<?xml version="1.0" encoding="UTF-8" ?>
<rss version="2.0">
            <channel><title>Presseurop | <![CDATA[Cărţi şi muzică]]></title>
                <link>http://www.presseurop.eu/ro</link>
                <description>Cele mai bune articole din presa europeană în 10 limbi</description>
                <language>ro</language><item><title>Eurovision | Rambo Amadeus, nimicitorul de idei preconcepute (Tportal , Zagreb)</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/article/2004871-rambo-amadeus-nimicitorul-de-idei-preconcepute</link><description><![CDATA[Provocator voios, cântăreţul de turbo-funk va reprezenta Muntenegru la concursul muzical Eurovision. &quot;Euro neuro&quot;, titlul pe care îl interpretează, aminteşte cu umor şi precizie clişeele despre Balcani şi răspândirea lor în UE. (Article)]]></description><pubDate>Fri, 18 May 2012 12:24:02 +0100</pubDate><guid>2004871</guid></item>
<item><title>Grecia | Viaţa, la fel de neagră ca o carte poliţistă (The Guardian, Londra)</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/article/1990341-viata-la-fel-de-neagra-ca-o-carte-politista</link><description><![CDATA[Un roman despre un criminal în serie din Atena este atât de real încât autorul său, Petros Markaris, a trebuit să avertizeze că nu trebuie imitat. Motivul: vorbeşte despre evitarea taxelor de către elitele greceşti şi victimele sistemului corupt. (Article)]]></description><pubDate>Wed, 16 May 2012 12:06:38 +0100</pubDate><guid>1990341</guid></item>
<item><title>Literatură | 2011 - Anul traducătorului (The Observer, Londra)</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/article/1317211-2011-anul-traducatorului</link><description><![CDATA[Cu succesul mondial al lui Stieg Larsson şi Haruki Murakami, breasla traducerii nu a cunoscut un astfel de avânt de mai mult de o generaţie. Dar se va atinge oare vreodată această piatră filosofală, şi anume fidelitatea perfectă faţă de original? (Article)]]></description><pubDate>Wed, 28 Dec 2011 12:00:19 +0100</pubDate><guid>1317211</guid></item>
<item><title>Istorie | Sixty-Eight Publishers, cărţile dizidenţei (Lidové noviny , Praga)</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/article/1323951-sixty-eight-publishers-cartile-dizidentei</link><description><![CDATA[Au publicat operele lui Václav Havel şi ale tuturor scriitorilor cehoslovaci care au fost interzişi în timpul regimului comunist. Acum 40 de ani, Zdena şi Josef Škvorecký au creat la Toronto una din editurile cele mai importante pentru mişcarea de rezistenţă din Europa de Est. (Article)]]></description><pubDate>Tue, 27 Dec 2011 12:00:19 +0100</pubDate><guid>1323951</guid></item>
<item><title>Muzică | Criza din zona euro, prea dură pentru Metallica</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/news-brief/1262341-criza-din-zona-euro-prea-dura-pentru-metallica</link><description><![CDATA[<p>Lumea rock-ului nu este lipsită de &icirc;ngrijorare &icirc;n legătură cu criza din zona euro. <a href="http://online.wsj.com/article/SB10001424052970204630904577056123331660042.html" target="_self">Potrivit <em>Wall Street Journal</em></a>, trupa de rock americană Metallica, ale cărei hituri includ &ldquo;<em>The Four Horsemen</em>&rdquo; şi &ldquo;<em>Enter Sandman</em>&rdquo;, a accelerat turneele &icirc;n Europa pentru &ldquo;a evita să fie afectată de problemele cauzate de datoriile statelor europene&rdquo;.</p>
<p>Turneele reprezintă o sursă majoră de venituri pentru grupurile rock. Doar &icirc;n anul 2010, Metallica a obţinut profituri de 110,1 milioane de dolari (82,2 milioane de euro) din astfel de activităţi. Acum, &icirc;n loc de a veni &icirc;n Europa &icirc;n 2013, aşa cum era prevăzut iniţial, Metallica va avea un scurt turneu supranumit &quot;<em>European Summer Vacation</em>&quot; (&ldquo;<em>Vacanţa de vară europeană</em>&rdquo;), &icirc;n 2012, turneu care va include Norvegia, Germania, Danemarca, Marea Britanie şi Austria.</p>
<blockquote><p>&Icirc;n contextul &icirc;n care perspectivele sumbre ale investitorilor se extind spre state bogate precum Franţa, domnul Cliff Burnstein, managerul grupului Metallica, se teme că moneda euro va claca, devenind dificil pentru organizatorii de concerte din cele 17 state care folosesc moneda unică să achite taxele datorate trupei Metallica.</p>
</blockquote>
<p>Dl. Burnstein a spus -</p>
<blockquote><p>&Icirc;n următorii ani, dolarul va fi mai puternic, iar euro mai slab şi, dacă va fi aşa, vreau să profit de această situaţie pentru a organiza mai multe concerte &icirc;n Europa acum, pentru că vor fi mai profitabile pentru noi.</p>
</blockquote>
<p><em>Wall Street Journa</em>l notează că şi grupul The Red Hot Chili Peppers, condus tot de Cliff Burnstein, a devansat programul turneului european.</p>
