<?xml version="1.0" encoding="UTF-8" ?>
<rss version="2.0">
            <channel><title>Presseurop | <![CDATA[Artă ; design & modă]]></title>
                <link>http://www.presseurop.eu/ro</link>
                <description>Cele mai bune articole din presa europeană în 10 limbi</description>
                <language>ro</language><item><title>Artă contemporană | Fabrica de pensule dă culoare Clujului (România liberă, Bucureşti)</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/article/1918911-fabrica-de-pensule-da-culoare-clujului</link><description><![CDATA[Instalat într-o fostă uzină a Capitalei Transilvaniei, un centru de artă contemporană gestionat de mai multe galerii şi colective de artişti încearcă să-şi facă un nume pe scena europeană. (Article)]]></description><pubDate>Fri, 04 May 2012 13:12:43 +0100</pubDate><guid>1918911</guid></item>
<item><title>Ungaria | Viktor Orbán n-a rămas tablou (SME, Bratislava)</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/article/1488131-viktor-orban-n-ramas-tablou</link><description><![CDATA[Afirmarea valorilor naţionale maghiare se află în inima proiectului politic al primului ministru. De la începutul anului, această ambiţie este ilustrată în cincisprezece tablouri, comandate special pentru o expoziţie la castelul Buda. (Article)]]></description><pubDate>Tue, 07 Feb 2012 17:51:49 +0100</pubDate><guid>1488131</guid></item>
<item><title>Grecia | Bienala de la Atena, sau arta de a adapta criza (Expressen, Stockholm)</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/article/1224541-bienala-de-la-atena-sau-arta-de-adapta-criza</link><description><![CDATA[Evenimentul este aproape confidenţial, dar Atena găzduieşte până în decembrie a treia sa bienală de artă. Într-o ţară destabilizată de criză, expoziţia este locul unde se poate simţi cel mai bine caracterul urgent al momentului, crede o jurnalistă suedeză. (Article)]]></description><pubDate>Mon, 28 Nov 2011 15:30:35 +0100</pubDate><guid>1224541</guid></item>
<item><title>Idei | Lăsaţi picturile rupestre, aveţi aici Sex Pistols (The Guardian, Londra)</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/article/1217121-lasati-picturile-rupestre-aveti-aici-sex-pistols</link><description><![CDATA[Este un graffiti lăsat de o formaţie punk din anii 1970 în Londra la fel de valoros pentru omenire ca arta preistorică dintr-o grotă? Este ceea ce crede un arheolog britanic, văzând pe aceşti pereţi sfârşitul credinţei în “progresul uman” început de strămoşii noştri. (Article)]]></description><pubDate>Fri, 25 Nov 2011 17:00:47 +0100</pubDate><guid>1217121</guid></item>
<item><title>Republica Cehă | Opere de artă repatriate de urgenţă</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/news-brief/688401-opere-de-arta-repatriate-de-urgenta</link><description><![CDATA[<p>&ldquo;<em>Statul retrage tablouri din străinătate de teamă să nu le piardă</em>&rdquo;, <a target="_self" href="http://www.lidovky.cz/cesky-stat-se-boji-o-majetek-stahuje-obrazy-z-ciziny-fyz-/ln_domov.asp?c=A110531_212856_ln_domov_ana">titrează <em>Lidov&eacute; Noviny</em></a>. Pe 31 mai, după confiscarea mai multor tablouri de justiţia franceză şi austriacă, ministrul Culturii a decis să repatrieze opere &icirc;mprumutate galeriilor din străinătate, mai ales la Viena şi Paris. Cererea de confiscare a fost formulată de un om de afaceri ceho-elveţian, care, după cel mai lung proces comercial din istoria Republicii Cehe, a obţinut condamnarea statului care trebuie să-i verse mai bine de 8 miliarde de coroane (326 milioane de euro). Firma sa, Diag Human, ar fi fost &icirc;nşelată de stat &icirc;ntr-o investiţie &icirc;n tratamentul plasmei sanguine, dar procesul este acum la apel. &ldquo;<em>Este &icirc;n interesul statului să regleze acest litigiu c&acirc;t mai rapid posibil căci suma creşte pe zi ce trece din cauza dob&acirc;nzilor moratorii, ceea ce reprezintă mai multe milioane &icirc;n fiecare zi</em>&rdquo;, conchide cotidianul din Praga.</p> (News in brief)]]></description><pubDate>Wed, 01 Jun 2011 12:28:32 +0100</pubDate><guid>688401</guid></item>
<item><title>Muzee | Anvers şi-a luat MAS-ul la purtare (De Morgen, Bruxelles)</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/article/666251-anvers-si-luat-mas-ul-la-purtare</link><description><![CDATA[Inaugurat pe 17 mai, noul muzeu al metropolei flamande este remarcabil pentru arhitectura sa. Dar poate acesta schimba oraşul, aşa cum speră creatorii săi ? Urbanistul Filip Canfyn nu este convins. (Article)]]></description><pubDate>Fri, 20 May 2011 16:29:44 +0100</pubDate><guid>666251</guid></item>
