Birourile londoneze ale giganţilor petrolieri BP şi Shell au fost percheziţionate pe 15 mai de anchetatori ai Comisiei Europene în urma suspiciunilor că aceştia au manipulat preţul petrolului brut.

Este cea mai recentă investigaţie în privinţa aranjării de preţuri din Marea Britanie, după cea a manipulării ratei dobânzii Libor şi a preţului gazelor, scrie The Independent, adăugând că:

acţiunea decisivă a CE intensifică o campanie care a făcut vâlvă în ultimele luni, după ce un raport pentru G20 a arătat în vara trecută că piaţa este larg deschisă pentru “manipulare sau distorsiune”.

La câteva zile după decizia companiilor americane Marathon Oil şi Talisman Energy de a opri exploatarea prin fracturare hidraulică a gazului de şist în Polonia, apar informaţii conform cărora geologul şef al ţării şi vice-ministrul Mediului, Piotr Wozniak, s-ar fi opus investiţiilor companiilor americane în extracţia de gaz de şist în Polonia, dezvăluie Rzeczpospolita.

Ziarul citează o notă confidenţială scrisă de un angajat al unei ambasade aparţinând “uneia din ţările interesate”, care a fost redactată după o întâlnire secretă care a avut loc la Varşovia, pe 13 martie, cu 130 de investitori, oameni de afaceri şi diplomaţi, în cadrul căruia politicianul ar fi făcut comentarii în acest sens.

Între timp, un alt participant citat de ziar declară că

responsabilii din sectorul energiei avansează ideea de a păstra industria energiei în mâini poloneze.

România face “pe şest” un prim pas spre exploatarea gazului de şist, anunţă Jurnalul Naţional. Pe 29 aprilie, Ministerul Mediului a dat undă verde pentru explorarea de către companiile străine, printre care cea americană Chevron, a eventualelor zăcăminte din Dobrogea.

Decizia, “a luat prin surprindere societatea civilă, care aştepta organizarea unor dezbateri publice, şi mai ales, prezentarea unor studii de impact asupra mediului” scrie cotidianul, citând-o pe Rovana Plumb, ministrul de resort:

toate ţările membre UE au nevoie de independenţă energetică, exploatarea gazelor de şist fiind una dintre soluţii.

Ministrul a precizat că “atât timp cât, în ceea ce priveşte explorarea gazelor de şist în România, nu se utilizează metoda de fracturare hidraulică [pentru a verifica resursele potenţiale ale acestei hidrocarburi neconvenţionale situată la mai multe mii de metri sub pământ], din punctul de vedere al protecţiei mediului nu există niciun risc.”

La anunţul veştii, asociaţia Vama Verde a organizat o manifestaţie în semn de protest în Vama Veche, în regiunea Dobrogea, şi alte manifestaţii sunt anunţate pentru sfârşitul lunii.

România urmează exemplul Poloniei şi pe cel al Marii Britanii, ţările europene cele mai angajate în prospecţie şi explorare. Altele, precum Franţa, au declarat un moratoriu.

Uniunea Europeană prevede să impună taxe pe importarea de echipamente solare fabricate în China, o intenţie care riscă să declanşeze “una dintre cele mai mari bătălii comerciale din ultimele decenii”, potrivit cotidianului de afaceri.

Taxele, care vor include panourile solare, şi componentele lor primare, celulele solare şi plachetele de siliciu, se vor ridica la 46% potrivit surselor WSJ, şi vor trebui să protejeze producţia europeană a importurilor de materiale chinezeşti ieftine. Ele ar putea fi aplicate din 5 iunie.

Zeci de companii europene şi-au închis deja porţile de când China a intrat pe piaţă acum şase ani, în timp ce oameni de afaceri europeni denunţă vărsarea ilegală de subvenţii de stat către concurenţii lor chinezi.

Europa este prima piaţă mondială pentru panourile solare şi în 2011, China controla 80% din această piaţă pentru a sumă de aproape 21 de miliarde de euro, adică 7% din totalitatea exporturilor chineze în Europa.

O persoană a murit şi 49 au fost spitalizate după ce au inhalat gazele toxice eliberate atunci când un tren care transporta produse chimice a deraiat şi a luat foc în Wetteren, nord-vestul Belgiei, pe 4 mai.

Cauzele exacte ale accidentului nu sunt cunoscute încă, deşi mecanicul de locomotivă a mărturisit că a depăşit limita de viteză pe porţiunea respectivă de drum.

Un total de 250 de persoane care locuiau într-o rază de 500 de metri de locul accidentului au fost evacuate imediat în urma accidentului, iar persoanele din satele din apropiere au primit instrucţiuni să rămână în interior.

Unele dintre victime, inclusiv persoana care a decedat, locuiau dincolo de perimetrul de securitate, şi se bănuieşte că s-au îmbolnăvit după ce apa folosită pentru a stinge focul, amestecată cu substanţele chimice toxice, s-a scurs în canalizare. Acest lucru a dus la o polemică în jurul modului în care autorităţile au gestionat criza.

Schimbarea politicii energetice în Germania “este un blestem”, consideră Handelsblatt. Deoarece, mai degrabă decât o penurie, ieşirea din nuclear decisă în 2011 a dus la o supraproducţie de energie solară şi eoliană, provocând o saturaţie a reţelelor electrice.

Rapoartele autorităţii de control însărcinată cu securitatea sistemului se citesc “precum un roman poliţist”, constată cotidianul economic german care citează extracte:

Securitatea reţelei nu era încă garantată. [...] Am intervenit de peste 40 de ori şi trebuie să deconectăm centrale şi parcuri eoliene întregi de la reţea, ceea ce pune în pericol securitatea sistemului. Trăim în situaţii de stres care sunt din ce în ce mai greu de gestionat.

