“Revoluţia gazului de şist nu este pe agendă” titrează Het Financieele Dagblad, în ajunul consiliului de miniştri ai Mediului înconjurător şi ai climatului, din 27 martie. Ziarul economic explică faptul că entuziasmul unor state membre faţă de gazul de şist a fost frânat scurt de comisarii europeni pentru Combaterea schimbărilor climatice (Connie Hedegaard) şi Energie (Günther Oettinger). Europa ar adăposti totuşi rezrve considerabile.

Dacă anumite ţări (Franţa, Bulgaria) au impus un moratoriu, altele (Marea Britanie, Polonia) au demarat exploatarea zăcămintelor de care dispun. Ziarul mai scrie că, până la sfârşitul anului, Comisia Europeană va implementa un cadru politic pentru reglementarea extracţiilor de gaz de şist în statele membre care ar dori să o facă.

Cotidianul aminteşte că exploatarea acestui gaz este “controversată” din cauza impactului său asupra mediului înconjurător, şi o citează pe Connie Hedegaard:

trebuie să realizăm că preţul [gazului] nu va scădea niciodată atât de mult ca în Statele Unite. Aici [în Europa] nu există aceleaşi suprafeţe nelocuite iar noi ţinem mai mult seama de ceea ce cred populaţiile locale.

În plus, în comparaţie cu Statele Unite, unde preţul gazului este de cinci ori inferior Europei, UE are legislaţii de mediu mai stricte şi formaţii geologice diferite. Deci,

experţi, cu legături printre altele cu Agenţia Internaţională de Energie, cred că nu ar trebui mizat absolut totul pe gazul de şist.

Aproximativ 2 000 de cerbi trăiesc astăzi în cele 3 000 de hectare de dune, de-a lungul coastei olandeze, la nivelul capitalei Amsterdam, cauzând ravagii ecologice până şi în zonele urbane.

Din cauza unei opoziţii a opiniei publice faţă de vânătoare, animalele au fost adunate după un grilaj lung de 17 km. Însă numeroase animale au murit de foame.

Consiliul municipal din Amsterdam trebuie să se pronunţe săptămâna aceasta, pentru a găsi o soluţie problemei. Ar putea alege până la urmă o modalitate mai soft de limitare a pagubelor: moartea prin împuşcare.

“Varşovia sub presiunea UE în privinţa climatului”, titrează Rzeczpospolita în timp ce Parlamentul European dezbate în continuare reducerea emisiilor de CO2.  Se aşteaptă ca Adunarea să adopte o rezoluţie pentru urgentarea, de către Comisia Europeană, a trecerii unor legi, care ar reduce emisiile Europei cu 30 de procente până în 2020, o ţintă cu 10 procente mai ridicată decât cea prevăzută în strategia UE a climatului. “Pentru Polonia, care are un sector al energiei electrice alimentat cu cărbune şi o industrie grea importantă, este o adevărată provocare”, subliniază cotidianul conservator, avertizând că viitoarele tăieri ar ameninţa viabilitatea uzinelor poloneze de oţel, a fabricilor de hârtie şi a celor de îngrăşământ. Ar forţa de asemenea guvernul să cheltuiască vreo 2 miliarde de euro pentru a cumpăra drepturi suplimentare pentru emisii şi ar însemna o creştere a preţurilor la energie pentru consumatori cu 27 de procente. Cotidianul numeşte toate acestea, “costuri monstruoase” şi aminteşte cititorilor că acum două săptămâni, la conferinţa ministerială din Luxemburg, numai Polonia a respins propunerea de tăiere a emisiilor cu 30 de procente, expunându-se la un “val de critici de la cei care susţin o protecţie a climatului mai drastică”.