<item><title>Muzee | Leonardo da Vinci în 4 minute şi 17 secunde? (Frankfurter Allgemeine Zeitung, Frankfurt)</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/article/661351-leonardo-da-vinci-4-minute-si-17-secunde</link><description><![CDATA[Înainte vizitatorul de muzee care nu se uita decât fugar la tablouri, era un număr comic. Astăzi se încearcă atragerea lui – toţi ceilalţi perturbă traficul. Anglia a iniţiat această prostie, deplânge Frankfurter Allgemeine Zeitung. (Article)]]></description><pubDate>Wed, 18 May 2011 15:34:46 +0100</pubDate><guid>661351</guid></item>
<item><title>Artă contemporană | Integriştii distrug o operă "blasfematoare"</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/news-brief/604221-integristii-distrug-o-opera-blasfematoare</link><description><![CDATA[<p>&quot;<em>'Piss Christ', o lovitură de ciocan</em>&quot;, <a target="_self" href="http://next.liberation.fr/culture/01012332337-tirs-croises-en-avignon">titrează </a><em><a target="_self" href="http://next.liberation.fr/culture/01012332337-tirs-croises-en-avignon">Lib&eacute;ration</a> </em>&icirc;n urma degradării prin lovire cu ciocanul şi şurubelniţa a fotografiei lui Andres Serrano care reprezenta un crucifix scăldat &icirc;n urină. Atacul condus de catolici integrişti a avut loc la <a target="_self" href="http://www.collectionlambert.com/">Muzeul de artă contemporană din Avignon</a>. &quot;<em>Deşi titul 'Piss Christ' este provocator, opera &icirc;n sine nu este deloc trash, este o fotografie foarte frumoasă &icirc;n auriu şi roşu</em>&quot;, scrie cotidianul. Argumentul nu &icirc;l convinge şi pe arhiepiscopul de Avignon, Monseniorul Jean-Pierre Cattenoz, care a cerut de mai multe săptăm&acirc;ni retragerea acestui &quot;<em>gunoi</em>&quot;. Pe 16 aprilie, 500 de persoane, susţinute de către Frontul Naţional, s-au &icirc;ntrunit &icirc;n faţa muzeului pentru a cere retragerea operei. '<em>Piss Christ</em>', realizată &icirc;n anii 1980, a fost d&eacute;j&agrave; atacată de mai multe ori, ultima dată &icirc;n Suedia, &icirc;n 2007, de către neonazişti.</p> (News in brief)]]></description><pubDate>Mon, 18 Apr 2011 12:32:42 +0100</pubDate><guid>604221</guid></item>
<item><title>Un oraș în Europa | București, nostalgia vârstei de aur (Dilema Veche, Bucureşti)</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/article/597801-bucure-ti-nostalgia-varstei-de-aur</link><description><![CDATA[Numită “Micul Paris”, capitala română devine în fiecare zi un pic mai urâtă, din cauza șantierelor pe cât de faraonice, pe atât de lipsite de sens. Totuși, scrie arhitectul Teodor Frolu, unele locuri și-au păstrat farmecul și ar fi nevoie de puțin pentru a reda o față umană orașului. (Article)]]></description><pubDate>Wed, 13 Apr 2011 16:12:33 +0100</pubDate><guid>597801</guid></item>
<item><title>Arhitectură | Souto de Moura câştigă premiul Pritzker</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/news-brief/573941-souto-de-moura-castiga-premiul-pritzker</link><description><![CDATA[<p>&ldquo;<em>Triumful arhitecturii portugheze</em>&rdquo;, <a href="http://www.publico.pt/Cultura/souto-de-moura-nunca-pensei-receber-o-premio-pritzker_1487214" target="_blank">titrează <em>P&uacute;blic</em><em>o</em></a>, &icirc;n onoarea arhitectului din Porto Eduardo Souto de Moura, c&acirc;ştigător al <a href="http://www.pritzkerprize.com/" target="_blank">premiului Pritzker &icirc;n 2011</a>, cea mai mare distincţie &icirc;n arhitectură. Este primul portughez care obţine premiul după &Aacute;lvaro Siza &icirc;n 1992. Juriul a apreciat opera sa pentru &ldquo;<em>aparenta simplicitate</em>&rdquo; care &ldquo;<em>&icirc;mbină referinţe complexe ale caracteristicilor regiunii, peisajului, locurilor, şi ale istoriei arhitecturale mai ample</em>&rdquo;. Rat&acirc;nd la mustaţă <a href="http://www.miesbcn.com/en/award.html" target="_blank">premiul Uniunii Europene Mies vad der Rohe pentru Arhitectură Contemporană</a> pentru <a href="http://www.worldstadiums.com/stadium_menu/architecture/stadium_design/braga_municipal.shtml" target="_blank">Stadionul din Braga</a>, Souto Moura este cunoscut şi pentru <a href="http://www.pousadas.pt/historic-hotels-portugal/pt/pousadas/north-hotels/pousada-de-amares/sta-maria-do-bouro/pages/home.aspx" target="_blank">Mănăstirea Santa Maria do Bouro</a>, metroul din Porto şi <a href="http://www.casadashistoriaspaularego.com/pt/" target="_blank">Casa das Hist&oacute;rias</a> care găzduieşte colecţia pictoriţei Paula Rego.</p> (News in brief)]]></description><pubDate>Tue, 29 Mar 2011 13:03:51 +0100</pubDate><guid>573941</guid></item>