În 2012, 23% din producţia electrică în Germania provenea din energii regenerabile şi se prevede să se depăşească 80% până în 2050.

Dacă industria şi automobilele au devenit mai curate în aceşti ultimi zece ani, creşterea traficului în Belgia în aceeaşi perioadă anulează această evoluţie pozitivă.

Într-adevăr, nu industria, ci automobilele – mai ales maşinile diesel, care reprezintă cvasi-totalitatea parcului auto – sunt cele care au devenit prima sursă de emisii de particule fine cancerigene, potrivit unui raport guvernemental.

Jurnalul publică o hartă a Europei care arată că nivelul oxizilor de azot – gaze cu efect de seră – este cel mai ridicat în Belgia, în Olanda, în regiunea pariziană şi în nordul Italiei.

La cinci ani după ce a început să fie aplicat în Europa, Orientul Mijlociu şi nordul Africii, există “puţine rezultate ale proiectului Desertec”, constată Der Spiegel.

Proiectul mizează pe exploatarea potenţialului energetic al zonelor deşertice în scopul aprovizionării durabile a tuturor regiunilor lumii cu electricitate produsă prin metode ecologice. În prezent, iniţiativa este criticată, în special de către locuitorii zonelor deşertice, care se întreabă “ce le oferă acest proiect”, notează cu regret unele organizaţii pentru apărarea drepturilor omului.

Organizaţiile cer o mai mare implicare a populaţiilor locale în acest proiect care a fost elaborat “în culisele Clubului de la Roma, [...] un grup de oameni în etate cu iniţiative privind salvarea lumii”, ironizează Der Spiegel. “După revoltele din cadrul ‘primăverii arabe’, vrem să răspundem revendicărilor în sensul justiţiei şi participării la procesul decizional, trebuie să implicăm civilii, este singurul mod în care Desertec poate avea succes”, explică un oficial din cadrul organizaţiei germane Germanwatch.

Potrivit publicaţiei, concurenţa este din ce în ce mai puternică pentru Fundaţia Desertec Industrial Initiative (DII), creată în 2009 pentru implementarea proiectului în nordul Africii şi în Orientul Mijlociu. Producătorul britanic de centrale solare Nur Energie intenţionează să construiască o uzină solară de 2 000 de megawaţi în Tunisia, în 2015. Electricitatea produsă ar urma să fie exportată în Italia.

Oficialul responsabil de acest proiect consideră că este într-o etapă foarte avansată:

Partenerii tunisieni au fost găsiţi, acordurile cu firmele de exploatare a reţelei energetice italiene urmează să fie semnate, [...] iar numeroase piese componente urmează să fie fabricate pe plan local. O pondere de 60% din investiţii va rămâne în ţara respectivă, iar planul prevede crearea a 1 000 de locuri de muncă în regiune, explică oficialul responsabil de proiect.

“În 2012, Germania a exportat din nou mai mult curent decât a importat”, scrie Spiegel Online: 43,8 TWh (terawatt-oră) importaţi faţă de 66,6 TWh exportaţi potrivit ultimelor cifre ale Biroului federal de statistică. Acest excedent de 22,8 TWh corespunde “producţiei anuale a două mari centrale nucleare” explică Stern Online.

Aceste cifre sunt neaşteptate din moment ce Germania a început să renunţe la energie nucleară în 2011.

Opt din cele 17 centrale germane au fost oprite ca urmare a catastrofei nucleare de la Fukushima, în martie 2011.

Numeroşi experţi se temuseră de o penurie de curent “dar creşterea exporturilor arată că există mai mult curent decât e necesar iar capacităţile disponibile, deci cantitatea de energie maximală disponibilă în caz de nevoie suplimentară, sunt suficiente”, remarcă Spiegel.

Datorită creşterii de curent produs de panourile solare şi de eoliene, energia verde a crescut cu 23% în 2012. Excedentul de export de curent s-a cvadruplat şi ţara a putut să câştige un surplus de 1,4 miliarde de euro datorită producţiei sale de curent.

Cei mai mari importatori de curent german sunt Olanda, Austria şi Elveţia.

“Revoluţia gazului de şist nu este pe agendă” titrează Het Financieele Dagblad, în ajunul consiliului de miniştri ai Mediului înconjurător şi ai climatului, din 27 martie. Ziarul economic explică faptul că entuziasmul unor state membre faţă de gazul de şist a fost frânat scurt de comisarii europeni pentru Combaterea schimbărilor climatice (Connie Hedegaard) şi Energie (Günther Oettinger). Europa ar adăposti totuşi rezrve considerabile.

Dacă anumite ţări (Franţa, Bulgaria) au impus un moratoriu, altele (Marea Britanie, Polonia) au demarat exploatarea zăcămintelor de care dispun. Ziarul mai scrie că, până la sfârşitul anului, Comisia Europeană va implementa un cadru politic pentru reglementarea extracţiilor de gaz de şist în statele membre care ar dori să o facă.

Cotidianul aminteşte că exploatarea acestui gaz este “controversată” din cauza impactului său asupra mediului înconjurător, şi o citează pe Connie Hedegaard:

trebuie să realizăm că preţul [gazului] nu va scădea niciodată atât de mult ca în Statele Unite. Aici [în Europa] nu există aceleaşi suprafeţe nelocuite iar noi ţinem mai mult seama de ceea ce cred populaţiile locale.

