El Periódico precizează că 88% dintre resursele halieutice europene sunt supraexploatate şi că supravieţuirea a 22% dintre speciile europene este ameninţată de prezenţa “din ce în ce” mai agresivă a speciilor provenind din alte ecosisteme.

Dinspre partea sa, cotidianul Le Monde denunţă “eşecul amar” al planului precedent al UE, şi subliniază că obiectivele afişate pe 3 mai “marchează o ruptură în abordarea comunitară”, căci “documentul nu mai face din biodiversitate un sector autonom şi îşi impune obiectivele politicilor sectoriale ale Uniunii – agricultură, pădure, pescuit – al cărui impact este cel mai puternic”. Le Monde notează că Potočnik, cu ambiţioasele obiective ale planului, “intră pe terenul colegilor de la agricultură şi pescuit”, ceea ce “ar putea crea ‘fricţiuni’ la Bruxelles şi printre Statele Membre”. Documentul va fi discutat în Parlamentul European până la finalul anului.

Cotidianul aminteşte că UE este primul importator de etanol şi al patrulea în materie de carne, ca şi una dintre principalele pieţe pentru culturile de soia modificat genetic. Consumarea acestor "trei stâlpi ai economiei braziliene" provoacă distrugerea permanentă a pădurii amazoniene cu "consecinţe grave pentru climat, biodiversitate şi vieţile a mii de persoane", denunţă Adrian Bebb, responsabil cu agricultura şi alimentaţia în cadrul FoE. Publico este astfel ecoul exigenţelor mai multor grupuri ecologiste, care cer UE "să revizuiască Politica agricolă comună (PAC)", care reprezintă 40% din bugetul UE, şi a cărei revizuire s-a aflat în centrul discuţiilor în timpul reuniunii miniştrilor Agriculturii, din 24 ianuarie, la Bruxelles. Cotidianul aminteşte iniţiativa pentru "zilele de luni fără carne" prezentată la Bruxelles de către muzicianul Paul McCartney, cu un an de zile în urmă, "fără succes", care pretinde la o reducere a consumului individual de carne. "Însă nici Executivul comunitar şi nici guvernele celor 27 nu l-au luat în considerare", regretă Publico.

Într-un articol apărut în NRC Handelsblad, amândoi pledează pentru punerea în aplicare a unui impozit pe carne, justificat prin pericolul pentru ecosistem şi pentru sănătate al unei consumaţii excesive. Biroul de analiză al politicii economice estimase deja în 2007 că acest tip de impozit era posibil şi preconiza scăderea cu două treimi a consumului de carne (estimat la aproximativ 85 de kilograme pe an şi pe cap de olandez) din ţară. Potrivit autorilor, care evocă în acelaşi timp şi condiţia deplorabilă a animalelor în crescătoriile intensive, ca şi utilizarea de antibiotice, acest impozit ar permite reducerea deficitului bugetar olandez (estimat în 2010 la 4.8 la sută din PIB). Potrivit calculelor lor, un impozit de 1 euro pe kilogram ar aduce aproximativ 1.5 miliarde de euro anual în trezoreria Statului.

"Statele se angajează însă mai puţin decât organizaţiile", regretă totuşi cotidianul din Helsinki, potrivit căruia organismele private şi publice sunt cu mult mai implicate decât guvernele. Cotidianul Turun Sanomat notează şi el că Varşovia şi Moscova s-au angajat să construiască "o reţea de staţii de filtrare pentru a-şi reduce deşeurile de ape uzate şi poluate", în timp ce cotidianul din Tallinn, Postimees, scrie despre anunţul făcut cu această ocazie de către autorităţile estoniene, de a aproba o lege, până în 2014, care "să protejeze mediul înconjurător al Balticii".

Nu este în schimb cazul preşedintelui francez care refuză "un acord redus" şi se duce în Brazilia în 26 noiembrie pentru a tenta să alipească poziţiei europene ţările din Amazonia. "Chiar dacă nu este mandatat de nici un omolog european, Nicolas Sarkozy vrea să reînnoiască tehnica forţării", scrie Le Figaro. "Ca şi să nu piardă şansa de a apare ca un artizan al unui consensus asupra climatului".

Dar nu trebuie să fim creduli: cotidianul olandez explică faptul că în realitate emisiile reale nu ar trebui să scadă decât cu 6.9 %, şi că restul este datorat unor "artificii", cum ar fi investiţiile în proiecte de energie durabilă în alte ţări (2.2 %), schimbul comunitar de cote de emisii (1.4 %) şi plantării de arbori (1.0 %).

Ziarul din Madrid explică faptul că registrul conţine 91 de substanţe poluante (metale grele, gaz cu efect de seră, pesticide, dioxine, etc.) emise de către 24 000 de întreprinderi acoperind 65 de domenii de activitate în 27 de state membre şi că răspunde unei obligaţii prevăzute de convenţia internaţională Aarhus despre accesul la informaţie în materie de mediu înconjurător.