“Cel mai mare nivel de emisii de carbon din istorie lasă clima în aer”, titrează The Guardian, arătând estimări nepublicate ale Agenţiei Internaţionale pentru Energie (IEA), potrivit cărora “gazele cu efect de seră au crescut la un nivel record anul trecut, ajungând la cea mai mare producţie de carbon din istorie”. În 2010, potrivit organizaţiei interguvernamentale cu sediul la Paris, “un nivel record, de 30.6 gigatone de dioxid de carbon au fost eliberate în atmosferă, cea mai mare parte din arderea combustibililor fosili – o majorare de 1.6 Gt faţă de 2009”. Această “creştere de şoc” “distruge speranţele de a controla încălzirea globală”, notează The Guardian. Un expert al Şcolii Londoneze de Economie anticipează acum că există cu 50% mai multe şanse ca temperatura globală să crească cu mai mult de 4 grade Celsius până în 2100. “O astfel de încălzire ar deranja vieţile şi stilul de trai a sute de milioane de oameni de pe planetă, ducând la migraţii de masă şi conflicte. Este un risc pe care orice persoană sănătoasă ar încerca să îl reducă drastic”, a mai spus el.

După vulcanul Eyjafjöll, care a paralizat traficul aerian în Europa în aprilie 2010, acum este rândul lui Grimsvoetn, cel mai activ din ţară, să ameninţe spaţiul aerian european. Erupţia, cea mai violentă de un secol, a adus un nor de fum înalt de peste 20 de km, explică Morgunbladid. Pentru moment, norul de cenuşă al vulcanului, care a acoperit o bună parte a ţării şi i-a obligat pe locuitorii din zonele cele mai atinse să-şi procure măşti de gaze pentru a ieşi din casă, nu a afectat decât traficul dinspre şi înspre Islanda, precum şi Groenlanda şi Spitzbergen. Dar, asigură experţii, vânturile din vest de altitudine joasă ar putea să-l împingă spre Europa continentală la mijlocul săptămânii.

“25% dintre animalele europene sunt ameninţate cu extincţia”, scrie cotidianul El Periódico. Evaluarea a fost furnizată pe 3 mai de comisarul european pentru Mediul înconjurător, Janez Potočnik, care prezenta strategia UE împotriva pierderii biodiversităţii în Europa. Obiectiv: restaurarea a cel puţin 15% dintre ecosistemele degradate, de acum până în 2020. Căci pierderea biodiversităţii “va sfârşi prin a costa Uniunea Europeană vreo 50 de miliarde de euro pe an”, notează El Periódico, care regretă că strategiei anunţate “îi lipsesc obiective măsurabile şi reprezintă mai ales o sumă de bune intenţii”.

El Periódico precizează că 88% dintre resursele halieutice europene sunt supraexploatate şi că supravieţuirea a 22% dintre speciile europene este ameninţată de prezenţa “din ce în ce” mai agresivă a speciilor provenind din alte ecosisteme.

Dinspre partea sa, cotidianul Le Monde denunţă “eşecul amar” al planului precedent al UE, şi subliniază că obiectivele afişate pe 3 mai “marchează o ruptură în abordarea comunitară”, căci “documentul nu mai face din biodiversitate un sector autonom şi îşi impune obiectivele politicilor sectoriale ale Uniunii – agricultură, pădure, pescuit – al cărui impact este cel mai puternic”. Le Monde notează că Potočnik, cu ambiţioasele obiective ale planului, “intră pe terenul colegilor de la agricultură şi pescuit”, ceea ce “ar putea crea ‘fricţiuni’ la Bruxelles şi printre Statele Membre”. Documentul va fi discutat în Parlamentul European până la finalul anului.