<blockquote><p>Aproximativ 75% din veniturile acestui grup provin din turnee externe, precizează Cliff Burnstein.</p>
</blockquote> (News in brief)]]></description><pubDate>Thu, 08 Dec 2011 14:57:56 +0100</pubDate><guid>1262341</guid></item>
<item><title>Literatură | Bruxelles subvenţionează tortura lui Kafka</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/news-brief/1136071-bruxelles-subventioneaza-tortura-lui-kafka</link><description><![CDATA[<p>Alături de Goerthe, face parte din programul şcolar literar predat &icirc;n toate liceele din ţările germanofone şi nu numai. &Icirc;nsă astăzi, Franz Kafka este victimă a ceea ce <a target="_self" href="http://www.faz.net/"><em>Frankfurter Allgemeine Zeitung</em></a> califică drept &quot;<em>o execuţie subvenţionată de UE&quot;. </em>Cotidianul evocă astfel &quot;<em>veritabilul scandal</em>&quot; <a target="_self" href="http://www.krone.at/Nachrichten/EU-gefoerdertes_Kafka-Buch_voller_peinlicher_Fehler-Sprach-Entgleisung-Story-301188">dezvăluit</a> de confratele său austriac <a target="_self" href="http://www.krone.at/Nachrichten/EU-gefoerdertes_Kafka-Buch_voller_peinlicher_Fehler-Sprach-Entgleisung-Story-301188"><em>Kronenzeitung</em></a>: o editură austriacă a trimis fără niciun motiv aparent aproximativ 2000 de exemplare gratuite ale <em>&quot;Castelul&quot;-</em>ui unor licee germane şi asutriece. O generozitate apreciabilă, dacă exemplarele nu ar fi fost pline de greşeli de ortografie &quot;<em>de cea mai joasă speţă</em>&quot;, informează <em>FAZ.</em> Celebru pentru mobilizarea aproape militară de care dă dovadă pentru o bună ortografiere a limbii germane, cotidianul notează că <em>&quot;doar pe prima pagină sunt nouă greşeli&quot;</em>. &Icirc;n faţa nenumăratelor pl&acirc;ngeri pe care le-a primit, editorul, numit &quot;<em>nesimţit&quot;</em>, a adăugat o notă acestor 2 milioane de exemplare deja publicate, explic&acirc;nd că &quot;<em>a tolerat aceste greşeli din motive economice, pe de o parte, dar şi pentru că literatura nu este un concurs de ortografie</em>&quot;. El recunoaşte, printre altele, că operaţiunea a fost <em>&quot;o afacere bună</em>&quot;, Comisia Europeană subvenţion&acirc;nd proiectul &quot;<em>cu o sumă cu şase cifre</em>&quot;. &Icirc;n ceea ce-l priveşte, Bruxelles indică faptul că &quot;<em>doreşte să verifice minuţios</em>&quot; felul &icirc;n care a fost utilizată subvenţia &icirc;nainte de a avea o reacţie oficială.</p> (News in brief)]]></description><pubDate>Fri, 04 Nov 2011 12:51:04 +0100</pubDate><guid>1136071</guid></item>
<item><title>Televiziune | Românii suspectează Eurovision de afaceri cu petrol</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/news-brief/656151-romanii-suspecteaza-eurovision-de-afaceri-cu-petrol</link><description><![CDATA[<p>Următorul concurs <a href="http://www.eurovision.tv/page/dusseldorf-2011" target="_self">Eurovision</a> va avea loc &icirc;n Baku, capitala ţării de unde provin c&acirc;ştigătorii finalei celei de a 56-a ediţii a concursului, desfăşurat in 14 mai la D&uuml;sseldorf(Germania), <a href="http://www.youtube.com/watch?v=Kr-CAO3Lk1M&amp;feature=aso" target="_self">duetul Ell/Nikki din Azerbaidjan</a>. O victorie care miroase a petrol, afirmă c&acirc;ntăreţul Ovidiu Cernăuţeanu care a reprezentat Rom&acirc;nia alături de Paula Seling &icirc;n 2010. <a href="http://www.adevarul.ro/societate/vedete/Victorie_cu_miros_de_petrol_la_Eurovision_0_481152202.html" target="_self">Citat de <em>Adevărul</em>,</a> acesta afirmă că victoria s-a datorat mai ales lobby-ului purtat de industria muzicală suedeză, care finanţează mulţi artişti din Azerbaidjan, o ţară ex-sovietică foarte bogată &icirc;n petrol. &Icirc;nsuşi c&acirc;ntecul c&acirc;ştigător a fost scris de suedezi. Cernăuţeanu mai afirmă, &icirc;n cele din urmă, că &quot;<em>Nigar Jamal (cea care a c&acirc;ntat &icirc;n duet cu Eldar Gasimov) este măritată cu un oligarh care locuieşte la Londra</em>&quot;.</p> (News in brief)]]></description><pubDate>Mon, 16 May 2011 15:01:07 +0100</pubDate><guid>656151</guid></item>
<item><title>Musica | Eurovision - o viziune a Europei de mâine (The Wall Street Journal Europe, Bruxelles)</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/article/653091-eurovision-o-viziune-europei-de-maine</link><description><![CDATA[Considerat adeseori ca fiind un concurs slab, Eurovision, concursul european al muzicii care va avea din nou loc în această sâmbătă, 14 mai, este extrem de apreciat de academicieni, care văd în el o proiectare a &quot;noii Europe&quot;. (Article)]]></description><pubDate>Fri, 13 May 2011 16:06:30 +0100</pubDate><guid>653091</guid></item>
