<?xml version="1.0" encoding="UTF-8" ?>
<rss version="2.0">
            <channel><title>Presseurop | <![CDATA[Cercetare]]></title>
                <link>http://www.presseurop.eu/ro</link>
                <description>Cele mai bune articole din presa europeană în 10 limbi</description>
                <language>ro</language><item><title>Bioetică | Niciun brevet pentru celulele stem</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/news-brief/1073581-niciun-brevet-pentru-celulele-stem</link><description><![CDATA[<p>Verdictul este aplaudat de Biserica Catolică, criticat de cercetători şi temut de industria farmaceutică: &quot;<em>Curtea Europeană de Justiţie<a href="http://curia.europa.eu/jurisp/cgi-bin/form.pl?lang=fr&amp;jurcdj=jurcdj&amp;newform=newform&amp;docj=docj&amp;docop=docop&amp;docnoj=docnoj&amp;typeord=ALLTYP&amp;numaff=&amp;ddatefs=12&amp;mdatefs=10&amp;ydatefs=2011&amp;ddatefe=19&amp;mdatefe=10&amp;ydatefe=2011&amp;nomusuel=&amp;domaine=&amp;mots=&amp;resmax=100&amp;Submit=Rechercher" target="_self"> interzice</a> brevetarea implic&acirc;nd celulele stem umane</em>&quot;, <a href="http://diepresse.com/home/science/702131/EuGH-verbietet-Patente-auf-Stammzellen-von-Menschen?_vl_backlink=/home/science/index.do" target="_self">titrează <em>Die Presse</em>.</a> &Icirc;n 18 octombrie, judecătorii din Luxemburg au decis că cercetătorii care au utilizat o metodă implic&acirc;nd distrugerea embrionilor umani nu-şi vor putea breveta descoperirile. Este invocat principiul <em>&quot;respectului persoanei umane</em>&quot;. Ţările europene au păreri &icirc;mpărţite &icirc;n privinţa folosirii celulelor stem &icirc;n cercetare, legislaţiile merg&acirc;nd de la interzicerea lor totală &icirc;n Italia la o legislaţie foarte liberală &icirc;n Marea Britanie sau Suedia.</p>
<p>&Icirc;n Germania, ţară de origine a primei pl&acirc;ngeri la Curtea Europeană de Justiţie, după o pl&acirc;ngere prealabilă a Greenpeace &icirc;mpotriva unui cercetător de la Universitatea din Bonn, presa este divizată: conservatoarea <a href="http://www.faz.net/aktuell/feuilleton/forschung-und-lehre/biopolitik-was-ist-ein-embryo-11497409.html" target="_self"><em>Frankfurter Allgemeine Zeitung</em> se bucură</a> că <em>&quot;interesele economice&nbsp; nu primează &icirc;naintea a orice</em>&quot;, &icirc;n timp ce <a href="http://www.sueddeutsche.de/wissen/urteil-zu-patent-auf-embryonale-stammzellen-absurdes-verbot-1.1168110" target="_self"><em>S&uuml;ddeutsche Zeitung</em> nu reuşeşte să &icirc;nţeleagă </a>decizia. &quot;<em>Prea multă morală</em>&quot;, titrează cotidianul bavarez, care aminteşte că judecătorii s-au preocupat mai puţin de consideraţiile morale &icirc;n timpul brevetării &quot;<em>componentelor tancurilor, a pilulelor anticoncepţionale sau a experimentelor animale&quot;.</em></p>
<p>&nbsp;</p> (News in brief)]]></description><pubDate>Wed, 19 Oct 2011 15:32:35 +0100</pubDate><guid>1073581</guid></item>
<item><title>Inovaţie | Europa - codaşă în domeniul inovaţiei (El País, Madrid)</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/article/489791-europa-codasa-domeniul-inovatiei</link><description><![CDATA[În timp ce obiectivele de la Lisabona în materie de inovaţie au fost amânate pentru 2020, marile universităţi europene consideră că fondurile dedicate cercetării sunt mult prea dependente de sectorul public. (Article)]]></description><pubDate>Thu, 03 Feb 2011 19:31:09 +0100</pubDate><guid>489791</guid></item>