“Europa va interzice 'aruncarea peste bord' a peştelui nedorit”, titrează The Guardian, după ce comisarul responsabil asupra Pescuitului şi Afacerilor maritime, Maria Damanaki, a cerut terminarea practicilor 'lipsite de etică' ale aruncării peştelui nedorit înapoi în mare. “Pescarii sunt nevoiţi să arunce peşte din cauza actualului sistem al cotelor pentru că în mod legal nu pot aduce acasă decât o anumită cantitate a speciilor pe care le au alocate”, explică ziarul londonez. “Când prind prea mulţi, sau în mod accidental peşte pentru care nu au o cotă, trebuie să arunce excedentul. Ca rezultat, chiar dacă două treimi din peştele prins în anumite sectoare este aruncat din nou în mare, de obicei moare. În jur de 1 milion de tone sunt estimate a fi aruncate din nou în apă în fiecare an numai în Marea Nordului”. Deşi încă mai trebuie elaborate alternative la actualul sistem al cotelor, este “destul de posibil” ca UE să ia o decizie în această privinţă în următorii doi ani, notează The Guardian.

“Iată cum grupurile energetice îi spionează pe activiştii ecologişti”, titrează pe prima pagina the Guardian. Cotidianul a obţinut un document care dovedeşte că trei mari companii, gigantul E. ON, producătorul de carbon Scottish Resources Group, şi cel de electricitate Scottish Power, plătesc, de cel puţin trei ani, o societate privată pentru a-i spiona pe principalii activişti ecologişti, cum ar fi Climate Camp. Interceptarea de mailuri şi de rapoarte ale reuniunilor reprezintă principala metodă de spionaj a societăţii Vericola. Această informaţie este revelată în timp ce are loc o instrucţie a poliţiei britanice pentru infiltrarea în mediile ecologiste. Ofiţerii au declarat în apărarea lor că există mai mulţi spioni plătiţi de mediul privat decât poliţişti sub acoperire la ecologişti.

“Din Madrid în infern”, se nelinişteşte Público, în antiteză cu solganul turistic “din Madrid în ceruri”. De câteva zile, scrie cotidianul, “creşterea nivelului de poluare a tras semnalul de alarmă” în capitala spaniolă. În 2010, aminteşte Público, “87% dintre staţiile de măsurare au înregistrat niveluri ale poluării superioare limitelor”, în timp ce “0% dintre şoferi au răspuns cererii primarului Madridului, Alberto Ruiz-Gallardon, de a evita folosirea maşinii”. 80% dintre emisiile poluante din Madrid provin din circulaţia automobilelor. Problema afectează şi alte mari oraşe ale ţării. În Barcelona, El Periódico notează că cetăţenii rămân “neputincioşi în faţa poluării” şi că “experţii cer un plan de urgenţă pentru situaţiile limită”.

"Consumul european ameninţă Amazonia", acuză Publico, care reia elemente dintr-un raport al ONG Friends of the Earth (FoE), publicat în 25 ianuarie şi care atrage atenţia asupra stării de conservare a pădurii amazoniene. Aceasta, notează raportul, ar putea fi "redusă dramatic" în 2020, "din cauza creşterii puternice a consumului european de carne, de biocarburanţi şi de îngrăşăminte de origine braziliană", un fenomen "presupus să crească exponenţial în acest deceniu".

Cotidianul aminteşte că UE este primul importator de etanol şi al patrulea în materie de carne, ca şi una dintre principalele pieţe pentru culturile de soia modificat genetic. Consumarea acestor "trei stâlpi ai economiei braziliene" provoacă distrugerea permanentă a pădurii amazoniene cu "consecinţe grave pentru climat, biodiversitate şi vieţile a mii de persoane", denunţă Adrian Bebb, responsabil cu agricultura şi alimentaţia în cadrul FoE. Publico este astfel ecoul exigenţelor mai multor grupuri ecologiste, care cer UE "să revizuiască Politica agricolă comună (PAC)", care reprezintă 40% din bugetul UE, şi a cărei revizuire s-a aflat în centrul discuţiilor în timpul reuniunii miniştrilor Agriculturii, din 24 ianuarie, la Bruxelles. Cotidianul aminteşte iniţiativa pentru "zilele de luni fără carne" prezentată la Bruxelles de către muzicianul Paul McCartney, cu un an de zile în urmă, "fără succes", care pretinde la o reducere a consumului individual de carne. "Însă nici Executivul comunitar şi nici guvernele celor 27 nu l-au luat în considerare", regretă Publico.