În plus, în comparaţie cu Statele Unite, unde preţul gazului este de cinci ori inferior Europei, UE are legislaţii de mediu mai stricte şi formaţii geologice diferite. Deci,

experţi, cu legături printre altele cu Agenţia Internaţională de Energie, cred că nu ar trebui mizat absolut totul pe gazul de şist.

Mai rămân două zile de rezerve de gaz în Marea Britanie după valul de frig din Nordul Europei, care a făcut să explodeze cererea cu 20%.

Țara s-a angajat într-o cursă pentru a importa gaz din Europa și experţii avertizează în privinţa problemelor tehnice care ar putea să împiedice Marea Britanie să facă faţă lipsurilor.

“Marea Britanie este mai vulnerabilă decât restul Europei pentru că este legată istoric de Marea Nordului unde producţia se reduce. Când plinul este făcut, stocurile ţării permit provizii doar pentru 15 zile, comparativ cu cele peste 100 de zile în Franţa şi Germania”, explică ziarul.

Ministerul român al Economiei vrea să renunţe la realizarea celui de-al cincilea reactor nuclear al centralei de la Cernavodă, situată pe Dunăre, anunţă România Liberă. Există diferite motive pentru decizia sa, arată cotidianul:

proiectul CANDU 700 din generaţia II plus, ar fi depăşit potrivit standardelor UE, pentru 2025, când ar fi fost posibilă intrarea sa în funcţune. Cauzele stopării proiectului sunt investiţiile foarte mari necesare în asigurarea apei de răcire a celor 5 unităţi, tehnologia învechită – cel puţin la momentul la care a cincea unitate ar fi urmat să intre în funcţiune, precum şi cerinţele de siguranţă impuse de Uniunea Europeană, mai ales în contextul accidentului de la Fukushima. Debitul insuficient al Dunării în zonă ar fi necesitat folosirea unui sistem mixt de răcire a reactorului, ceea ce ar fi majorat costurile foarte mult.

Potrivit cotidianului din Bucureşti, acest reactor ar fi permis totuşi ţării să asigure peste 40% din nevoile sale. Reactoarele 3 şi 4, care sunt în stadiul de construcţie avansată, respectă normele europene.

“Guvernul dă aripi fracturării hidraulice” scrie El País, în urma aprobării de către guvernul spaniol, la 1 martie, a unui proiect de lege care urmăreşte să faciliteze dezvoltarea aceastei tehnologii controversate de extragere a gazului. Aceasta a fost deja contestată de către municipalităţile vizate şi de organizaţiile de mediu. Conform estimărilor, Spania dispune de resurse neconvenţionale de gaze suficiente pentru a asigura consumul pe 39 de ani, în valoare de 700 de miliarde de euro, în timp ce companiile din acest sector de activitate anunţă investiţii între 700 de milioane şi 1 miliard de euro pentru următorii ani. Şi “nu există niciun motiv absolut pentru a interzice” dezvoltarea sa în Spania, “în cazul în care efectele colaterale asupra mediului sunt strict controlate”, precizează El País, care constată că opiniile privind fracturarea – “fracking” în limba engleză – sunt împărţite.

Pentru unii, această tehnică de extracţie a gazului va transforma degeaba Spania într-un fel de caşcaval cu găuri. Pentru alţii, aceasta este o ocazie de aur pentru o ţară care importă 99% din hidrocarburile pe care le consumă.

Dezacordul în privinţa acestei probleme se repetă şi la scară europeană, mai adaugă ziarul din Madrid.

Europa nu dispune de o legislaţie comună privind condiţiile de mediu pentru a dezvolta această metodă controversată, şi se pare că o nu va avea în curând. Diferenţele de opinie între ţări, şi chiar între comisarii [europeni] competenţi în domenii diverse este evidentă. Franţa, Irlanda şi Bulgaria au impus moratorii asupra fracturării. Polonia pariază ferm pe această metodă. [Şi] până acum, rapoartele prezentate de către Comisia Europeană sau de către Parlament au concluzii divergente.

Aproximativ 2 000 de cerbi trăiesc astăzi în cele 3 000 de hectare de dune, de-a lungul coastei olandeze, la nivelul capitalei Amsterdam, cauzând ravagii ecologice până şi în zonele urbane.

Din cauza unei opoziţii a opiniei publice faţă de vânătoare, animalele au fost adunate după un grilaj lung de 17 km. Însă numeroase animale au murit de foame.

Consiliul municipal din Amsterdam trebuie să se pronunţe săptămâna aceasta, pentru a găsi o soluţie problemei. Ar putea alege până la urmă o modalitate mai soft de limitare a pagubelor: moartea prin împuşcare.

Comisia a anunţat demararea unei anchete pentru a stabili dacă industria germană beneficiază de ajutoare de stat care nu îi sunt destinate, acţiune care ar fi dus la o dereglare a pieţei concurenţei.

Din 2011 întreprinderile germane mari consumatoare de electricitate sunt exonerate de redevanţa asupra reţelei electrice. Un avantaj fiscal care le-a permis economisirea a aproximativ 805 milioane de euro.

Comisia Europeană a demarat această procedură ca urmare a unor plângeri depuse de asociaţii de consumatori şi de furnizori de energie.

Moscova încearcă să blocheze exploatarea gazului de şist românesc, care ar reduce dependenţa energetică a României şi a Uniunii Europene faţă de Rusia, consideră cotidianul.

La sfârşitul lui ianuarie, premierul Victor Ponta şi-a schimbat poziţia asupra subiectului, după ce a anunţat în primăvara lui 2012 că se opunea forărilor.

“O mână rusească” ar fi astfel în spatele protestelor contra forajelor la Bârlad, în Estul României, unde peste 8 000 de persoane au manifestat pe 27 februarie împotriva exploatării acestei resurse.