<item><title>Literatură | Paolo Rumiz, suflet fără frontiere (Le Figaro, Paris)</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/article/614451-paolo-rumiz-suflet-fara-frontiere</link><description><![CDATA[Călător, scriitor şi jurnalist. Italian, balcanic şi puţin slav. Paolo Rumiz este toate acestea în acelaşi timp, el care a trecut prin schimbările europene şi se destăinuie prin povestiri foarte personale. (Article)]]></description><pubDate>Fri, 22 Apr 2011 16:34:14 +0100</pubDate><guid>614451</guid></item>
<item><title>Dezbateri | Leviathanul există, trăieşte la Bruxelles (Frankfurter Allgemeine Zeitung, Frankfurt)</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/article/570201-leviathanul-exista-traieste-la-bruxelles</link><description><![CDATA[Instituţiile europene sunt o hidră de hârtie care devorează cetăţenii, afirmă în ultima sa carte eseistul german Hans Magnus Enzesberger, îndrumând europenii să-i ţină piept acesteia. (Article)]]></description><pubDate>Fri, 25 Mar 2011 15:39:51 +0100</pubDate><guid>570201</guid></item>
<item><title>Spania | Flamenco este în doliu</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/news-brief/428541-flamenco-este-doliu</link><description><![CDATA[<p>&quot;<em>Adio poetului de cante hondo [flamenco]</em>&quot;, <a href="http://www.abc.es/20101211/cultura-musica/morente-cantaor-importancia-201012102354.html" target="_blank">titrează cotidianul <em>ABC</em></a>, a doua zi după decesul lui <a href="http://www.enriquemorente.com/" target="_blank">Enrique Morente</a>, la v&acirc;rsta de 67 de ani. Moartea acestui &quot;<em>rebel revoluţionar care a refăcut bazele flamenco-ului</em>&quot;, survenită la Madrid, &icirc;n urma unei complicaţii a unei operaţii de rutină la esofag, a zguduit universul muzical şi cultural spaniol. ABC notează că familia a cerut o autopsie, pentru a verifica eventualele neglijenţe medicale. Născut la Granada, Morente a inovat şi &icirc;mbogăţit stilul flamenco cu alte tendinţe muzicale. Odată cu el, conchide cotidianul, &quot;<em>o parte crucială din istoria acestui 'cante hondo' este moartă</em>&quot;.</p> (News in brief)]]></description><pubDate>Tue, 14 Dec 2010 13:46:23 +0100</pubDate><guid>428541</guid></item>
<item><title>Literatură | A descoperit America Europa? (The New York Times, New York)</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/article/424381-descoperit-america-europa</link><description><![CDATA[Cu ajutorul editurilor independente şi cu o contribuţie de la institutele culturale şi agenţiile Vechii Lumi, literatura europeană îşi face în sfârşit intrarea în Statele Unite, o ţară care de obicei stă departe de cărţile traduse. (Article)]]></description><pubDate>Fri, 10 Dec 2010 11:35:38 +0100</pubDate><guid>424381</guid></item>
<item><title>Europeanul săptămânii | Cum am supravieţuit boom-ului irlandez (The Times, Londra)</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/article/403231-cum-am-supravietuit-boom-ului-irlandez</link><description><![CDATA[Autorul irlandez Julian Gough a trecut prin anii de glorie ai Tigrului Celtic aproape doar cu &quot;dragoste şi aer&quot;. Astăzi rezident în Berlin, iată-i povestea despre cum să rămâi sceptic (şi lefter) când restul ţării a înnebunit (dar profitând) de febra proprietăţii. (Article)]]></description><pubDate>Wed, 24 Nov 2010 12:32:28 +0100</pubDate><guid>403231</guid></item>
<item><title>Literatură | Houellebecq, copilul teribil în sfârşit premiat</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/news-brief/381351-houellebecq-copilul-teribil-sfarsit-premiat</link><description><![CDATA[<p>&quot;<em>Revanşa unui tupeist</em>&quot;, <a target="_blank" href="http://www.liberation.fr/culture/01012301151-prix-goncourt-la-carte-au-menu">titrează</a> <em>Lib&eacute;ration</em>. &Icirc;n 8 noiembrie, <a target="_blank" href="http://www.houellebecq.info/">Michel Houellebecq</a> a primit <a target="_blank" href="http://www.academie-goncourt.fr/">premiul Goncourt</a> pentru romanul său, &quot;<em>La carte et le territoire</em>&quot; (<em>Harta şi teritoriul</em>, editura Flammarion, netradusă &icirc;ncă &icirc;n limba rom&acirc;nă). &quot;<em>Diferit şi deranjant</em>&quot;, potrivit cotidianului, r&acirc;nd pe r&acirc;nd respins şi adulat de către presă, scriitorul era citat cu regularitate de 10 ani pe lista celui mai prestigios premiu literar francez. &quot;<em>Acum că are premiul Goncourt, se va calma oare?</em>, <a target="_blank" href="http://www.liberation.fr/livres/01012301160-le-poete-qui-revait-d-etre-rock-star">se &icirc;ntreabă</a> <em>Lib&eacute;ration</em>. <em>Nici să  nu se g&acirc;ndească la Nobel. Un om care a afirmat &icirc;n timpul unui interviu că 'religia cea mai t&acirc;mpită este totuşi islamul' va fi &icirc;ntotdeauna prost văzut de către suedezi</em>&quot;.</p> (News in brief)]]></description><pubDate>Tue, 09 Nov 2010 12:06:00 +0100</pubDate><guid>381351</guid></item>