Mai mulţi hackeri au furat şi au revândut cote de CO2 de la mai multe ţări europene, informează Libération. "Nu uşi forţate, nici seifuri blindate explodate cu nitroglicerină...Ci doar sisteme informatice ale registrelor naţionale golite parţial de permisul de a polua" ale mai multor mari întreprinderi austrice, greceşti, cehe, poloneze şi estoniene. Acestea au descoperit amploarea furtului în 19 ianuarie. Potrivit Comisiei Europene, hoţii cibernetici au luat cu ei permise de 3 milioane de tone de CO2, în valoare de 200 de milioane de euro. "Acest furt riscă să mânjească şi mai mult credibilitatea acestei foarte tinere pieţe europene a carbonului", scrie Libération. O piaţă "creată din mici piese de către UE în 2005 pentru a limita emisiile de carbon provenite din industrie". Din 2007 încoace această piaţă este sistematic ţinta atacurilor venite din partea escrocilor de pe Internet.

La Napoli "totul este ca acum doi ani", titrează La Stampa, citându-l pe şeful inspectorilor trimişi de către Comisia Europeană pentru a se asigura că Italia a pus în aplicare directiva europeană asupra tratamentului deşeurilor şi hotărârea Curţii Europene de Justiţie condamnând gestiunea veşnicei crize a gunoaielor. De părerea inspectorilor depinde, printre altele, acordarea de către UE de 158 milioane de euro pentru construirea de noi incineratoare. În prezent, peste 2 500 de tone de gunoi împovăreaza străzile din Napoli, iar guvernul pare incapabil să reacţioneze. "Să auzim de la reprezentanţii UE că în regiunea Campania [regiunea oraşului Napoli], suntem aproape de anul zero, este o palmă care frige cu atât mai tare încât vine din străinătate", constată amar Il Sole 24 Ore.

"Catastrofă ecologică: stare de urgenţă în trei departamente", titrează Nepszabadsag la două zile de la ruperea rezervorului uzinei de aluminiu din Ajka, în vestul ţării. Ziarul, care consacră mai multe articole acestui subiect, atribuie catastrofa negijenţei umane. Komment.hu regretă că, "sub presiunea UE, Ungaria cheltuieşte sume colosale în campaniile pentru triarea gunoaielor menajere, care nu compun nici măcar 5 % din deşeuri", şi neglijează aplicarea măsurilor de prevenire în materie de tratare a deşeurilor industriale care, totuşi, constituie "o adevărată bombă cu întârziere".

"Cumpărarea certificatelor de emisii de CO2 este echivalentă cu aruncarea banilor pe fereastră", titrează Information, care rezumă astfel raportul publicat pe 5 octombrie de către ONG-ul danez Økologiske Råd (Sfat ecologic), conform căruia Sistemul european de schimb de certificate de emisii de carbon nu funcţionează. Prea multe certificate au fost distribuite întreprinderilor în momentul lansării sistemului, şi preţul lor (15 euro pe tona de CO2 emisă) este prea scăzut. Ca rezultat, întreprinderile şi persoanele particulare nu sunt incitate să-şi reducă emisiile. Şi criza economică nu a făcut decât să agraveze problema. De aceea Økologiske Råd sugerează o reformă profundă a acestui sistem, începând cu reducerea numărului de certificate actuale.

In timp ce flăcările care distrug păduri în Rusia provoacă în continuare îngrijorarea, în Portugalia incendiile record din această vară "au provocat pagube în valoare de 210 milioane de euro", titrează i. Potrivit cotidianului, care citează estimările Sistemului european de informaţie asupra incendiilor forestiere (EFFIS), 70 % din 128 000 de hectare incendiate de la începutul verii pe tot teritoriul Uniunii Europene  se află în Portugalia. In acest sfârşit de săptămână pe teritoriul ţării mai erau active încă 687 de focare.