<item><title>Europeanul săptămânii | Enigma Princess Hijab (The Guardian, Londra)</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/article/388151-enigma-princess-hijab</link><description><![CDATA[În mijlocul aprinselor dezbateri legate de identitatea naţională şi interzicerea purtării vălului islamic, acţiunile subversive ale artistului graffiti francez Princess Hijab, asupra afişelor din metroul parizian, sunt de acum cunoscute în întreaga lume. Dar cine este aceasta? Şi are oare vreo importanţă faptul că ea nu este cu adevărat o &quot;ea&quot;? (Article)]]></description><pubDate>Fri, 12 Nov 2010 18:57:51 +0100</pubDate><guid>388151</guid></item>
<item><title>Expoziţii | Artă contemporană: mare şi frumos (De Standaard, Bruxelles)</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/article/366811-arta-contemporana-mare-si-frumos</link><description><![CDATA[Un manechin gonflabil uriaş, mii de cutii de băuturi goale, un turn de 17 de metri: mai multe opere prezentate la ora actuală în Belgia arată o tendinţă spre gigantism în arta contemporană. (Article)]]></description><pubDate>Wed, 20 Oct 2010 17:54:36 +0100</pubDate><guid>366811</guid></item>
<item><title>Contrafaceri | Mărfurile falsificate sunt fabuloase (The Daily Telegraph, Londra)</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/article/330751-marfurile-falsificate-sunt-fabuloase</link><description><![CDATA[Un nou raport finanţat de Uniunea Europeană afirmă că achiziţionarea de bunuri de designer contrafăcute poate fi benefic pentru consumatori şi pentru companiile ale căror mărci sunt furate. (Article)]]></description><pubDate>Fri, 03 Sep 2010 14:38:56 +0100</pubDate><guid>330751</guid></item>
<item><title>Crime | Hoţii de artă din Europa sunt în vogă (International Herald Tribune, Paris)</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/article/325661-hotii-de-arta-din-europa-sunt-voga</link><description><![CDATA[Vulnerabilitatea muzeelor şi a proprietarilor de artă reprezintă o preocupare veche în Franţa, dar două evenimente recente readuc subiectul în actualitate. (Article)]]></description><pubDate>Fri, 27 Aug 2010 17:23:37 +0100</pubDate><guid>325661</guid></item>
<item><title>Piaţa artei | Ego-land (Frankfurter Allgemeine Zeitung, Frankfurt)</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/article/280961-ego-land</link><description><![CDATA[În timp ce muzeele publice trebuie să-şi reducă bugetele, colecţiile private sunt în plin avânt. Dar cele mai multe dintre acestea sunt doar vitrine personale, în care se pierde rolul social al instituţiilor clasice. (Article)]]></description><pubDate>Thu, 24 Jun 2010 17:06:19 +0100</pubDate><guid>280961</guid></item>
<item><title>Expoziţie | Din Vest în Est, arta rămâne politică (Dilema Veche, Bucureşti)</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/article/276951-din-vest-est-arta-ramane-politica</link><description><![CDATA[Prezentată la Paris, expoziţia &quot;Les Promesses du Passé&quot; arată că în partea orientală a Europei, înainte ca şi după căderea Cortinei de fier, creaţia artistică a avoluat dar a păstrat ambiţia de a schimba lumea. (Article)]]></description><pubDate>Fri, 18 Jun 2010 18:24:11 +0100</pubDate><guid>276951</guid></item>