<item><title>Suedia | Millennium, o oglindă care deformează (Fokus, Stockholm)</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/article/288291-millennium-o-oglinda-care-deformeaza</link><description><![CDATA[Social-democraţia suedeză există ea încă, sau a fost definitiv ucisă de saga Millennium, care descrie o societate coruptă, sumbră şi violentă? Biograful lui Stieg Larsson a pus întrebarea altor doi maeştri ai genului. (Article)]]></description><pubDate>Tue, 06 Jul 2010 12:41:54 +0100</pubDate><guid>288291</guid></item>
<item><title>Portugalia | Saramago, omagiu pe fundal de polemică</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/news-brief/277131-saramago-omagiu-pe-fundal-de-polemica</link><description><![CDATA[<p>&quot;<em>Nu mai există cuvinte. Saramago le-a luat pe toate</em>&quot;,<a target="_blank" href="http://www.publico.pt/Cultura/cavaco-silva-diz-ter-cumprido-obrigacoes-como-presidente_1442805"> titrează</a> <em>Publico</em> după funeraliile <a target="_blank" href="http://www.josesaramago.org/">premiului Nobel al literaturii portugheze</a>, dispărut &icirc;n 18 iunie, la 87 de ani. Ceremonia s-a derulat la Lisabona pe un fundal de polemică, notează cotidianul, din cauza absenţei preşedintelui Republicii, conservatorul Anibal Cavaco Silva, care s-a justificat de altfel prin faptul că &quot;<em>nu&nbsp; a avut privilegiul</em>&quot; de a-l cunoaşte personal pe marele scriitor comunist.</p>
<p>&nbsp;</p> (News in brief)]]></description><pubDate>Mon, 21 Jun 2010 11:20:45 +0100</pubDate><guid>277131</guid></item>
<item><title>Danemarca | Azil artistic pentru un scriitor din Zimbabwe</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/news-brief/274551-azil-artistic-pentru-un-scriitor-din-zimbabwe</link><description><![CDATA[<p>Scriitorul zimbabwean Tendai Frank Tagarira a ajuns &icirc;n Arhus &icirc;n 15 iunie, <a target="_blank" href="http://jp.dk/indland/aar/kultur/article2099306.ece">anunţă cotidianul <em>Jyllands Posten</em></a>. Autorul de 26 de ani, ameninţat cu moartea &icirc;n ţara sa de la apariţia, anul trecut, a cărţii sale autobiografice &quot;<em>Trying to Make Sense of It</em>&quot; (&quot;<em>Incerc&acirc;nd să dai un sens</em>&quot;, ne tradus &icirc;n limba rom&acirc;nă), ar putea răm&acirc;ne doi ani &icirc;n acest cel de al doilea oraş ca mărime al Danemarcei. Arhus, ca şi alte oraşe ale ţării, este &quot;<em>un oraş liber</em>&quot;, care aparţine reţelei International Cities of Refuge Network,<a target="_blank" href="http://www.icorn.org/"> ICORN,</a> create &icirc;n 1994 la iniţiativa Parlamentului Internaţional al Scriitorilor. Oraşele care participă la reţea &ndash; treizeci &icirc;n lume &ndash; s-au angajat să primească şi să subvenţioneze nevoile scriitorilor străini &icirc;n exil pentru o durată de p&acirc;nă la 2 ani.</p> (News in brief)]]></description><pubDate>Wed, 16 Jun 2010 17:14:55 +0100</pubDate><guid>274551</guid></item>
<item><title>Literatură | Romanul european este un bal mascat (El País, Madrid)</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/article/266641-romanul-european-este-un-bal-mascat</link><description><![CDATA[Este posibil să scrii un roman combinând atmosfera literară a mai multor națiuni europene? Este ceea ce face tânărul și talentatul argentinian Patricio Pron în Începutul primăverii, după cum susține confratele său spaniol, Félix de Azúa. (Article)]]></description><pubDate>Fri, 04 Jun 2010 15:27:22 +0100</pubDate><guid>266641</guid></item>
<item><title>MUZICĂ | Eurovision, mai eficace decât o directivă UE (Irish Independent, Dublin)</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/article/261681-eurovision-mai-eficace-decat-o-directiva-ue</link><description><![CDATA[Eurovision nu este doar un festival al lipsei de stil, al plictisului, discontinuităţii şi al taberelor, susţine autoarea irlandeză Martina Devlin. Este şi şansa de a avea o imagine asupra ţărilor cu care avem relaţii complicate. (Article)]]></description><pubDate>Fri, 28 May 2010 15:41:40 +0100</pubDate><guid>261681</guid></item>
<item><title>Cultură | Contra curentului &quot;mainstream&quot; (Rue89, Paris)</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/article/238501-contra-curentului-mainstream</link><description><![CDATA[Pe lângă superputerea culturală americană, nu Europa, ci ţări precum China, India şi Brazilia îşi difuzează acum imaginarul. Este momentul să reacţionăm, avertizează o carte publicată în Franţa, altfel vom rămâne marginalizaţi în evoluţiile lumii. (Article)]]></description><pubDate>Fri, 23 Apr 2010 17:16:59 +0100</pubDate><guid>238501</guid></item>