Premierul Robert Fico a criticat minorităţile etnice (mai ales maghiarii), şi religioase, precum şi pe homosexuali sau pe cei care nu îi împărtăşesc opiniile. El îi auză că şantajează folosindu-se de drepturile omului şi a adăugat că statul a fost fondat pentru slovaci, nu pentru minorităţi.

Remarcele sale intervin când un nou conflict a izbucnit cu minoritatea maghiară apropo de afişarea în două limbi a numelui gărilor din regiunile apropiate de frontiera maghiară.

“Premierul s-a obişnuit atât de mult să aibă o majoritate (în Parlament) că a arătat cât de puţin tolerează minorităţile, pentru a masca incapacitatea sa de a gestiona criza economică şi creşterea şomajului”, comentează cotidianul din Bratislava.

Parlamentul sloven se pronunţă pe 27 februarie asupra unei moţiuni de neîncredere faţă de guvernul lui Janez Janša, care şi-a pierdut majoritatea la sfârşitul lui februarie după plecarea mai multor partide.

În cazul unei înfrângeri a lui Janša, Alenka Bratušek, liderul Sloveniei Pozitive, principalul partid de opoziţie (centru-stânga), ar putea forma un nou guvern. La 42 de ani, ea ar fi prima femeie ce ar ocupa postul de premier în Slovenia.

Înainte de alegerile parlamentare din septembrie, cea mai mare ţară din UE se alătură coaliţiei împotriva gazului de şist şi se grăbeşte să redacteze regulamente pentru a restrânge folosirea tehnologiei pentru gazul de şist, scrie cotidianul din Varșovia, care citează un interviu cu Angela Merkel, cancelarul german, publicat de Straubinger Tagblatt.

“Este o copie a scenariului francez, unde explorarea gazului de şist a fost interzisă cu 18 luni înainte de alegerile prezidenţiale”, explică Gazeta Wyborcza.

Ziarul arată că “prin coaliţia anti gaz de şist din Paris şi Berlin se va întări fracţiunea politicienilor UE care se opun explorării acestor depozite, ceea ce ar putea avea un impact negativ asupra planurilor de a extrage gaz de şist în Polonia”.

Compania de electricitate ČEZ ar putea pierde 10 miliarde de coroane (400 milioane de euro) din investiţii în Bulgaria, după ce guvernul de la Sofia a anunţat că va revoca licenţa companiei.

Premierul bulgar Boiko Borisov a ordonat anularea licenţei în încercarea de a încheia cele 10 zile de proteste împotriva preţurilor ridicate din energie, promiţând pe 19 februarie să taie din facturile la electricitate şi să pedepsească, pentru preţurile ridicate, companiile străine.

“Gazul de şist va otrăvi oare competitivitatea belgiană în anii următori?”, se întreabă cotidianul din Bruxelles. Apariţia acestei resurse, mai ales în Statele Unite, împreună cu eroziunea cererii în Europa, a determinat scăderea cursului gazului.

Acest lucru a dus şi la o scădere a cursului cărbunelui. Consecinţă: producătorii de electricitate europeni abandonează gazul pentru cărbune – mult mai poluant – pentru a face să meargă centralele lor. Dacă la asta se adaugă degringolada preţurilor tonei de CO2 în Europa, ce a scăzut sub 5 euro, faţă de 35 în 2008, “să poluezi nu mai costă”, conchide cotidianul.

“Companiile petroliere precum Shell vizează Europa”, scrie cotidianul. După explorări ce au avut loc anul trecut în Germania, Marea Britanie şi Olanda, compania anglo-olandeză se interesează de Belgia.

Shell ar vrea să investească 100 000 de euro în prospecţia de gaz de şist în regiunile din Liège (Est) şi De Kempen (Nord-Est). Alte companii petroliere, precum Cuadrilla (britanică) şi cea germană Wintershall, sunt de asemenea interesate.

Regimul subvenţiilor naţionale în sectorul energiilor regenerabile a creat un dezechilibru în detrimentul competitivităţii energiilor termice clasice, consideră Comisia Europeană.

Pentru asta, Bruxelles intenţionează să reglementeze şi să armonizeze subvenţiile naţionale pentru energia verde şi să definească un regulament european al subvenţiilor până în 2020.

Aproape 5,5 milioane de tone de minereu de uraniu de înaltă calitate se presupune că ar exista sub Jahodná, la 15km de al doilea mare oraş al Slovaciei, Košice. Guvernul a semnat deja un acord provizoriu pentru extracţie cu o companie de minerit canadiană, care a efectuat un foraj de explorare.

Cotidianul notează că oponenţii mineritului în Košice, o staţiune populară de vacanţă, spun că “este un truc murdar împotriva administraţiei locale şi a locuitorilor din Košice care şi-au exprimat deja dezacordul faţă de extracţie”.

Pe 31 ianuarie, la Moscova, premierul maghiar Viktor Orbán a discutat cu preşédintele rus Vladimir Putin despre dezvoltarea relaţiilor economice între ţara sa şi Rusia, al doilea partener comercial al Ungariei după Germania.

Discuţiile s-au referit mai ales la domeniul gazier, şi la trecerea prin Ungaria a gazoductului South Stream.

