Proiectele următoare includ un proiect al regizorului american Gus van Sant şi un film în care va juca unul dintre starurile: Russell Crowe, Eric Bana sau Geoffrey Rush. Potrivit Rzeczpospolita, această dezvoltare este un efect secundar al crizei economice globale, având în vedere că “multe studiouri mai mici îşi caută parteneri de afaceri pentru a supravieţui”.

Pe de altă parte, “investitorii polonezi au descoperit că succesul la Hollywood are un gust unic care nu poate fi comparat cu nicio premieră în Polonia”. Noii moguli ai filmelor, întrebaţi de cotidian, au arătat un interes scăzut pentru investiţiile în producţiile interne de film. “Am un principiu simplu: nu pot să pierd banii pe filme”, a explicat unul dintre ei.

Fiica unuia dintre realizatori, Sandra Schulberg, a lucrat mai mult de 5 ani la restaurarea filmului care va fi proiectat în premieră în oraşul La Haye, o alegere simbolică deoarece capitala politică a Olandei adăposteşte numeroase tribunale internaţionale.

Documentarul de 75 de minute reprezintă "un portret comic al societăţii româneşti traversând perioada comunistă până în zilele noastre, prin prisma unui simbol emblematic", rezumă cotidianul bucureştean.

Pentru acest blockbuster ambiţios – "westernul-spagheti cel mai scump din istoria cinematografului din Flandra, 9.6 milioane de euro" -, producătorul (flamand) a angajat animatorii studioului CoToon Studios, deja celebru în "Vestul european" pentru participarea la "Max&Co" şi "Veritabila poveste a Scufiţei roşii".

"În ţara noastră, Bob şi Bobette este exemplul perfect al unei colaborări simpatice între Nord şi Sud", comentează administratorul delegat al CoToon Studios. Pe ecrane, Bob şi Bobette sunt pe afiş în versiune flamandă şi walonă. O adaptare a fost înregistrată pentru olandezi. Doar pentru accent.

"De când a teatralizat dansul, care era mut până atunci, de când l-a introdus în lumea limbajului cotidian de-a lungul acestor corpuri dezlănţuite, ea devenise regina dansului pe toate continentele", scrie acest cotidian în omagiul său. Coregrafa, al cărei credo era "Nu mă interesează cum se mişcă oamenii ci ceea ce îi face să se mişte", a devenit un cult, şi a creat un adevărat curent, cu creaţiile sale pline de seriozitate şi de critică socială, dar şi de umor.

Potrivit cotidianului elveţian, YAB ar fi reuşit să lanseze o mega campanie mediatică în jurul operei sale "eco-ecumenice, lipsite de orice reprezentare nuanţată a lumii", punând în opoziţie sistematic omul cu natura "într-o lungă pledoarie împotriva exploatării ilimitate a pamântului, a pădurilor, a mărilor". În plus, YAB ar fi permis se pare sponsorului său, Pinault- Printemps- Redoute, care a investit 10 milioane de euro în publicitate, "nu numai să-şi cumpere o bună conştiinţă, dar şi o campanie de publicitate mondială. În protecţia mediului ca şi în publicitate – scopul justifică mijloacele".