<item><title>Franţa | Criză existenţială la Salonul cărţii de la Paris</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/news-brief/217811-criza-existentiala-la-salonul-cartii-de-la-paris</link><description><![CDATA[<p>&Icirc;n ajunul deschiderii celui de al 30-lea Salon al cărţii [din 26 &icirc;n 31 martie], <em>Liberation </em><a target="_blank" href="http://www.liberation.fr/livres/1101391-le-libe-des-ecrivains-en-images">&icirc;şi deschide paginile</a> la 41 de romancieri şi poeţi francezi, &icirc;n timp ce <em>Le Monde</em> <a target="_blank" href="http://abonnes.lemonde.fr/web/imprimer_element/0,40-0@2-3260,50-1320793,0.html">&icirc;şi pune &icirc;ntrebări</a> asupra speranţei de viaţă a acestui eveniment: &quot;<em>prea mare, prea scump, prea puţin original, cu o prea mare importanţă acordată regiunilor, Salonul cărţii de la Paris se află &icirc;n plină criză a identităţii</em>&quot;, informează cotidianul. Astfel, &quot;<em>&icirc;n ruptură totală faţă de tradiţia instaurată &icirc;n 1989, alegerea acestui an a fost să nu se mai invite o ţară de onoare, pentru a-i expune literatura</em>&quot;. Este vorba, scrie <em>Le Monde</em>, de a pune &icirc;n evidenţă &icirc;nainte de orice scriitorii, printre care şi c&acirc;teva &quot;<em>calibre grele</em>&quot;, cum ar fi Yasmina Khadra, Imre Kertesz, Umberto Eco, Antonio Lobo Antunes sau Salman Rushdie. &Icirc;ntr-un moment &icirc;n care &quot;<em>librăriile &icirc;şi pierd clienţii</em>&quot;, organizatorii speră totuşi să atragă cel puţin 200 000 de vizitatori, conchide <em>Le Monde</em>.</p> (News in brief)]]></description><pubDate>Thu, 25 Mar 2010 15:40:30 +0100</pubDate><guid>217811</guid></item>
<item><title>Literatură | Falsificarea operei lui Shakespeare este reală, spun experţii</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/news-brief/211101-falsificarea-operei-lui-shakespeare-este-reala-spun-expertii</link><description><![CDATA[<p>Puţin jucată &icirc;n secolul al XVIII-lea, este o operă pierdută a lui Shakespeare,<a target="_blank" href="http://www.telegraph.co.uk/culture/culturenews/7450874/Shakespeare-18th-Century-work-Double-Falsehood-is-his-lost-play.html"> dezvăluie</a> <em>The Daily Telegraph</em>. Potrivit experţilor, &quot;<em>Double Falsehood</em>&quot; [Dublul fals], scrisă &icirc;n 1727 de către Lewis Theobald, este &icirc;ntr-adevăr &ndash; cum &icirc;nsuşi autorul susţine &ndash; o adaptare a operei lui Shakespeare, &quot;<em>Cardenio</em>&quot;, jucată de două ori &icirc;n 1613, iar mai apoi pierdută. Nefiind considerată la aceea vreme ca fiind un fals, un savant a confirmat &quot;<em>autenticitatea acesteia prin dovezi istorice şi printr-o analiză a textului&quot;</em>. Cererea este susţinută de grupul <a target="_blank" href="http://www.acblack.com/drama/Books/details.aspx?isbn=9781903436776">Arden Shakespeare</a>, care publică opera lui Theobald. The Royal Shakespeare Company [Compania Regală de Teatru Shakespeare] lucrează la reconstituirea originalului, care include scene tipice shakesperiene de luptă cu spada, travestiuri şi un final terminat &icirc;n baie de s&acirc;nge.</p> (News in brief)]]></description><pubDate>Tue, 16 Mar 2010 14:28:03 +0100</pubDate><guid>211101</guid></item>
<item><title>Europeanul săptămânii | Florence Aubenas, anchetă în plină criză (Le Monde, Paris)</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/article/199601-florence-aubenas-ancheta-plina-criza</link><description><![CDATA[Fostă ostatică în Irak, jurnalista Florence Aubenas s-a infiltrat timp de şase luni în lumea lucrătorilor precari. Aceasta povesteşte experienţa pe care a trăit-o într-o carte, în care dezvăluie o realitate puţin cunoscută în Europa. (Article)]]></description><pubDate>Fri, 26 Feb 2010 13:09:38 +0100</pubDate><guid>199601</guid></item>
<item><title>Europeanul săptămânii | Helene Hegemann, arta plagiatului (Berliner Zeitung, Berlin)</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/article/188061-helene-hegemann-arta-plagiatului</link><description><![CDATA[Este noua stea a literaturii germane. La 17 ani, Helene Hagermann a sedus critica cu un roman asupra tinereţii fără limite şi fără repere. Problema : a plagiat pasaje întregi din alte lucrări. Dar asumă acest lucru şi instaurează o nouă stare de spirit. (Article)]]></description><pubDate>Thu, 11 Feb 2010 14:31:08 +0100</pubDate><guid>188061</guid></item>
<item><title>Literatură | Max Havelaar, acest erou neînţeles (Trouw, Amsterdam)</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/article/161541-max-havelaar-acest-erou-neinteles</link><description><![CDATA[Numele care simbolizează comerţul echitabil este înainte de toate cel al eroului unui roman olandez. Publicat în 1859, acest roman despre oprimarea colonială în Indonezia rămâne de actualitate, în ciuda unui stil de avangardă care derutează lectorul în permanenţă. (Article)]]></description><pubDate>Wed, 30 Dec 2009 18:51:13 +0100</pubDate><guid>161541</guid></item>