<item><title>Franţa | Arta descoperă provincia</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/news-brief/249211-arta-descopera-provincia</link><description><![CDATA[<p>Inaugurarea <a target="_blank" href="http://www.centrepompidou-metz.fr/">Centrului artistic Pompidou-Metz</a>, &icirc;n 12 mai, &icirc;n Estul Franţei, este &quot;<em>prima descentralizare &icirc;n Franţa a unui centru cultural public naţional</em>&quot;, <a target="_blank" href="http://www.la-croix.com/article/index.jsp?docId=2425365&amp;rubId=5548">scrie</a> <em>La Croix</em>. &quot;<em>El va oferi un al doilea spaţiu, &icirc;n provincie de această dată, permiţ&acirc;nd expunerea imenselor colecţii ale Centrului Pompidou din Paris [muzeul naţional de artă modernă], şi care, din lipsă de spaţiu, răm&acirc;n &icirc;n majoritatea timpului &icirc;n rezerve</em>&quot;, continuă cotidianul.&nbsp; Pentru <em>Le Monde</em>, acest muzeu este &quot;<em>o izbucnire de strălucire &icirc;ntr-o Franţă culturală &icirc;n criză, &icirc;n care banii lipsesc</em>&quot;. Cu aproximativ 200 000 de vizitatori aşteptaţi anual, centrul ar trebui &quot;<em>să infirme această reputaţie tenace cum că arta cea mai nobilă nu &icirc;şi are locul &icirc;n afara capitalei</em>&quot;, notează <em>La Croix. </em>Expoziţia inaugurală &quot;<em>Capodopere</em>&quot; [p&acirc;nă &icirc;n 25 octombrie 2010] reuneşte aproximativ 800 de opere de artă modernă, dintre care 700 &icirc;mprumutate de către Centrul Pompidou. O expoziţie care, <a target="_blank" href="http://abonnes.lemonde.fr/">potrivit</a> <em>Le Monde</em>, &quot;<em>incită la o critică a muzeelor, la o recitire a istoriei, la reflexie</em>&quot;.</p> (News in brief)]]></description><pubDate>Tue, 11 May 2010 13:10:56 +0100</pubDate><guid>249211</guid></item>
<item><title>Europeanul săptămânii | Antonio Presti, mecena anti-Mafia (El País, Madrid)</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/article/237741-antonio-presti-mecena-anti-mafia</link><description><![CDATA[De treizeci de ani, acest antreprenor sicilian şi-a investit o mare parte din avere în proiecte artistice. Sfidând convenţiile, corupţia şi Cosa Nostra, el vrea astfel &quot;să ajute cetăţenii să-şi respecte teritoriul&quot; şi &quot;să-şi regăsească identitatea&quot; prin artă. (Article)]]></description><pubDate>Fri, 23 Apr 2010 13:09:53 +0100</pubDate><guid>237741</guid></item>
<item><title>Expozitie | In căutarea comorilor naturale ale Europei (De Morgen, Bruxelles)</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/article/232271-cautarea-comorilor-naturale-ale-europei</link><description><![CDATA[Timp de mai mult de un an, 69 de fotografi au cutreierat Europa pentru a captura imagini ale faunei şi florei. Scopul proiectului Wild Wonders of Europe : redescoperirea biodiversităţii continentului. (Article)]]></description><pubDate>Thu, 15 Apr 2010 15:28:15 +0100</pubDate><guid>232271</guid></item>
<item><title>Arhitectură | Criza obligă marii arhitecţi să facă lucruri simple (Trouw, Amsterdam)</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/article/225581-criza-obliga-marii-arhitecti-sa-faca-lucruri-simple</link><description><![CDATA[Timpul arhitecturii ostentative a trecut : din cauza crizei, bugetele sunt revizuite în scădere şi proiectele faraonice sunt abandonate pentru clădiri mai modeste. O schimbare pozitivă, care va împinge arhitecţii să găsească soluţii la problemele la crearea cărora ei înşişi au contribuit, consideră directorul Institutului Olandez de Arhitectură (NAI), Ole Bouman. (Article)]]></description><pubDate>Tue, 06 Apr 2010 17:30:34 +0100</pubDate><guid>225581</guid></item>
<item><title>Danemarca | La revedere Mica Sirenă</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/news-brief/218781-la-revedere-mica-sirena</link><description><![CDATA[<p>Monumentul cel mai vizitat din capitala daneză şi-a părăsit piedestalul din faţa portului din Copenhaga, pentru Shanghai, unde va decora pavilionul danez al <a target="_blank" href="http://fr.expo2010.cn/">expoziţiei 2010.</a> Aceasta a fost ocazia pentru <em>Politiken</em> de <a target="_blank" href="http://ibyen.dk/gadeplan/article932879.ece">a reaminti </a>că &icirc;n timp ce <a target="_blank" href="http://www.panoramas.dk/the-little-mermaid/the_little_mermaid.html">Mica Sirenă</a> est considerată drept simbol al oraşului, sau al ţării, originea ei este necunoscută pentru majoritatea concetăţenilor săi. &Icirc;ncep&acirc;nd cu Ministrul Economiei Industriei şi Comerţului, conservatorul Brian Mikkelsen, conform căruia aceasta va servi la a spune &quot;<em>povestea istoriei bunăstării statului şi a industriei daneze, Shanghaiului</em>&quot;, şi turiştilor, necunoscători &icirc;n cea mai mare parte, a poveştilor lui Hans Christian Andersen. <em>Politiken</em> explică deci că istoria acesteia nu face trimitere nici la Danemarca, nici la danezi, şi că dacă Mica Sirenă este celebră, acest lucru se datorează &icirc;n mare parte faptului că a fost aleasă de către organizaţiile de turism drept simbol al promovării Danemarcei ca ţară a poveştilor.</p> (News in brief)]]></description><pubDate>Fri, 26 Mar 2010 15:05:20 +0100</pubDate><guid>218781</guid></item>