<item><title>Olanda | Inovaţie fără ambiţie</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/news-brief/468561-inovatie-fara-ambitie</link><description><![CDATA[<p>&quot;<em>Olanda este din ce &icirc;n ce mai &icirc;n urmă &icirc;n materie de inovaţie</em>&quot;, <a href="http://digitaleeditie.nrc.nl/NH/2011/0/20110118___/1_01/" target="_blank">scrie <em>NRC Handelsblad</em></a>. Conform a două studii asupra puterii economiei, investiţiile &icirc;n cercetare şi dezvoltare nu &icirc;ndeplinesc obiectivul guvernului olandez de a face parte dintre cele mai inovante 5 ţări din lume. Ziarul se miră de faptul că guvernul a creat un <a href="http://www.rijksoverheid.nl/ministeries/eleni" target="_blank">Minister de Afaceri Economice, Agricultură şi Inovaţie</a>, precum şi de faptul că termenul &quot;<em>inovaţie</em>&quot; apare de mai multe ori &icirc;n <a href="http://www.presseurop.eu/ro/content/news-brief-cover/362181-un-guvern-deosebit-de-toate-celelalte" target="_blank">acordul guvernamental</a>, dar nici un buget suplimentar nu este &icirc;ncă disponibil. <a href="http://digitaleeditie.nrc.nl/NH/2011/0/20110118___/1_02/index.html" target="_blank"><em>NRC</em> regretă</a> de asemenea faptul că guvernul nu investeşte nici &icirc;n educaţie, şi subliniază faptul că Germania, Franţa, Danemarca sau Finlanda nu invocă scuza crizei economice pentru a nu investi &icirc;n inovaţie. &Icirc;n timp ce Comisia Europeană doreşte ca ţările membre să investească 3% din PIB &icirc;n inovaţie, cele 5 miliarde de euro cheltuite de Olanda reprezintă doar 0,88% din PIB-ul anual.</p> (News in brief)]]></description><pubDate>Wed, 19 Jan 2011 13:07:20 +0100</pubDate><guid>468561</guid></item>
<item><title>Cercetare | Galileo pe rampa de lansare</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/news-brief/423251-galileo-pe-rampa-de-lansare</link><description><![CDATA[<p>&quot;<em>Programul spaţial european se va muta la Praga</em>&quot;, se bucură <em>Hospod&aacute;řsk&eacute; noviny</em>. <a href="http://ec.europa.eu/enterprise/policies/satnav/galileo/index_fr.htm" target="_blank">Galileo</a>, sistemul care trebuie să asigure independenţa Europei faţă de Statele Unite sau de Rusia &icirc;n domeniul orientării prin satelit, ar trebui să fie operaţional &icirc;ncep&acirc;nd cu 2013, domiciliat fiind &icirc;n capitala cehă. Decizia luată pe 8 decembrie de către <a href="http://www.esa.int/esaCP/France.html" target="_blank">Agenţia Sapţială Europeană</a> va aduce &quot;<em>prestigiu ţării care va găzdui pentru prima dată o instituţie a Uniunii Europeane</em>&quot;, consideră&nbsp; ziarul, adăug&acirc;nd că &quot;<em>pe moment, sistemul suferă de dificultăţi financiare</em>&quot;. După ce majoritatea investitorilor privaţi l-au părăsit, finanţarea a revenit aproape &icirc;n &icirc;ntregime &icirc;n sarcina UE, cu o factură minimă care este estimată &icirc;n jur de 3,4 miliarde de euro.</p> (News in brief)]]></description><pubDate>Thu, 09 Dec 2010 13:33:57 +0100</pubDate><guid>423251</guid></item>