<item><title>Religie | Papa spune că Marx este bun</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/news-brief/122661-papa-spune-ca-marx-este-bun</link><description><![CDATA[<p>Karl Marx, care a inventat fraza &quot;<em>religia este opiumul poporului</em>&quot;, probabil că se &icirc;nv&acirc;rteşte &icirc;n morm&acirc;ntul lui din cimitirul Highgate, la Londra, la vestea de astăzi cum că Vaticanul i-ar fi aprobat teoriile. <em>L'Osservatore Romano</em>, ziarul oficial papal, <a href="http://www.vatican.va/news_services/or/or_eng/index.html">a declarat</a>, <a href="http://www.timesonline.co.uk/tol/comment/faith/article6884704.ece">conform</a> ziarului <em>The Times</em>, că &quot;<em>criticile lui Marx ale capitalismului au subliniat alienarea socială resimţită de o mare parte a omenirii care răm&acirc;ne exclusă, chiar şi acum, din luarea de decizii economice şi politice</em>&quot;.</p>
<p>Marx, autorul Manifestului Comunist, decedat &icirc;n 1883, se alătură unei liste crescătoare de figuri istorice anterior procleţite de Biserica Catolică, cum ar fi Galileo,&nbsp; Darwin şi mai recent, Oscar Wilde. Ziarul, care este condiţionat de aprobarea Papei, continuă spun&acirc;nd că opera lui Marx răm&acirc;ne deosebit de relevantă astăzi c&acirc;nd omul caută &quot;<em>o nouă armonie</em>&quot; &icirc;ntre nevoile sale şi mediul natural. Dar specifică totuşi că &quot;<em>nimic nu a dăunat intereselor lui Marx filozoful mai mult dec&acirc;t marxismul</em>&quot;.</p>
<p>&nbsp;</p> (News in brief)]]></description><pubDate>Thu, 22 Oct 2009 14:54:25 +0100</pubDate><guid>122661</guid></item>
<item><title>Literatură | Saramago are din nou probleme</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/news-brief/122621-saramago-are-din-nou-probleme</link><description><![CDATA[<p>Scriitorul <a href="http://www.josesaramago.org/blog/blogpor.php">Jos&eacute; Saramago</a> are din nou probleme. Ultima lui carte, &bdquo;<em>Cain</em>&rdquo;, a st&acirc;rnit o serie de denunţuri, iar un&nbsp; membru al Parlamentului European chiar a cerut să-i fie retrasă cetăţenia portugheză acestui fost&nbsp; c&acirc;ştigător al Premiului Nobel. &quot;<em>Cel mai controversat dintre scriitorii portughez</em>i&quot;, aşa cum<a href="http://dn.sapo.pt/inicio/artes/interior.aspx?content_id=1397812&amp;seccao=Livros"> &icirc;l numeşte</a> <em>Diario de Noticias</em>, a părut surprins de indignarea catolicilor &quot;<em>pentru că aceştia nu citesc Biblia</em>&quot;.</p>
<p>&Icirc;ntr-o conferinţă de presă, spune cotidianul din Lisabona, Saramago a declarat că singura sa concluzie asupra acestei controverse este că &quot;<em>biserica este de neatins</em>&quot;. Declar&acirc;nd că &quot;<em>Dumnezeul din Biblie nu este de &icirc;ncredere&quot;</em>, sau că Biblia &quot;<em>este un rozariu de bizarerii</em>&quot;, el speră că lucrarea sa va fi tratată ca &quot;<em>o operă literară</em>&quot; şi că protestele religioase nu vor degenera &icirc;n &quot;<em>insulte la persoana autorului</em>&quot;.</p> (News in brief)]]></description><pubDate>Thu, 22 Oct 2009 14:39:58 +0100</pubDate><guid>122621</guid></item>
<item><title>Literatura | Herta Müller, un Nobel contra dictaturilor (Presseurop, )</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/article/113211-herta-mueller-un-nobel-contra-dictaturilor</link><description><![CDATA[Distinsă pe 8 octombrie, scriitoarea germană de origine română poartă cu ea amintirile mai multor istorii europene. Presa din ambele ţări salută recunoaşterea unui autor care pune în lumină conflicte contemporane (Article)]]></description><pubDate>Fri, 09 Oct 2009 17:17:16 +0100</pubDate><guid>113211</guid></item>
<item><title>Reabilitare | Oscar Wilde miroase a sfânt</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/news-brief/57371-oscar-wilde-miroase-sfant</link><description><![CDATA[<p><em>&quot;Viu, ar fi avut la fel de multe şanse ca Pilat din Ponce de a deveni un erou catolic&quot;, </em>dar iată că Vaticanul &icirc;l revendică pe ca unul dintre ai săi, ironizează <em><a href="http://www.timesonline.co.uk/tol/comment/faith/article6716323.ece">The Times</a>. </em>Cotidianul londonez povesteşte că <em>L'Observatore Romano, </em>ziarul oficial al Sf&acirc;ntului Scaun, a consacrat de cur&acirc;nd un lung şi elogios articol scriitorului anglo-irlandez, &icirc;nfierat &icirc;n timpul vieţii pentru homosexualitatea şi excesele sale.</p>
<p>Dar Wilde s-a convertit la catolicism pe patul de moarte, &icirc;n 1900. <em>The Times </em>aminteşte că &icirc;n ciuda poziţiei ostile a papei Benedict al XVI-lea faţă de homosexualitate,<em> &quot;reabilitarea lui Wilde a &icirc;nceput cu doi ani &icirc;n urmă, c&acirc;nd aforismele sale au fost incluse &icirc;ntr-o culegere editată de şeful de protocol al Vaticanului&quot;.</em></p>
<p></p> (News in brief)]]></description><pubDate>Fri, 17 Jul 2009 16:51:33 +0100</pubDate><guid>57371</guid></item>