"Ştiinţa elveţiană în vitrina europeană", se bucură Le Temps. În 28 ianuarie, Comisia Europeană a ales Human Brain, proiectul Şcolii Politehnice Federale din Lausanne, drept unul dintre cele două proiecte ale FET Flagship, iniţiative asupra tehnologiilor viitoare şi emergente incluse în programul Europe 2020 :

comisarul european însărcinat cu Agenda digitală, Nelly Krooes, a anunţat cei doi laureaţi ai concursului "Flagship" [...], dotat cu un miliard de euro: Grafen, iniţiativă bazată în Suedia, care doreşte dezvoltarea unui material electronic revoluţionar, şi Humain Brain Project(HBP), a cărui iniţiatoare este EPFL. Aceasta din urmă doreşte modelarea creierului cu ajutorul unor super-computere.

"Dezvoltarea de aplicaţii societale şi de sănătate pare să fie în inima a ceea ce Europa aşteaptă de la flagships", explică Le Monde. Însă, remarcă acest cotidian francez, "număroşi filosofi, asemeni lui Patrick Juignet, psihiatru şi psihanalist, denunţă această abordare care 'se înscrie într-un curent mai larg, ideologic materialist reductor, care caută să mecanizeze omul. [...] Omul-maşină este un om instrumentalizat, lipsit de specificitatea sa umană’".

La Barcelona, El Periódico consideră că este vorba de "cea mai mare investiţie din istoria ştiinţei din Europa". Cotidianul scrie că:

cei mai sceptici consideră că este o investiţie monumentală fără o garanţie de rezultat, însă Comisia Europeană răspunde că Europa are nevoie de a face un pariu curajos pentru a acţiona în cele două sectoare care înregistrează o mare creştere.

În ceea ce priveşte proiectul Grafen, Il Sole-24 Ore constată că la Bruxelles materialul respectiv este considerat ca fiind "materialul miracol al secolului 21, aşa după cum plasticul a fost în secolul 20". Aceste proprietăţi extraordinare vor deschide calea într-un număr mare de domenii, al electronicii, unde va înlocui siliconul, în cel al energiilor regenerabile, al desalinizării apei, al cecetării biologice şi aşa mai departe. "Iniţiativa europeană soseşte cam târziu, dar e mai bine mai târziu decât niciodată", comentează cotidianul, care aminteşte că,

în ultimii cinci ani, universităţile şi întreprinderile chinezeşti au înregistrat 2 204 licenţe legate de grafen [...], Statele Unite 1 754, Coreea de Sud 1 160 iar Europa doar ceva mai puţin de 500. În acest context, Europa are dreptate să atribuie un miliard de euro pământului promis al ştiinţelor.

Peter Altmeier, ministrul german al Mediului Înconjurător, doreşte să oprească puternica creştere a preţului electricităţii, datorată politicii schimbărilor energetice, demarate de guvern.

Legea privind promovarea energiilor alternative a dus la creşterea, evidentă, a părţii pe care acestea o ocupă în producerea de energie, de la 8 la 23 %. Însă taxa plătită de către consumator pentru finanţarea dezvoltării acestui domeniu, solar şi eolian, va costa mai mult de 20 de miliarde de euro în 2013. În acest an electoral, ministrul doreşte deci îngheţarea taxei, pentru ca dezbaterea asupra schimbărilor energetice să nu fie blocată de problema costului pentru populaţie. Sectorul energiilor verzi regretă, el, "o lovitură mortală".

Chemaţi să răspundă la întrebarea “Este necesar ca Bulgaria să-și dezvolte energia nucleară prin construcţia unei noi centrale atomice?”, 61% dintre votanţi au răspuns “Da” la referendumul din 27 ianuarie. Dar pentru că doar 20% dintre cei înscrişi s-au mobilizat pentru această primă consultare populară în istoria Bulgariei post-comuniste, referendumul nu a fost validat (era nevoie de o participare de 60%). Întrebarea se referea la continuarea construcţiei celei de-a doua centrale nucleare a ţării, la Belene (Nord), ale cărei lucrări erau îngheţate din martie 2012.

În timp ce susţinătorii şi opozanţii proiectului se bucură de rezultatul consultării, Troud estimează că este vorba “de o înfrângere pentru toată lumea”: pentru cetăţeni, din cauza fiascoului acestei primei manifestări de democraţie directă; pentru opoziţia de stânga, iniţiatoare a consultării, pentru că nu a reuşit să mobilizeze mai mulţi alegători; şi pentru dreapta, ce se opune proiectului unei noi centrale, pentru că bulgarii care au mers la vot au spus Da pentru Belene.

Am trecut la “mustaţă de un fiasco total” subliniază Standart, care notează că pragul de 20% al participării fiind depăşit, iniţitorii referendumului obţin “cel puţin ca problema construcţiei unei a doua centrale să fie dezbătută din nou în Parlament”.

Dar cum să explicăm acest slab interes pentru subiect? Media bulgară subliniază “politizarea” referendumului, perceput în mod larg ca un preludiu pentru alegerile legislative din vara viitoare.

Cutremurile de pământ din apropierea forajelor pentru gaz natural în provincia Groningen (în Nordul ţării) par să devină tot mai frecvente și intense. Un studiu oficial publicat pe 25 ianuarie estimează că seismele ar putea atinge în viitor 4 sau 5 grade pe scara Richter.

Autoritatea pentru supravegherea minieră a statului preconizează o diminuarea a numărului de foraje. În vizită în regiune, ministrul Economiei a estimat că asta ar fi “iresponsabil din punct de vedere economic”. În 2011, domeniul gazier a adus 11,5 miliarde de euro în vistieria statului și 97% dintre căminele olandeze depind de el.