<item><title>Olanda | Colecţia Peter Stuyvesant face valuri</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/news-brief/206271-colectia-peter-stuyvesant-face-valuri</link><description><![CDATA[<p>Artişti ca Appel, Corneille, Santomaso sau Morellet ... &Icirc;n 8 martie, 163 de opere de artă modernă ale colecţiei Peter Stuyvesant, care decorau c&acirc;ndva halele uzinei acestui fabricant olandez de ţigări, la Zevenaar, au fost v&acirc;ndute la o licitaţie din Amsterdam, scrie <em>De Volkskrant</em> pe prima pagină. V&acirc;nzarea, realizată de Sotheby's, a generat 13.5 milioane de euro, un record &icirc;n istoria artei moderne din Olanda. Starul serii a fost tabloul &quot;<a target="_blank" href="http://www.nrc.nl/redactie/foto/PSC/index.html"><em>Dinosaurierei</em>&quot;</a> (&quot;ou de dinozaur&quot;), al artistului german Martin Kippenberger, v&acirc;ndut la mai mult de un milion de euro, cu tot cu comisia aferentă. Colecţia era de o asemenea calitate că ar fi putut constitui &quot;<em>individual, o bună bază pentru un muzeu de artă din a doua jumătate a secolului XX</em>&quot;, crede Dirk Lumburg, pe <a target="_blank" href="http://weblogs.nrc.nl/cultuurblog/2010/03/02/afscheid-van-de-peter-stuyvesant-collectie/">blogul său</a> cultural, adăpostit de site-ul <em>NRC Handelsblad</em>. Colecţia numără 25 de capodopere pe care &quot;<em>aş fi vrut sincer să le revăd &icirc;ntr-un muzeu de artă modernă</em>&quot;, regretă jurnalistul.</p> (News in brief)]]></description><pubDate>Tue, 09 Mar 2010 14:42:22 +0100</pubDate><guid>206271</guid></item>
<item><title>Un oraş în Europa | Ruhr - de la carbon la cultură (Der Spiegel, Hamburg)</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/article/204411-ruhr-de-la-carbon-la-cultura</link><description><![CDATA[Fostul plămân industrial al Germaniei este pentru un an Capitala europeană a culturii 2010. Încoronarea unei modernizări ambiţioase dar pusă astăzi sub semnul întrebării de criza economică, scrie Der Spiegel. (Article)]]></description><pubDate>Fri, 05 Mar 2010 14:55:59 +0100</pubDate><guid>204411</guid></item>
<item><title>Comunicaţie | Prostul gust instituţionalizat (NRC Handelsblad, Rotterdam)</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/article/181771-prostul-gust-institutionalizat</link><description><![CDATA[Bruxelles comunică mult, dar rău. Pe Internet, în broşuri sau logo-uri, instituţiile europene par a fi incapabile de a da dovadă de imaginaţie. Ar fi momentul să aibă încredere în creativi, imploră un jurnalist olandez. (Article)]]></description><pubDate>Tue, 02 Feb 2010 16:44:08 +0100</pubDate><guid>181771</guid></item>
<item><title>Internet | E-muzeele îşi ţes Pânza (De Volkskrant, Amsterdam)</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/article/179731-e-muzeele-isi-tes-panza</link><description><![CDATA[Succesul site-ului galeriei Tate demonstrează cum Internetul poate ajuta punerea în valoare a colecţiilor - şi depozitelor – marilor muzee, promovarea acestora şi atragerea de noi vizitatori. (Article)]]></description><pubDate>Fri, 29 Jan 2010 15:55:20 +0100</pubDate><guid>179731</guid></item>
<item><title>Danemarca | Un desenator satanic susţine Haiti</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/news-brief/174171-un-desenator-satanic-sustine-haiti</link><description><![CDATA[<p><img hspace="10" align="right" vspace="5" alt="" src="http://www.presseurop.eu/files/images/picture/haiti-painting.jpg" />Canalul public danez de televiziune TV2 a cerut desenatorului <a href="http://www.bbc.co.uk/worldservice/news/2010/01/100119_danish_cartoonist.shtml" target="_blank">Kurt Westergaard</a>, autor al unei controversate caricaturi cu Mahomed &icirc;n 2005, de a realiza un desen destinat v&acirc;nzării la licitaţie &icirc;n beneficiul copiilor haiţieni victime ale cutremului recent. Dar operaţia a fost pe punctul de a eşua, <a href="http://politiken.dk/indland/article884274.ece" target="_blank">explică ziarul</a> danez <em>Jyllands-Posten</em>, casa de v&acirc;nzări &icirc;n linie Lauritz.com refuz&acirc;nd opera. Weestergaard a scăpat &icirc;ntr-adevăr de la mai multe tentative de asasinat. <a href="http://www.lauritz.com/default.aspx?LanguageId=1" target="_blank">Lauritz.com</a>, care şi-a justificat refuzul &icirc;n numele securităţii angajaţilor săi, şi-a atras nenumărate critici, printre care şi cele ale guvernului danez. Desenul a fost p&acirc;nă la urmă pus &icirc;n v&acirc;nzare de către <a href="http://www.galleri-draupner.dk/" target="_blank">galeria Draupner</a>, care lucrează de mai mult timp cu Westergaard. Deocamdată cel mai ridicat preţ propus este de 75 000 de coroane (10 000 de euro). </p>