<item><title>Spaţiu | Uniunea nu va merge pe orbită</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/news-brief/371461-uniunea-nu-va-merge-pe-orbita</link><description><![CDATA[<p>Bruxelles a renunţat pur şi simplu la proiectul său de Comunicare asupra viitoarei implicări a Uniunii &icirc;n materie de politică spaţială, <a target="_blank" href="http://www.lesechos.fr">scrie</a> <em>Les Echos</em>. &quot;<em>Ar fi trebuit să fie primul text al Comisiei Europene de c&acirc;nd tratatul de la Lisabona &icirc;i conferă <a target="_blank" href="http://ec.europa.eu/enterprise/policies/space/index_fr.htm">noi puteri de decizie &icirc;n domeniul spaţial</a>. Va fi, p&acirc;nă la urmă, o reuşită pentru a nu avea nimic</em>&quot;. Căci &icirc;n aceste timpuri de restricţie bugetară, Comisia a preferat efectiv &quot;<em>să nu expună Uniunea la riscuri inutile făc&acirc;nd-o să urce &icirc;n prima linie a finanţărilor marilor proiecte spaţiale</em>&quot;, cum ar fi <a target="_blank" href="http://europa.eu/rapid/pressReleasesAction.do?reference=ECA/09/33&amp;format=HTML&amp;aged=0&amp;language=FR&amp;guiLanguage=en">Galileo</a>. Noutatea a provocat reacţiile industriei spaţiale, continuă cotidianul, care se miră de faptul că această Comisie renunţă la executarea unui program a cărui responsabilitate politică şi-a asumat-o la lansare. &quot;<em>Există &icirc;n orice caz o ţară care trebuie că se bucură de abandonarea textului</em>&quot;, continuă <em>Les Echos</em>: Germania. &quot;<em>Sunt unii care a-şi amintesc deja tot răul pe care-l g&acirc;ndea cu voce tare Berlin despre un text care ar fi permis Uniunii să &icirc;ntreacă Agenţia spaţială europeană (<a target="_blank" href="http://www.esa.int/esaCP/France.html">ESA</a>)</em>&quot;.</p> (News in brief)]]></description><pubDate>Tue, 26 Oct 2010 16:55:34 +0100</pubDate><guid>371461</guid></item>
<item><title>Germania | Ţara unde domneşte "Big Pharma"</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/news-brief/368761-tara-unde-domneste-big-pharma</link><description><![CDATA[<p>&quot;<em>De ce aspirina este at&acirc;t de scumpă la noi?</em>&quot; <a target="_blank" href="http://www.zeit.de/index">se &icirc;ntreabă</a> <em>Die Zeit</em>, care explică &icirc;n ce fel industria farmaceutică a reuşit să-şi impună preţurile &icirc;n Germania, mai mult dec&acirc;t &icirc;n orice altă parte a Europei, şi asta datorită influienţei pe care o are asupra economiei şi a lobby-ului pe care &icirc;l desfăşoară. &Icirc;ntr-adevăr, o aspirină costă 2 centime de euro &icirc;n Marea Britanie, 14 &icirc;n Cehia şi 20 &icirc;n Germania.</p>
<p>Medicamente precum pilula contraceptivă Yasmin, produsă de grupul german Bayer şi v&acirc;ndută &icirc;n peste 100 de ţări din &icirc;ntreaga lume, costă at&acirc;t de scump &icirc;n Germania &icirc;nc&acirc;t se practică adesea reimportarea aceluiaşi produs via Portugalia.</p>
<p><a target="_blank" href="http://www.oecd.org/document/51/0,3343,fr_2649_37407_41391603_1_1_1_1,00.html">Conform OCDE</a>, germanii cheltuiesc pentru medicamente cu 20% mai mult dec&acirc;t media ţărilor bogate. Sunt două explicaţii pentru acest fenomen: &icirc;n funcţie de mărimea sa, Germania constituie piaţa de referinţă pe care &icirc;şi bazează preţurile celelalte ţări &ndash; adesea preţurile fiind mai joase &ndash; explică un lobbyist citat &icirc;n săptăm&acirc;nal.</p>