Va permite oare petrolul ieşirea din criză a acestei ţări care a preluat, din 1 ianuarie, preşedinţia UE? La Dublin, ideea începe să prindă rădăcini, mai ales de când descoperirea unor zăcăminte de aur negru în marea Celtică a provocat o adevărată “febră a aurului la Cork”, scrie cotidianul La Vanguardia. Cel de al doilea oraş al ţării, ca mărime, trăieşte de atunci “în aşteptarea unei explozii economice” care “i-ar permite să viseze” într-o ţară profund lovită de criză, adaugă acest cotidian din Barcelona:

reprezentanţi ai mai multor societăţi petro-chimice uriaşe, cum ar fi ExxonMobil, Texaco şi multe altele, mănâncă la prânz în barurile şi restaurantele oraşului, pe malul fluviului Lee, tot aşa cum toţi membrii troicii [creditorii Irlandei: FMI, BCE şi UE] procedează la Dublin. Î nsă de data aceasta cu intenţia de a investi, şi nu de a împrumuta bani dictând condiţiile.

Zăcământul, botezat Barryfoe Field, ar putea produce până la 280 de milioane de barili, în valoare de 30 de miliarde de euro. Mai lipseşte doar un mic detaliu: găsirea unui miliard şi jumătate de euro, necesar exploatării. Este de altfel scopul societăţii Providence, create de magnatul local Tony O'Reilly, un fost jucător de rugby care a declarat că doreşte să facă din Cork “unul dintre cele mai prospere oraşe din Europa”. Motiv pentru ca La Vanguardia să adauge:

în trecut, în Marea Celtică fuseseră găsite şi alte zăcăminte de petrol, însă costul exploatării lor le făcuse nerentabile. Însă circumstanţele sunt astăzi cu mult mai favorabile, datorită dezvoltării tehnicilor mai ieftine de extracţie, creşterii preţului barilului de petrol ca şi scăderii taxelor care trebuie plătite de întreprinderile care investesc în Irlanda – ţara are cel mai scăzut impozit pe societate din Uniunea Europeană, un motiv permanent de neînţelegeri cu Bruxelles.

Deja sediu european al Apple şi al uzinei unde societatea plurinaţională Pfizer fabrică Viagra [...], Cork doreşte acum să treacă la viteza superioară şi să se poziţioneze în prima ligă economică şi financiară. Să fie pentru Irlanda ceea ce Aberdeen a devenit pentru Scoţia, şi ca petrolul din Marea Celtică să aducă tot atâtea beneficii ca cel din Marea Nordului. Cu un consum [global] de petrol care atinge 88 de milioane de barili pe zi şi o sete atât de insaţiabilă încât considerentele ecologice nu reuşesc să o stăpânească, nu este vorba deloc de o simplă himeră.

“Europa va avea, în sfârşit, un sistem de brevete competitiv”, scrie cu satisfacţie ziarul Les Echos, după ce Parlamentul European a adoptat proiectul brevetului unic european.

Cotidianul economic apreciază că, “în sfârşit, trei decenii de eforturi se concretizează, Uniunea Europeană răspunzând, pentru prima dată, unei solicitări concrete a companiilor”. Publicaţia reaminteşte că brevetul unic european va intra în vigoare în 2014, oferind detalii despre modul în care sistemul va funcţiona:

La modul concret, în loc de a plăti taxe de traducere şi pentru drepturi de utilizare în fiecare din ţările în care doreşte să fie protejat, orice inventator va putea adresa o cerere Oficiului european pentru brevete (OEB) pentru a primi un brevet unitar, care îi va asigura protecţie în 25 de state membre, aşteptând ca ultimele două ţări reticente, Italia şi Spania, să se alăture sistemului. Brevetele vor fi disponibile într-una dintre principalele trei limbi oficiale ale Uniunii Europene (franceză, engleză sau germană) şi, în cazul unui litigiu, procedura juridică va fi unificată şi simplificată. […] Votul eurodeputaţilor le va permite IMM-urilor europene să lupte cu arme egale cu Statele Unite şi China. Simplificarea regimului de traducere va reduce costurile de cel puţin şase ori.

Cum poate fi explicată această întârziere europeană în materie de brevete, în contextul în care, după cum notează ziarul Libération, campaniile aşteptau cu nerăbdare? Din cauza problemelor lingvistice, explică ziarul parizian:

Deşi costurile de traducere vor fi gestionate de OEB – fiecare companie putând depune cererea în limba sa maternă – Italia solicită o procedură unică, în limba engleză, în timp ce Spania pledează pentru introducerea spaniolei. O intransigenţă care se explică şi prin faptul că în cele două ţări sunt numeroase firme care produc bunuri contrafăcute (genţile false Vuitton făcute la Roma sunt celebre…).

Sătulă de disensiuni, Comisia Europeană a propus la sfârşitul anului 2010 o 'cooperare sporită', acceptată de 25 de ţări, pentru a se putea depăşi vetourile Spaniei şi Italiei. […] Compromisul a fost găsit în iunie: tribunalul de primă instanţă, prezidat de un francez, va avea sediul la Paris, la fel ca şi comisia responsabilă de brevetele în materie de electricitate, telecomunicaţii, construcţii şi lucrări publice. Comisia competentă pentru brevetele de mecanică generală va fi la Munchen (unde sunt aşteptate 30% din litigiile în acest domeniu), iar cea privind medicamentele şi biotehnologiile va fi la Londra (reprezentând tot 30% din litigii). La Luxemburg va fi sediul Curţii de apel în procesele pentru brevete. Un sistem care va începe să funcţioneze în 2014, cel mai devreme.

