Pentru influentul săptămânal de afaceri, alegerea este simplă, fie o despărţire de euro, fie mai multă integrare europeană  – chiar dacă doar “tehnocrată şi limitată”:

 

Timp de doi ani în care Europa a fost lovită de criză, liderii săi au fugit de această alegere. Ei spun că vor să păstreze zona euro intactă – exceptând, poate, Grecia. Dar creditorii din Nordul Europei, conduşi de Germania, nu vor plăti suficient pentru a asigura supravieţuirea euro, iar datornicii din Sudul Europei îi resping tot mai mult pe străinii care le spun cum să-şi conducă vieţile.

Dar dacă liderii UE ar alege o scindare a zonei euro –

… bănci şi firme de pe tot continentul vor cădea pentru că activele lor interne şi externe şi pasivele nu s-ar mai potrivi. Ar urma o cascadă de intrări în incapacitate de plată şi procese. Guvernele care au deficite ar fi forţate să taie din cheltuieli în mod brutal sau să printeze bani.

Acesta este unul dintre motivele pentru care, cotdianul conchide “fără tragere de inimă” că “naţiunile din zona euro trebuie să-şi împartă poverile”.

Salvarea euro este de dorit şi se poate face. Rămâne o întrebare: vor simţi germanii, austriecii şi olandezii suficientă solidaritate cu italienii, spaniolii, portughezii şi irlandezii pentru a plăti? Credem că a face asta este în propriul lor interes. A venit momentul pentru liderii europeni, mai ales pentru dna Merkel, să înţeleagă asta.

În momentul în care “pensiile şi dreptul la muncă sunt încălcate şi manifestaţiile şi revoltele se ţin în lanţ dintr-un stat membru în altul”, singura contribuţie pe care o propune manifestul pentru a reconstrui Uniunea de jos ar consta în “dreptul unui an sabatic pentru a face muncă benevolă într-o altă ţară a Uniunii?”, ironizează cotidianul, care întreabă:

Singurul răspuns al acestor prieteni ai Europei, în momentul în care Uniunea tremură ca Titanicul, este deci că ar trebui să petrecem ceva mai mult timp împreună pentru a ne simţi europeni?

Iar ziarul conchide pe acelaşi ton: “Nu este fără îndoială o întâmplare că această iniţiativă este susţinută de grupul Allianz [companie de asigurări germană] – unul dintre principalii creditori ai Greciei.”