<p>&nbsp;</p> (News in brief)]]></description><pubDate>Thu, 21 Jan 2010 13:28:42 +0100</pubDate><guid>174171</guid></item>
<item><title>Olanda | Philips redă strălucirea Eindhovenului (De Volkskrant, Amsterdam)</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/article/163861-philips-reda-stralucirea-eindhovenului</link><description><![CDATA[Pe imensul amplasament al vechiului &quot;oraş interzis&quot; al lui Philips, un nou cartier consacrat petrecerii timpului liber, locuirii, comerţului şi birourilor este pe cale de a se construi. Şantierul, cel mai mare din Olanda, trebuie să readucă la viaţa un oraş care continuă să se identifice cu celebrul grup de produse electronic. (Article)]]></description><pubDate>Wed, 06 Jan 2010 15:34:49 +0100</pubDate><guid>163861</guid></item>
<item><title>După 1989 | Zidul cade şi la New York</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/news-brief/135101-zidul-cade-si-la-new-york</link><description><![CDATA[<p>&quot;<em>Toamna naţiunilor&ldquo;, cum au fost generic &icirc;mpachetate revoluţiile din 1989 care au condus la căderea comunismului &icirc;n Europa de Est, face obiectul unui imens festival la New York</em>&quot;, <a href="http://www.cotidianul.ro/spectacolul_revolutiei_dupa_20_de_ani_la_ny-102853.html">scrie</a> <em>Cotidianul</em>. Organizat de către <a href="http://www.nypl.org/research/lpa/lpa.html">New York Public Library for the Performing Arts</a>, &icirc;n colaborare cu mai multe institute culturale europene, &quot;<em>Performing Revolution in Central and Eastern Europe</em>&quot; &ndash; <a href="http://www.performingrevolution.org/">PerfRevolution</a> &ndash; a debutat &icirc;n 6 noiembrie şi va dura p&acirc;nă &icirc;n 20 martie 2010.</p>
<p>Artişti provenind din foste ţări comuniste (Republica Cehă, Slovacia, Germania, Polonia, Iugoslavia, Rom&acirc;nia şi Ungaria) sunt aşteptaţi &icirc;n America. Accentul este pus pe felul &icirc;n care artiştii epocii au &icirc;ncercat, şi uneori au reuşit, să depăşească barierele cenzurii comuniste.</p> (News in brief)]]></description><pubDate>Wed, 11 Nov 2009 13:06:56 +0100</pubDate><guid>135101</guid></item>
<item><title>Modă | Anul acesta se poartă... etica (Cafébabel.com, Paris)</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/article/132841-anul-acesta-se-poarta-etica</link><description><![CDATA[Între 1 şi 4 octombrie a avut loc salonul modei etice la Paris, dominat de marca By mutation. În 2030 poate vom purta haine care se vor adapta la temperatura înconjurătoare, vor preveni răcelile şi ne vor respecta pielea şi starea de bine. Revoluţia a pornit deja… (Article)]]></description><pubDate>Fri, 06 Nov 2009 18:01:51 +0100</pubDate><guid>132841</guid></item>
<item><title>Pictură | Un Van Gogh necunoscut soseşte în linie</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/news-brief/109231-un-van-gogh-necunoscut-soseste-linie</link><description><![CDATA[<p>După cincisprezece ani de cercetare a scrisorilor scrise de Vincent van Gogh, <a href="http://www.vangoghmuseum.com/vgm/index.jsp?page=paginas.talen.fr">Muzeul Van Gogh din Amsterdam</a> şi <a href="http://www.huygensinstituut.knaw.nl/__eng/">Institutul Huygens</a> din La Haye publică o carte: <em>&quot;Vincent van Gogh. Ediţia completă, ilustrată şi adnotată&quot;</em>. Era suficientă materie, <a href="http://www.trouw.nl/achtergrond/deverdieping/article2879935.ece/Vincent_van_Gogh_had_nog_een_passie____________________________________.html">potrivit</a> ziarului <em>Trouw</em>: Pictorul olandez a lăsat 902 scrisori &icirc;ntr-o lucrare de mai mult de 2 000 de pagini editate &icirc;n olandeză, &icirc;n engleză şi franceză.</p>