Din perspectiva Spaniei, se poate nota izolarea Madridului şi Romei în acest domeniu. Astfel, ABC califică brevetul unic drept “discriminatoriu” faţă de spanioli şi italieni:

Spania şi Italia au pierdut susţinerea şi s-au trezit singure. […] Madrid a păstrat poziţia de promovare a spaniolei ca una dintre limbile oficiale ale sistemului european de brevete, oferind argumentul influenţei pe pieţele latino-americane, care interacţionează din ce în ce mai mult cu economia europeană. Cu toate acestea, numărul brevetelor depuse până acum în spaniolă este foarte mic comparativ cu cele în germană sau engleză.

Cortina riscă să cadă pentru cea mai ambițioasă tentativă a Uniunii Europene de a asigura un acces independent la resursa crucială reprezentată de gazul natural. Astfel încât, pentru Süddeutsche Zeitung, a venit ora să se scrie “un necrolog pentru Nabucco”, proiectul gazoductului trebuind să lege puțurile din Marea Caspică de Europa via Turcia.

Deja greu încercat de avansarea concurentului rus South Stream, de lipsa de investiții și de acorduri cu anumite țări furnizoare, acest proiect de 15 miliarde de euro ar putea să primească lovitura de grație după publicarea de către săptămânalul Focus a informației potrivit căreia grupul german RWE, principalul investitor în proiect, ar putea să se retragă până la finalul anului. Austriacul OWE ar putea să cumpere partea sa (16,67%). Pentru Süddeutsche Zeitung,

Acest fiasco arată încă o dată cum îi lipsește Europei riposta în fața dominației rusești în sectorul materiilor prime. De mult timp, gazoductul este văzut drept exemplul unei politici industriale și energetice europene eșuate. Deoarece este însuflețită de cuvinte, dar prea puțin de mijloace financiare sau de susținere concretă politică.

“Furnizor de electricitate ecologist vrea să bage cărbune”, titrează Die Tageszeitung, jucându-se cu dublul sens al cuvântului “cărbune” în germană, care mai înseamnă și “bani”. Deoarece cotidianul, mereu preocupat de probleme de mediu, dezvăluie că primii trei distribuitori de electricitate cu origine regenerabilă din Germania – Lichtblick, Greenpeace Energy și Naturstrom – riscă să intre în curând în domeniul cărbunelui. Într-adevăr, cei trei se alimentează de la societatea austriacă Verbund AG, care construiește din 2011 o centrală pe cărbune în Turcia, continuând să se laude cu o producție de origine “100% hidraulică”.

Ceea ce este foarte jenant pentru cele trei societăți germane, notează “TAZ” care citează studii potrivit cărora “emisiile de la centrala turcă vor depăși valorile limită definite de UE și Organizația Mondială a Sănătății”. Pentru TAZ, a venit ora să se acționeze:

Oricine vrea să rămână credibil ca furnizor de energie verde nu poate să încheie contracte cu asemenea companii. Mai ales când planul de afaceri al întregii companii se bazează pe faptul că se poziționează drept un lider moral.

Producția de energie din surse regenerabile în Germania îi neliniștește și pe vecinii săi: “Republica Cehă va împiedica prăbușirea rețelei sale electrice și se va proteja împotriva surplusului de energie verde din producția neregulată a parcurilor eoliene în Nordul Germaniei”, scrie astfel Lidové noviny. Cotidianul din Praga explică faptul că, din cauza slăbiciunii rețelei electrice germane, curentul între Nord – unde este produs – și Sudul industrial trece prin rețeaua cehă, testând capacitatea sa. Cu scopul de a o proteja de momentele de vârf, ČPS, care operează rețeaua cehă,

a decis construirea unui transformator gigant aproape de frontieră. El nu va lăsa să treacă decât cantitatea de curent pe care rețeaua cehă o poate suporta și […] va intra în funcțiune până în 2017.

Potrivit Lidové noviny, este vorba de un dosar eminamente politic, Berlin făcând în trecut concesii de altfel pentru Praga, datorită cooperării sale. Schimbarea de atitudine a Germaniei, care este în prezent gata să revadă în mod deschis rețeaua sa electrică, lasă liberă trecere lansării unei licitații la nivel european pentru construirea transformatorului.

Pregăreşte oare Europa o reducere bruscă a energiilor verzi? Comisarul însărcinat cu acest dosar, Günther Oettinger, este pe cale de a trimite “un şoc electric provenind de la Bruxelles”, după cum titrează Süddeutsche Zeitung. Conform informaţiilor cotidianului din München, Oettinger doreşte să “examineze sistemele de subvenţii naţionale acordate unor resurse energetice”.

Enervat de specificităţile celor 27 de state membre ale UE, comisarul tună şi fulgeră împotriva naţionalismului crescând din spatele prizei electrice ori de câte ori are ocazia. Spre marea spaimă a ecologiştilor, comisarul nu vede cu ochi buni proliferarea sălbatică a ajutoarelor pentru electricitatea verde.

Statelor li s-ar putea deci interzice să mai subvenţioneze după cum doresc energia regenerabilă, un privilegiu de care au beneficiat până în prezent. Pentru Germania, miza este legislaţia sa pentru promovarea energiilor altrnative, care a provocat dezvoltarea spectaculoasă a producţiei de energie eoliană şi solară, precum şi o creştere semnificativă a preţurilor la electricitate, în ultimii ani.

Conform SZ, studiul ajutoarelor de la stat face parte din “prestigiosul proiect al UE de a-şi forma o piaţă internă a energiei” până în 2014, dar pe care statele întârzie să-l realizeze. Această piaţă ar trebui să asigura alimentarea cu energie peste tot în Europa, dar şi să ducă la scăderea costului energiei pentru consumatori.