<item><title>Muzică | Madonna non grata în 15 august</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/news-brief/54831-madonna-non-grata-15-august</link><description><![CDATA[<p>Este &quot;<em>Maria contra Madonna. Icoana pop contra icoanei</em>&quot;. <a href="http://www.handelsblatt.com/journal/schon-komisch/madonna-gegen-madonna;2432578"><em>Handelsblatt</em></a> informează despre protestele unei mişcări populare poloneze, foarte catolică, care se revoltă &icirc;mpotriva unui concert al c&acirc;ntăreţei americane la Varşovia &ndash; &icirc;n 15 august viitor, ziua &icirc;n care se celebrează Sf&acirc;nta Fecioară Maria.</p>
<p>Pentru opozanţii săi, &quot;<em>Madonna ar fi anti icoana mamei lui Dumnezeu, cea care ia &icirc;n der&acirc;dere pe scenă simbolurile religioase şi fiind pur şi implu perversă</em>&quot;, explică cotidianul german. Dar şansele acestor protestatari creştini de a reuşi &icirc;n proiectul lor de interzicere a concertului sunt cel puţin incerte. Nici măcar preşedintele conservator Lech Kaczynski nu &icirc;i susţine, remarcă <em>Handelsblatt</em>, care remarcă totuşi faptul că o altă personalitate poloneză a declarat că doreşte &quot;<em>să &icirc;i susţină totalmente pe aceşti oameni care vor să &icirc;mpiedice concertul: este vorba despre icoana muncitorilor, Lech Walesa</em>&quot;.</p>
<p>&nbsp;</p> (News in brief)]]></description><pubDate>Wed, 15 Jul 2009 15:46:06 +0100</pubDate><guid>54831</guid></item>
<item><title>Literatură | Olandezii au pierdut unul dintre poeţii preferaţi</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/news-brief/53391-olandezii-au-pierdut-unul-dintre-poetii-preferati</link><description><![CDATA[<p>Toată presa olandeza aduce un omagiu lui &quot;<em>Homo Ludens</em>&quot; (omul care se joacă), aşa cum se numea el &icirc;nsuşi, poetului olandez Simon Vinkenoog. Mort &icirc;n 12 iulie, la 80 de ani, Vinkenoog era un avangardist, adept al drogurilor dulci, celebru dar prea puţin recompensat. &Icirc;n 2004, alegerea sa ca &quot;<em>Poet naţional</em>&quot; de &icirc;nlocuire, ca urmare a titularului care demisionase, nu fusese recunoscută de către organizatorii oficiali, iar &quot;<em>Antologia poeziei olandeze</em>&quot; a &icirc;nt&acirc;rziat şi ea să acorde poemelor sale locul meritat.</p>
<p><a href="http://www.volkskrant.nl/binnenland/article1257332.ece/Vinkenoog_Steeds_opnieuw_jong"><em>De Volkskrant</em></a> laudă felul &icirc;n care a vulgarizat poezia: &quot;<em>Vinkenoog este unul dintre primii poeţi care a declamat poezie dincolo de un public restr&acirc;ns. &Icirc;ncă din 1960 el scosese un disc cu poezie. Declamarea şi prezenţa sa scenă erau punctele sale forte. Antren&acirc;nd, improviz&acirc;nd ca un muzician de jazz, chinuind limba &icirc;ntr-o asemenea fel &icirc;nc&acirc;t nu-şi mai amintea ceea ce spusese. Numea procedeul &quot;langua linguale&quot;: o manieră artistică de a se exprima, fără reflecţie sau preselecţie</em>&quot;.</p>
<p>&nbsp;</p> (News in brief)]]></description><pubDate>Mon, 13 Jul 2009 17:02:59 +0100</pubDate><guid>53391</guid></item>
<item><title>Mixitate | Fake Oddity, un pod între Franţa şi Turcia (Cafébabel.com, Paris)</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/article/46371-fake-oddity-un-pod-intre-franta-si-turcia</link><description><![CDATA[Format la Lyon din întâlnirea dintre un tînăr francez şi un student turc, grupul de rock vrea să profite de Anotimpul Turciei în Hexagon pentru a atrage atenţia publicului asupra avantajelor mixităţii culturale. Portretul unui grup singular. (Article)]]></description><pubDate>Fri, 03 Jul 2009 17:11:31 +0100</pubDate><guid>46371</guid></item>
<item><title>Omagii | Ultimul turneu european al lui Michael Jackson (Presseurop, )</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/article/42021-ultimul-turneu-european-al-lui-michael-jackson</link><description><![CDATA[Eveniment planetar, moartea lui Michael Jackson a fost pe primele pagini din aproape toate ziarele europene. În fiecare ţară se aminteşte geniul artistic al regelui muzicii pop dar şi partea sa sumbră, tragică. (Article)]]></description><pubDate>Mon, 29 Jun 2009 21:15:22 +0100</pubDate><guid>42021</guid></item>
