“Mierea amară pentru lobby-ul OMG”, ironizează DieTageszeitung pe prima pagină după interzicerea de către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a mierii ce conţine urme – chiar infime – de organisme modificate genetic. “Decizia este o mare palmă pentru Comisia Europeană care a făcut totul de ani de zile pentru a ajuta agricultura transgenică să pătrundă, împotriva voinţei consumatorilor”, estimă TAZ. “La Bruxelles, alte propuneri de directive sunt încă în sertare. Dar cu această decizie, Curtea de Justiţie a UE le aminteşte că lucrurile nu sunt ‘atât de simple’”, se bucură TAZ. Pentru cotidian, decizia va încetini “contaminarea insidioasă a hranei noastre” cu OMG. Importarea de miere provenind din Statele Unite, din Canada, din Argentina sau din Brazilia, din ţări care nu au reglementări în materie, va fi de acum practic imposibilă.

“Vaticanul acuză Nobelul”, titrează Corriere della Sera, după acordarea premiului Nobel pentru medicină lui Robert Edwards, biologul britanic pionier în domeniul fecundării in vitro (FIV) în anii 1970. Cotidianul milanez, precum şi alte ziare italiene, prezintă pe prima pagină reacţia şefului Academiei pontificale pentru viaţă, monseniorul Ignacio Carrasco de Paula, potrivit căruia este vorba de o “alegere inoportună”. “Fără Edwards, nu ar fi existat o piaţă unde sunt vândute milioane de ovocite”, “nu ar fi existat în lume un număr mare de congelatoare umplute cu embrioni”, a adăugat el. Corriere, cotidian moderat şi apropiat mediilor catolice e totuşi de acord cu Stockholmul: “este un premiu meritat pe deplin”, declară geneticianul Edoardo Boncinelli, potrivit căruia “cei care se opun acestei alegeri nu au înţeles contribuţia fundamentală a lui Edwards la promovarea vieţii”.

"În fermele din Marea Britanie există 100 de vaci clonate" titrează The Daily Mail, dezvăluind că laptele provenit de o vacă clonată a ajuns ilegal în câteva magazine importante, fără a avea o etichetă specială. Cotidianul londonez scrie că opt descendenţi direcţi ai vacii clonate au dat naştere la alte 97 animale : "ceea ce este îngrijorător pentru oponenţii fermelor de animale clonate este faptul că în prezent nu există o legislaţie împotriva cărnii şi a laptelui provenit de la această nouă generaţie de animale, acestea fiind vândute consumatorilor britanici făra un etichetaj special".  În The Guardian, autorul de literatură ştiinţifică Johnjoe McFadden susţine că teama de lapte modificat genetic este "mai ştiinţifico-fantastică decât în realitate". Realitatea este că milioane de tone de alimente modificate genetic (cel mai adesea cultivate) au fost consumate de oameni din întreaga lume de mai bine de un deceniu. Din ceea ce se ştie, nimeni nu a murit şi nici nu s-a îmbolnăvit în urma consumului de alimente modificate genetic.

"Şi omul a dat viaţă", scrie The Economist, imediat duplă anunţul, în 20 mai, în paginile revistei de Ştiinţă, că geneticianul Craig Venter şi echipa sa au creat prima formă de viaţă sintetică. Noul organism este bazat pe o bacterie care provoacă anumite boli la capră, dar la baza sa se află un genom sintetic construit în întregime pornind de la "produse chimice aflate în laboratoare". "In final", scrie săptămânalul londonez, "nu a existat nici un castel, nici o furtună şi nici vreun asistant cocoşat". Fără a glumi pe seama lui Frankestein, a început o nouă eră pentru umanitate, a devenit posibil "să concepi o lume în care noile bacterii (şi eventual noile plante şi animale) sunt concepute pe ordinator, şi apoi cultivate". Aplicaţiile practice ar putea include bacterii care produc biocarburanţi, absorb  dioxid de carbon din atmosferă şi chiar ar folosi la fabricarea vaccinelor. Oricare ar putea fi rezervele pe care le-am avea faţă de procesul de alterare a creaţiei, "este aici, la bine şi la rău", scrie The Economist. "A crea viaţă nu mai este privilegiul zeilor".

Oamenii de ştiinţă au reuşit pentru prima dată să creeze spermă umană, scrie The Independent. Această descoperire, realizată cu ajutorul celulelor stem provenite de la un embrion uman, aduce speranţa ca bărbaţii infertili să fie într-o zi taţi ai propriilor lor copii biologici. Şi aduce de asemenea întrebări etice despre viitorul rol al bărbaţilor.

Dacă descoperirea este confirmată, un singur embrion masculin ar putea, teoretic, să furnizeze o cantitate nelimitată de spermă, însemnând că nu ar mai exista o "nevoie de bărbaţi din punct de vedere al reproducerii". Un om de ştiinţă ce a participat la proiect subliniază, totuşi, că acest lucru s-ar întâmpla "numai dacă doriţi să produceţi o populaţie de aceeaşi formă şi dimensiune." Autoritatea Embriologiei şi a Fertilizării Omului, care reglementează cercetarea, a estimat că vor trebui cel puţin cinci sau 10 ani pentru ca o astfel de spermă să poată fi produsă şi utilizată în tratamente.