<p>De unde reiese importanţa preţului german pentru &icirc;ntreprinderile farmaceutice. Şi &icirc;n al doilea r&acirc;nd, pentru că laboratoarele &quot;<em>stabilesc singure preţurile medicamentelor brevetate şi le impun asigurărilor de sănătate</em>&quot;, <em>explică Die Zeit</em>. Autorizaţia de comercializare este de altfel at&acirc;t de uşor de obţinut pe c&acirc;t este de rapidă. &quot;<em>Numai Malta şi Danemarca oferă un paradis similar producătorilor</em>&quot;.</p> (News in brief)]]></description><pubDate>Fri, 22 Oct 2010 14:31:31 +0100</pubDate><guid>368761</guid></item>
<item><title>România | Românii în spaţiu</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/news-brief/352561-romanii-spatiu</link><description><![CDATA[<p><a href="http://www.presseurop.eu/ro/content/news-brief-cover/119791-romanii-care-vor-sa-cucereasca-luna" target="_blank">Cu puţină &icirc;nt&acirc;rziere faţă de programul anunţat,</a> prima rachetă spaţială rom&acirc;nească a fost lansată pe 1 Octombrie, de pe o navă militară &icirc;n marea Neagră. <em>G&acirc;ndul</em> <a href="http://www.gandul.info/news/cine-sunt-romanii-care-au-trimis-prima-racheta-in-spatiu-vezi-aici-filmul-lansarii-galerie-foto-7445784" target="_blank">&icirc;i prezintă pe prima pagină</a> pe autorii acestei isprăvi şi explică faptul că racheta &ldquo;<em>Helen 2</em>&rdquo; a ajuns p&acirc;nă la 14.000 de metri altitudine cu ajutorul unui balon. Motorul său cu apă oxigenată, ecologic, a propulsat-o apoi p&acirc;nă la o altitudine de 40 de kilometri. Concepută de Asociaţia Rom&acirc;nă pentru Cosmonautică şi Aeronautică (<a href="http://www.arcaspace.ro/ro/despre_noi.htm" target="_blank">ARCA</a>), &ldquo;<em>Helen 2</em>&rdquo; participă la concursul <a href="http://www.googlelunarxprize.org/" target="_blank">Google Lunar X prize</a>, al cărui scop este să trimită pe Lună, p&acirc;nă &icirc;n 2012, un robot capabil să se deplaseze pe cel puţin 500 de metri şi să transmită imagini pe Păm&acirc;nt.</p> (News in brief)]]></description><pubDate>Tue, 05 Oct 2010 12:00:23 +0100</pubDate><guid>352561</guid></item>
<item><title>Comisia europeană | Unde se duc milioanele inovării ? (Trouw, Amsterdam)</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/article/300081-unde-se-duc-milioanele-inovarii</link><description><![CDATA[În cadrul strategiei UE 2020, UE a decis să consacre cercetării mai mult de 6 miliarde de euro. O mană de care vor profita mai ales întreprinderile mari, iar rezultatele nu vor fi cunoscute decât după mult timp, analizează un profesor universitar olandez. (Article)]]></description><pubDate>Thu, 22 Jul 2010 17:35:28 +0100</pubDate><guid>300081</guid></item>
<item><title>Schimbări climatice | Europa în ajutorul coastelor ameninţate (Público, Madrid)</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/article/239711-europa-ajutorul-coastelor-amenintate</link><description><![CDATA[În imposibilitatea de a preveni creşterea nivelului mării, prevăzută până la sfârşitul secolului, UE încearcă să contracareze consecinţele sale devastatoare. Două programe ambiţioase au fost lansate pentru a salva ţărmurile cele mai vulnerabile. (Article)]]></description><pubDate>Tue, 27 Apr 2010 14:07:11 +0100</pubDate><guid>239711</guid></item>