<item><title>Ediţie | Cărţi personalizate la Biblioteca naţională a Spaniei</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/news-brief/34481-carti-personalizate-la-biblioteca-nationala-spaniei</link><description><![CDATA[<p>Cartea la comandă, este posibil cu Biblioteca naţională a Spaniei. Graţie unui acord realizat cu site-ul de autoediţie Bubok, instituţia va putea imprima o copie a &quot;<em>capodoperelor</em>&quot; sale la cererea cititorilor,<em> </em>afirmă cotidianul <a href="http://www.abc.es/20090622/cultura-literatura/biblioteca-nacional-alia-bubok-200906221503.html"><em>ABC</em>.</a> Acest acord, primul de acest gen &icirc;n lume, dă acces la Biblioteca numerică spaniolă. &quot;<em>O selecţie tematică a fondurilor colecţiilor noastre a fost deja făcută cu ajutorul sfaturilor venite de la specialişti</em>&quot;, explică directoarea Bibliotecii, Milagros del Corral, care se g&acirc;ndeşte deja la un posibil acord cu Amazon, uriaşul mondial al v&acirc;nzărilor de cărţi &icirc;n linie, pentru a aduce cultura spaniolă la &icirc;ndem&acirc;na unei &quot;<em>comunităţi de utilizatori importante, cea mai importantă posibilă</em>&quot;.&nbsp;</p> (News in brief)]]></description><pubDate>Tue, 23 Jun 2009 12:08:55 +0100</pubDate><guid>34481</guid></item>
<item><title>Cultură | Mic Tratat de poezie europeană (Evenimentul Zilei, Bucureşti)</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/article/28681-mic-tratat-de-poezie-europeana</link><description><![CDATA[Conducătorii europeni nu reuşesc să-i convingă pe concetăţenii lor să accepte noul proiect de constituţie. Nu contează: un colectiv de artişti a decis să rescrie documentul în versuri. Poetic şi suprarealist. (Article)]]></description><pubDate>Tue, 16 Jun 2009 15:33:34 +0100</pubDate><guid>28681</guid></item>
<item><title>Ţările de Jos | &quot;Ana se întoarce acasă&quot;</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/news-brief/25881-ana-se-intoarce-acasa</link><description><![CDATA[<p>Anne Frank ar fi avut 80 de ani &icirc;n acest 12 iunie. Cu această ocazie, celebra sa <a href="http://www.annefrank.org/content.asp?pid=1&amp;lid=2&amp;setlanguage=5">casă-muzeu</a> recuperează &quot;<em>o bijuterie absolută</em>&quot;, originalele jurnalelor sale intime. &quot;<em>După Biblie, este practic cea mai celebră carte din lume</em>&quot;, scrie cotidianul <a href="http://www.trouw.nl/opinie/columnisten/article2784821.ece/Anne_is__coming_home_.html"><em>Trouw</em></a>.</p>
<p>De acum &icirc;nainte, vizitatorii vor putea donc contempla originalele &icirc;n acelaşi loc unde Anne Frank le-a scris. P&acirc;nă acum ele au fost păstrate cu sfinţenie de către Institutul olandez pentru documentaţia despre cel de Al Doilea Război Mondial (NIOD). Marjan Schwegman, directoare a NIOD, subliniază importanţa &quot;<em>autenticităţii</em>&quot; regăsite &icirc;n &quot;<em>dezbaterea actuală din jurul negaţionismului</em>&quot;.</p>
<p>&quot;<em>Anne revine acasă</em>&quot;, sintetizează Ronald Plasterk, ministrul olandez al Culturii. Potrivit Trouw, cuvintele sale &quot;<em>sună bine, sunt aproape reconfortante</em>&quot;, &icirc;nsă ar fi bine să nu uităm că &quot;<em>Anne Frank nu s-a &icirc;ntors niciodată de la Bergen-Belsen</em>&quot;.</p>
<p>&nbsp;</p> (News in brief)]]></description><pubDate>Fri, 12 Jun 2009 11:50:22 +0100</pubDate><guid>25881</guid></item>
<item><title>Limbaj | Cea mai dulce dintre trădări (Libération, Paris)</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/article/17901-cea-mai-dulce-dintre-tradari</link><description><![CDATA[In &quot;Traduire&quot;, (A traduce),ultimul său eseu, filosoful şi juristul belgian François Ost cântă un imn multilingvismului, singura alternativă la hegemonia lui &quot;global english&quot; (engleza globală). (Article)]]></description><pubDate>Thu, 04 Jun 2009 20:17:05 +0100</pubDate><guid>17901</guid></item>
<item><title>Muzică | Cehii îşi plâng &quot;copilul teribil&quot;</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/news-brief/14201-cehii-isi-plang-copilul-teribil</link><description><![CDATA[<p>Vocea sa dulce dar virilă &quot;<em>&icirc;nnebunea toate femeile, de orice v&acirc;rstă</em>&quot;, &icirc;ncă din anii 60. C&acirc;ntăreţul Waldemar Matuska a murit &icirc;n 30 mai &icirc;n Florida.</p>
<p>Dispariţia sa la 76 de ani este pe toate primele pagini din presa cehă, cum ar fi de exemplu cotidianul <a href="http://zpravy.idnes.cz/mfdnes.asp?v=126&amp;r=kultura_specialh&amp;c=1199548"><em>Mlada Fronta DNES</em> </a>care &icirc;i consacră nu mai puţin de patru pagini. Elogiul adus acestui &quot;<em>copil teribil</em>&quot; al muzicii pop naţionale demonstrează astfel poziţia sa &quot;<em>unică &icirc;n istoria muzicii pop</em>&quot;.</p>
<p>&quot;<em>Boemul bărbos şi &icirc;n blugi</em>&quot;, care şi-a &icirc;nceput cariera &icirc;n teatrul praghez <em>Semafor,</em> a devenit popular &icirc;n anii de relativă libertate a anilor 60. A continuat să c&acirc;nte sub &quot;<em>normalizarea</em>&quot; care a urmat invaziei de la Pactul de Varşovia, &icirc;nainte să părăsească ţara &icirc;n 1986 &icirc;n direcţia Statele Unite.</p>
<p>Chiar dacă c&acirc;ntecele sale nu mai erau difuzate &quot;<em>toţi cehii le cunosc pe de rost</em>&quot;, remarcă <em>DNES.</em></p>
<p>&nbsp;</p> (News in brief)]]></description><pubDate>Mon, 01 Jun 2009 19:41:05 +0100</pubDate><guid>14201</guid></item>
</channel></rss>