Este una dintre tehnologiile-cheie ale secolului XXI: piaţa energiei solare suscită dorinţe de profit atât de mari încât Uniunea Europeană şi China se comportă ca “războinici ai Soarelui”, titrează Frankfurter Rundschau, preconizând “cel mai mare conflict comercial din istorie”.

Litigiul a apărut în jurul subvenţiilor pe care Guvernul de la Beijing le acordă industriei energiei solare, pe care europenii le consideră drept abuzive şi prea exclusive. Producătorii chinezi de panouri fotovoltaice profită astfel de credite în valoare de miliarde de dolari fără să fie nevoiţi să furnizeze garanţii importante. Graţie acestui sistem confortabil,

au reuşit, în doar câţiva ani, nu doar să îi ajungă din urmă pe europeni, ci şi să îi depăşească. Chinezii comercializează în prezent panouri solare de aceeaşi calitate, la preţuri mai mici cu 30%. [...] Peste 80% dintre panourile fotovoltaice instalate în Europa provin din China.

Îngrijoraţi de falimentul uneia dintre companiile de prim rang din acest sector – Q-Cells (Germania) –, europenii au început să riposteze. Condusă de compania Solarworld, federaţia europeană de profil a depus plângere la Comisia Europeană pentru “dumping”. Bruxelles ar putea adopta sancţiuni în lunile următoare. Dar, precizează cotidianul,

efectele vor fi enorme. Cu o cotă de 70%, Europa este de departe cea mai mare piaţă a panourilor fotovoltaice. În acest context, China are o atitudine intransigentă şi ameninţă cu procese împotriva producătorilor europeni de siliciu, un element-cheie al celulelor panourilor solare.

Iar disputa nu se opreşte aici. Potrivit zvonurilor, reprezentanţi ai Chinei le-ar fi semnalat producătorilor europeni de automobile că o boicotare a companiilor chineze de panouri solare ar avea consecinţe extrem de negative pentru ei. Publicaţia Frankfurter Rundschau este îngrijorată de amplificarea tensiunilor:

În cazul în care China va avea o atitudine conciliantă şi îşi va limita repercusiunile, situaţia va avea un sfârşit bun. Altfel, există riscul unui război comercial.

“Europa, salvează știința!”, strigă Gazeta Wyborcza, ca urmare a publicării unei scrisori deschise fără precedent, către liderii europeni semnată de 42 de câștigători ai Premiului Nobel și cinci laureați ai premiului Fields Medal (un premiu comparabil cu Nobelul, în matematică).

Semnatarii cer șefilor de stat și de guvern să protejeze cercetarea și inovarea și să acorde bani în bugetul UE pentru 2014-2020. Propunerea oficială de buget, pentru C&D [Cercetare și Dezvoltare] este de aproape 80 de miliarde de euro, dar au existat temeri că suma ar putea fi tăiată cu până la 10-15 miliarde la următorul summit UE, din 22-23 noiembrie. Potrivit oamenilor de știință, asta ar face un rău ireparabil –

Cunoașterea nu are limite. Piața pentru talentele remarcabile este foarte competitivă. Europa nu își poate permite să-și piardă cei mai buni cercetători și profesori, și ar câștiga foarte mult atrăgând oameni talentați din afară.

Oamenii de știință susțin că știința este singurul mijloc de a asigura prosperitate pe termen lung în Europa, și avertizează că tăierea de fonduri ar pune Europa într-o poziție de slăbiciune în competiția cu America de Nord și Asia. Europa cheltuie deja mult mai puțin per capita pe cercetare decât SUA, Japonia sau Coreea de Sud, se plânge profesorul Tomasz Dietl, de la Comitetul European de Cercetare.

“Puțini oameni știu că Grecia supraîndatorată este o țară ce produce petrol. Un producător mic, cu doar 2 000 de barili pe zi, 0,5% din nevoile sale”, explică Le Monde, care arată că Atena a decis să reia explorarea petrolieră și a gazului, după ce și-a neglijat eventualele rezerve.

De câteva luni [guvernul elen] a lansat licitații pentru explorări în cele trei regiuni unde au fost făcute lucrări de identificare și studii seismice la sfârșitul anilor 1990 – la Ionnina, în Epir, aproape de frontiera albaneză, și în Marea Ioniană.

Marile companii petroliere nu s-au îngrămădit pentru aceste zăcăminte pe care estimările le plasează între 50 și 100 de milioane de barili. În schimb, "vastul spațiu maritim grec aproape de Creta este cel care suscită cea mai mare speranță după descoperirea de gaz în Israel și în Cipru: o societate norvegiană (PGS, Petroleum Geo Serices) tocmai a fost aleasă pentru a realiza studii seismice pentru o largă zonă maritimă de 220 000 km2 care trebuie să dureze 18 luni.”

Altă “veste bună rară” pentru această țară afectată de criză, “Grecia va deveni primul producător de aur din Europa”, scrie La Tribune. Amintind că Grecia dispune deja de un “potențial minier important” (bauxită, perlită), cotidianul economic explică faptul că

Grecia ar putea să devină în 2016 primul producător aurifer din Europa, și să ia locul Finlandei, al 40-lea producător mondial.

Motivul, oricât de paradoxal ar fi, este următorul: criza economică. Într-adevăr, din această cauză, Atena accelerează oferirea de permise de exploatare a subsolului său, în timp ce politica grecească “era [până acum] bazată în general pe clientelism”. Proiectele celor două companii miniere – cea canadiană Eldorado Gold și cea australiană Glory Resources – obținând aceste permise, ar trebui să permită producției aurifere grecești să “sară de la 16 000 de uncii [1 uncie = 31,1 g] în 2011, la 425 000 uncii spre 2016” și să genereze numeroase locuri de muncă.