<item><title>Astronomie | Spania vrea un super telescop</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/news-brief/191121-spania-vrea-un-super-telescop</link><description><![CDATA[<p>După ce Chili a anunţat săptăm&acirc;na trecută intenţia de a construi un site pentru&nbsp; E-ELT (European Extremely Large Telescope), <em>Publico </em><a href="http://www.publico.es/ciencias/293860/espana/acelera/ganar/supertelescopio" target="_blank">informează </a>că ministrul spaniol al Ştiinţei şi Inovaţiei s-a grăbit să prezinte o ofertă concurentă &quot;<em>pentru a obţine cel mai mare telescop din lume</em>&quot;. Una dintre inovaţiile perifericului dorit de <a href="http://www.eso.org/public/" target="_blank">Observatorul Europei de Sud (ESO)</a> &quot;<em>este posibilitatea de a vedea&nbsp; lumina reflectată de planete &icirc;n afara sistemului solar &ndash; aspect care ar putea ajuta la găsirea de noi forme de viaţă sau de apă pe alte planete</em>&quot;. Proiectul reprezintă &icirc;n acelaşi timp o investiţie enormă, care va aduce &quot;<em>sute de noi locuri de muncă şi milioane de euro regiunii &icirc;n care va fi construit</em>&quot;. Cele două locaţii &icirc;n concurenţă sunt colina Armazores &icirc;n Chili şi Roque de los Muchachos &icirc;n Palma (Insulele Canare). Totuşi, potrivit unei surse ESO, locaţia spaniolă poate prezenta anumite probleme tehnice. Spania speră să finalizeze proiectul p&acirc;nă la sf&acirc;rşitul lui februarie astfel &icirc;nc&acirc;t să &icirc;l poată prezenta la &icirc;nt&acirc;lnirea celor 14 membrii ESO, din care face de altfel parte, &icirc;n 2-3 martie: &quot;<em>aceasta va decide locaţia finală a telescopului</em>&quot;.</p> (News in brief)]]></description><pubDate>Mon, 15 Feb 2010 16:29:48 +0100</pubDate><guid>191121</guid></item>
<item><title>Portugalia | Banca de celule stem depăşeşte orice aşteptare</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/news-brief/169511-banca-de-celule-stem-depaseste-orice-asteptare</link><description><![CDATA[<p>La un an după ce primul ministru portughez, Jos&eacute; S&oacute;crates, a anunţat crearea <a target="_blank" href="http://www.chnorte.min-saude.pt/lusocord.php">Lusocord</a>-ului, o bancă publică de celule stem, cotidianul portughez <em>P&uacute;blico</em> <a target="_blank" href="http://www.publico.clix.pt/Sociedade/banco-publico-de-celulas-estaminais-ja-tem-1400-oportunidades-de-salvar-vidas_1417751">salută </a>succesul acesteia, care a reunit 1400 de donaţii de s&acirc;nge din cordonul ombilical de la &icirc;nceputul anului 2009. S&acirc;ngele din cordonul ombilical este colectat deoarece conţine celule stem, care pot fi utilizate &icirc;n tratamentul bolilor s&acirc;ngelui şi tulburărilor genetice. P&acirc;nă la sf&acirc;rşitul anului 2010, Centro de Histocompatibilidade do Norte (<a target="_blank" href="http://www.chnorte.min-saude.pt/">Centrul de Histo-compatibilitate din Nord</a>) &ndash; &icirc;nsărcinat cu administraţia băncii şi bazat la Oporto &ndash; speră să ajungă la trei mii de donaţii. P&acirc;nă la sf&acirc;rşitul acestui semestru, depozitele Lusocord vor fi utilizate &icirc;n &icirc;ntreaga lume pentru activităţi de cercetare, transplanturi şi pentru a trata copiii care suferă de leucemie. Succesul ne&icirc;ntrerupt al acestei bănci se bazează doar pe un singur factor &ndash; generozitatea femeilor gravide ale naţiunii, scrie cotidianul de la Lisabona.&nbsp;</p> (News in brief)]]></description><pubDate>Thu, 14 Jan 2010 17:27:48 +0100</pubDate><guid>169511</guid></item>
