Pentru a face faţă îndoctrinării şi controlului social exersat de către fundamentaliştii somalieni în mai multe oraşe ale ţării (mai ales la Copenhaga, Arhus, Aalborg şi Odense), "Somalisk Netvaerk i Danmark" (Reţeaua somaliană din Danemarca) a remis ministrului danez al Integraţiei, Birthe Ronn Hornbech, o serie de propuneri vizând să asigure integrarea tinerilor somalezi în societatea daneză, scrie Politiken.
Cotidianul danez explică faptul că, potrivit preşedintelui Reţelei, Mohamed Gelle - el însuşi victimă al unei fatwa (sentinţă musulmană)- un grup de 15-20 de islamişti somalezi foarte activi au lansat o campanie pentru a recruta tineri compatrioţi pentru reţele apropiate de Al-Qaïda. Campania s-a bazat pe presiuni exersate asupra familiilor (în Danemarca şi în Somalia) şi asupra predării islamismului radical. 16 700 de somalieni trăiesc astăzi în Danemarca.
Un scandal fără precedent ameninţă Biserica catolică germană şi pe acei pe care Der Spiegel îi califică drept "sfinţi falşi": după dezvăluirile asupra unor abuzuri sexuale comise între 1970-1980 de către trei profesori ai strictului colegiu Canisius, asupra elevilor lor, "omerta care domnea de zeci de ani de zile este pe cale să se prăbuşească", constată revista. Potrivit anchetei duse de către săptămânal pe lângă 27 de episcopi germani, cel puţin 94 de oameni ai bisericii au fost bănuiţi că ar fi comis cel puţin un abuz asupra unui număr nedeterminat de minori, din 1995 încoace, în cele 24 de episcopate care au fost cercetate. Conferinţa episcopilor germani trebuie să discute în curând această afacere, însă, notează Der Spiegel, "preoţimea este departe de a-şi face o veritabilă autocritică". Germania, ţară unde biserica a aplicat principiul "mutării" vinovaţilor şi s-a exersat în a "se face că plouă", nu este "decât la începutul conştientizării", după scandalurile din Statele Unite şi Irlanda.
"Ucraina îşi schimbă direcţia", titrează astăzi Gazeta Wyborcza, informând asupra victoriei lui Viktor Ianukovici în cel de al doilea tur al alegerilor prezidenţiale din 7 februarie. Ianukovici a învins-o pe Iulia Timosenko, unul dintre liderii Revoluţiei Portocalii care îl împiedicase în 2004 să preia puterea.Cotidianul din Varşovia observă în editorialul său că "ucrainienii şi-au ales un preşedinte care părea să incarneze diavolul cu cinci ani în urmă. Au optat pentru o stabilitate sovietică decât pentru o imprevizibilitate europeană".
Boris Tarasiuk, fostul ministru de externe polonez, crede că conflictul social din Ucraina se va intensifica acum că pro-moscovitul Ianukovici intenţionează să facă din rusă a doua limbă oficială şi să permită în continuare accesul flotei ruseşti la Marea Neagră, în peninsula Crimea. Aceste temeri nu sunt însă împărtăşite de Cornelius Ochmann, expert la fundaţia germană Bertelsmann: "Va continua să modernizeze ţara, şi nimeni nu va putea stopa creşterea presei libere şi a economiei private. Şi nici nu va îngropa aspiraţiile europene ale Ucrainei - căci integrarea ţării în UE este o problemă de decenii decât de câţiva ani".
Ii mai lipsea doar o frază la sfârşit: "acest film s-a inspirat din fapte reale". căci şocul psihologic simţit după proiecţie, stânjeneala în faţa a atâta ură, cruzime, violenţă, injustiţie, era palpabilă, acolo, în tăcerea spectatorilor.
Spiritul critic, ascensorul social, sensul moderaţiei, egalitatea la fel de importantă ca şi libertatea. Nu toţi cei prezenţi în palatul Behague, Ambasadă a României la Paris, în seara mesei rotunde dedicate celebrării a 130 de ani de relaţii diplomatice româno-franceze, au fost de acord cu europarlamentarul Cristian Preda, atunci când a enumerat aceste patru lucruri pe care le-a învăţat în timpul studiilor în Franţa.