<p>Cercetările au dat &quot;<em>o imagine cu mult mai nuanţată</em>&quot; dec&acirc;t mitul care s-a creat de-a lungul timpului &icirc;n jurul pictorului. Se pare că &quot;<em>Van Gogh nu era at&acirc;t de sărac şi de nebun precum se zice şi că beneficia din plin şi de recunoaştere, chiar dacă nu pe l&acirc;ngă marele public</em>&quot;, explică cotidianul din Amsterdam. Cercetările efectuate asupra scrisorilor sale, &quot;<em>adevărate bijuterii literare</em>&quot; cu numeroase referinţe biblice, literare şi artistice, a prilejuit şi crearea unui site web ştiinţific: <a href="http://www.vangoghletters.org">www.vangoghletters.org</a>. &Icirc;ncep&acirc;nd cu 8 octombrie, fiecare scrisoare va fi accesibilă, &icirc;n facsimil şi &icirc;n traducere engleză, ca şi un motor de căutare sofisticat.</p> (News in brief)]]></description><pubDate>Mon, 05 Oct 2009 12:27:34 +0100</pubDate><guid>109231</guid></item>
<item><title>Pictură | Un Rembrandt redescoperit la Anvers</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/news-brief/71221-un-rembrandt-redescoperit-la-anvers</link><description><![CDATA[<p>&quot;<em>Tabloul este aici din 1886, dar <a href="http://www.kmska.be/Templates/content.aspx?id=132&amp;LangType=2060">Muzeul regal de Arte Frumoase din Anvers</a> este sigur de autenticitatea sa doar astăzi: Portretul lui Eleazar Swalmius este autentic</em>&quot;, <a href="http://www.demorgen.be/"><em>titrează De Morgen</em></a> &icirc;n deschiderea paginilor sale de cultură. Tabloul reprezent&acirc;nd un preot făcuse parte din colecţia ducelui de Orl&eacute;ans, frate al lui Louis al XIV-lea, şi fusese cumpărat de muzeu pentru 200 000 de franci (echivalentul a 5 000 de euro). P&acirc;nza a fost mult timp atribuită lui Govert Flinck, un alt pictor din epoca sa, şi chiar stocată &icirc;n depozit.</p>
<p>Un om de afaceri olandez anonim a finanţat recenta restaurare, care a permis degajarea straturilor galbene de pictură şi descoperirea &quot;<em>unei opere magnifice şi strălucitoare</em>&quot;. Graţie radiografiilor ca şi noilor cercetări asupra semnăturii şi a ţesutului picturii, autenticitatea nu mai este contestabilă. Ernst van de Wetering, istoric olandez de artă şi bun cunoscător al operei lui Rembrandt, explică faptul că &quot;<em>libertatea tramei din realizarea tabloului, felul de a picta ca şi temperamentul sunt toate tipice lui Rembrandt</em>&quot;.</p> (News in brief)]]></description><pubDate>Thu, 06 Aug 2009 12:32:56 +0100</pubDate><guid>71221</guid></item>
<item><title>Artă contemporană | Bienala, carnaval geopolitic (Télérama, Paris)</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/article/67071-bienala-carnaval-geopolitic</link><description><![CDATA[Considerată ca fiind cea mai prestigioasă întâlnire internaţională de artă contemporană, Bienala de la Veneţia interesează prea puţin locuitorii cetăţii dogilor. Pretext pentru o demonstraţie de bogăţie şi de influenţă pentru ţările invitate, ea a devenit un eveniment mai mult geopolitic decât artistic, explică Télérama. (Article)]]></description><pubDate>Thu, 30 Jul 2009 17:25:45 +0100</pubDate><guid>67071</guid></item>
<item><title>PORTRET | Gianluca Costantini, papă al BD underground (Cafébabel.com, Paris)</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/article/62651-gianluca-costantini-papa-al-bd-underground</link><description><![CDATA[Creator al unui festival internaţional apreciat de profesionişti; editor al Inguine Mah!gazine, o referinţă pentru amatorii de comics din Italia; desenator cu stil eclectic : la 37 de ani, Gianluca Costantini este unul dintre cei mai buni desenatori de artă independenţi din Europa. Intâlnire la Ravenna cu un agitator de idei anti-conformiste. (Article)]]></description><pubDate>Fri, 24 Jul 2009 18:33:12 +0100</pubDate><guid>62651</guid></item>
<item><title>Patrimoniu | Bijuteria de la poalele Partenonului (I Kathimerini, Atena)</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/article/32041-bijuteria-de-la-poalele-partenonului</link><description><![CDATA[În 20 iunie, Atena inaugurează cu mare fast noul muzeu de la Acropole. Această clădire avangardistă suscită pasiuni şi învie polemica cu Londra. Căci grecii aşteaptă în continuare marmurile conservate la British Museum. (Article)]]></description><pubDate>Fri, 19 Jun 2009 13:40:49 +0100</pubDate><guid>32041</guid></item>