<item><title>Franţa | Un mare împrumut pentru super universităţi</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/news-brief/155521-un-mare-imprumut-pentru-super-universitati</link><description><![CDATA[<p>Nicolas Sarkozy a anunţat &icirc;n 14 decembrie crearea a 10 poluri universitare de excelenţă, finanţate cu 10 miliarde de euro din &icirc;mprumutul de Stat &ndash; care este de 35 de miliarde de euro. &quot;<em>University of Sarkozy</em>&quot;,<a target="_blank" href="http://www.liberation.fr/societe/0101608616-vers-un-copier-coller-de-la-silicon-valley"> titrează</a> <em>Lib&eacute;ration</em>, amintind faptul că preşedintele francez vrea să vadă strălucind universităţi capabile să rivalizeze cu Harvard sau Berkeley. Cotidianul salută ambiţia de a finanţa combinaţii public-particular, &quot;<em>creatoare de inovaţii şi de locuri de muncă</em>&quot;, dar crede că a copia modele ca Silicon Valley, fondate pe concentrarea geografică, riscă să nu funcţioneze &icirc;n Franţa. &quot;<em>Nici unul dintre aceste poluri nu a fost construit ab initio pe baza unei decizii de stat</em>&quot;, explică <em>Lib&eacute;ration</em>. Altă problemă, &quot;<em>culoarea foarte ştiinţifică, foarte economică, foarte utilitaristă, pentru a spune lucrurilor pe nume</em>&quot; a dispozitivului. <a target="_blank" href="http://www.liberation.fr/societe/0101608615-utilitarisme">Ziarul ar fi dorit </a>un elan identic pentru universităţile de ştiinţe sociale, de psihologie, de literatură sau istorie.</p> (News in brief)]]></description><pubDate>Tue, 15 Dec 2009 14:28:33 +0100</pubDate><guid>155521</guid></item>
<item><title>Preistorie | Primii europeni erau canibali</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/news-brief/33281-primii-europeni-erau-canibali</link><description><![CDATA[<p>Resturi fosilizate de oameni preistorici &ndash; consideraţi ca fiind primii europeni &ndash; descoperite &icirc;n site-ul Atapuerca &icirc;n Spania au revelat faptul că aceştia erau canibali &quot;<em>care apreciau carnea de copil şi de adolescent</em>&quot;, scrie <a href="http://www.lefigaro.fr/sciences/2009/06/22/01008-20090622ARTFIG00372-les-premiers-europeens-etaient-ils-cannibales-.php"><em>Le Figaro</em></a>.</p>
<p>&quot;<em>Este primul caz bine documentat de canibalism din istoria umanităţii, ceea ce nu &icirc;nseamnă că este şi cel mai vechi</em>&quot;, a subliniat unul dintre co-directorii cercetărilor arheologice. Resturile vechi de 800 000 de ani sunt cele ale unui Homo antecessor care a trăit &icirc;naintea omului din Neandertal şi a lui Homo Sapiens. Mărcile de cuţit &icirc;n piatră şi fragmentarea observată pe fosile arată că era vorba de &quot;<em>un canibalism de tip gastronomic, pentru a se alimenta şi nu pentru un ritual</em>&quot;, precizează cotidianul.</p> (News in brief)]]></description><pubDate>Mon, 22 Jun 2009 15:17:14 +0100</pubDate><guid>33281</guid></item>
</channel></rss>