<item><title>Expoziţie | Arte sexuale la Bruxelles</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/news-brief/28401-arte-sexuale-la-bruxelles</link><description><![CDATA[<p>Este povestea unei revanşe. Expoziţia &quot;<em>100 de organe sexuale de artişt</em>i&quot; a desenatorului belgian Jacques Charlier, cenzurată de către recenta Bienală de artă contemporană de la Veneţia va fi p&acirc;nă la urmă expusă la <a href="http://www.bozar.be/activity_gallery.php?id=9257"><em>Palatul de Arte Frumoase din Bruxelles</em></a>.</p>
<p>&quot;<em>&Icirc;n afara capitalei Belgiei, Jacques Charlier a prevăzut expoziţii la Namur şi Anvers, dar şi &icirc;n alte oraşe europene, ca Belgrad, Bergen (Norvegia), Linz (Austria), Luxembourg şi Metz (Franţa)</em>&quot;, precizează cotidianul <a href="http://www.lesoir.be/culture/arts_plastique/100-sexes-d-artistes-s-2009-06-16-712519.shtml"><em>Le Soir</em></a>. Cenzura a cărei victimă a fost desenatorul fuseses subiectul a multor articole apărute &icirc;n presa belgiană. Expoziţia este compusă dintr-o serie de caricaturi de organe sexuale imaginare ale unor artişti cunoscuţi, decedaţi sau &icirc;ncă &icirc;n viaţă, cum ar fi cel al lui <a href="http://www.christojeanneclaude.net/pn.shtml"><em>Christo</em></a>...ambalat.</p>
<p>&nbsp;</p> (News in brief)]]></description><pubDate>Tue, 16 Jun 2009 12:25:34 +0100</pubDate><guid>28401</guid></item>
<item><title>Provocare | Entropa amuză cehii</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/news-brief/27331-entropa-amuza-cehii</link><description><![CDATA[<p><a href="http://news.bbc.co.uk/2/hi/in_pictures/7827747.stm"><em>Entropa</em></a> nu mai şochează. Opera artistului ceh David Cerny, care ilustra Uniunea Europeană prin clişee despre ţările membre, a fost desprinsă de sediul Consiliului european pentru a fi expusă la Praga. După ce a suportat furia slovacilor, ambalaţi ca un salam unguresc, sau a bulgarilor, reprezentaţi ca o toaletă turcească, cehii au primit acasă Entropa cu mult haz.</p>
<p>&quot;<em>Entropa nu a fost creată de David Cerny. Am făcut-o eu cu Jiri Paroubek (şeful social-democraţilor) pentru a distruge imaginea ţării</em>&quot;, a declarat Vaclav Havel &icirc;n timpul vernisajului, amintind că mistificarea (&quot;<em>opera este o creaţie comună a 27 de artişti europeni</em>&quot;) a făcut parte din această sculptură imensă. O referinţă şi la căderea guvernului &icirc;n plină preşedinţie cehă a Uniunii. Citat de către <a href="http://zpravy.idnes.cz/kontroverzni-entropa-je-v-praze-udelal-jsem-ji-ja-s-paroubkem-rekl-havel-1an-/praha.asp?c=A090611_202441_praha_jba"><em>Mlada Fronta DNES</em></a>, fostul preşedinte şi dramaturg a explicat că mistificarea şi provocarea fac parte &quot;<em>din opera de artă modernă, postmodernă şi post-postmodernă</em>&quot;.</p>
<p>&nbsp;</p> (News in brief)]]></description><pubDate>Mon, 15 Jun 2009 14:47:16 +0100</pubDate><guid>27331</guid></item>
<item><title>Muzee | Vă place arta? Hârtiile la control!</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/news-brief/9661-va-place-arta-hartiile-la-control</link><description><![CDATA[<p>&Icirc;n Franţa, din 4 aprilie, muzeele şi monumentele naţionale <a href="http://www.culture.gouv.fr/culture/actualites/communiq/albanel/artgrat_musees.html">sunt gratuite</a> pentru cei care au mai puţin de 26 de ani...şi care provin din ţările Uniunii Europene.</p>
<p>Asociaţia <a href="http://www.sos-racisme.org/">SOS Racisme</a> a depus de cur&acirc;nd un recurs &icirc;n faţa Consiliului de Stat pentru a protesta &icirc;mpotriva acestei decizii pe care o consideră discriminatorie, anunţă <a href="http://www.liberation.fr/culture/0101569749-sos-racisme-porte-plainte-contre-les-musees-pour-discrimination"><em>Liberation</em></a>. &quot;<em>De ce şi-a &icirc;nsuşit Christine Albanel, ministru al Culturii franceze, ideologia Frontului naţional, preferinţa sa comunitară</em>?&quot;, se &icirc;ntreabă &icirc;n paginile acestui cotidian Samuel Thomas, vice-preşedintele organizaţiei anti-rasiste.</p>
<p>Potrivit acestuia, această măsură se poziţionează &icirc;mpotriva &quot;<em>dezvoltării unei culturi comune care ar favoriza integrarea străinilor rezidenţi &icirc;n Franţa</em>&quot;, rupe cu &quot;<em>principiul de egalitate</em>&quot; şi riscă să &icirc;ncurajeze delictele de fizionomie la intrarea &icirc;n muzee.</p> (News in brief)]]></description><pubDate>Thu, 28 May 2009 13:28:01 +0100</pubDate><guid>9661</guid></item>
</channel></rss>