"Catastrofe naturale şi nucleare: pericolul se apropie", titrează Die Tageszeitung, afişând, pe prima pagină o pădure rusească contaminată de norul radioactiv provocat în 1985 de către catastrofa de la Cernobîl, astăzi aflată pradă flăcărilor. Cotidianul explică faptul că, dacă experţii consideră că nemţii nu au motive să se îngrijoreze deocamdată, temerile cresc în Europa orientală şi de Nord. "Centralele nucleare şi deşeurile lor sunt extrem de sensibile la catastrofele naturale [...] şi nu doar în Rusia", aminteşte de altfel TAZ, citând site-urile Forsmark (Suedia), Biblis (Germania) şi Belen (Bulgaria), toate trei expuse la riscuri naturale majore.

UE duce un război împotriva deşeurilor şi îi ameninţă pe cei care nu reuşesc să introducă în mod eficient şi solid un sistem de a ridica deşeurile şi de a le recicla, până la finalul lui 2010, cu penalităţi drastice. Potrivit Dziennik Gazeta Prawna, Polonia este unul din puţinele state membre care nici nu au introdus încă reglementările necesare. Între 2011-2020, ţările membre UE trebuie să-şi reducă în mod semnificativ producţia de deşeuri şi să stimuleze nivelul de reciclare. “Cei reticenţi vor suporta penalităţi. Maximum va fi de 200.000 de euro pe zi”, avertizează cotidianul din Varşovia. Vreo 120 de milioane de deşeuri iau drumul anual spre depozitele de deşeuri municipale din statele membre, ceea ce reprezintă cam o jumătate din întreaga producţie de deşeuri a cumunităţii. Cealaltă jumătate este folosită, de exemplu în instalaţiile de incinerare. Multe ţări produc energie astfel. În Polonia, totuşi, chiar termenul de “instalaţie de incinerare” cauzează proteste zgomotoase ale comunităţii locale. În ultimii doi ani, mai multe astfel de instalaţii urmau să fie construite în Polonia, cu sprijinul UE. Niciuna nu s-a materializat pentru că rezidenţii acelor zone s-au opus cu îndârjire, de teama poluării mediului şi a emisiei de gaze dăunătoare.

În deceniile următoare, Marea Baltică ar putea deveni un lac cu apă dulce termală şi o atracţie turistică pentru europeni, scrie Newsweek Polonia. De ce? Deoarece aceasta a devenit mai puţin adâncă şi mai puţin sărată datorită încălzirii globale şi a fluxurilor insuficiente de apă din Marea Nordului. Potrivit unor previziuni ştiinţifice, salinitatea Marii Baltice, aflată în mod curent la 7%, va  scădea în următorii câţiva ani la 5%. Şi în timp ce creşterea temperaturii apei şi reducerea salinităţii ar putea face ca Marea Baltică să devină mult mai atractivă din punct de vedere turistic, consecinţa reducerii nivelului de oxigen ar putea duce la dispariţia vieţii marine, inclusiv al codului baltic. Există chiar un scenariu şi mai puţin optimist – avertizează săptămânalul polonez – conform căruia Marea Baltică va deveni o mlaştină toxică plină de alge albastru-verzui, recoltate şi folosite din ce în ce mai mult ca şi îngrăşăminte agricole. Dacă nu va fi luată nici o măsură, Marea Baltică "va deveni acidă, din ce în ce mai puţin adâncă şi chiar va dispărea cu totul".

"Bruxelles este favorabil la o scădere cu 30 % a emisiilor de CO2", dezvăluie Le Monde, care şi-a procurat un comunicat al Comisiei Europene. Bruxelles consideră că reducerea cu 20 % până în 2020, decisă în 2007 de către cei Douăzeci şi Şapte, este insuficientă pentru a reduce emisiile de gaz cu efect de seră cu 80 % până în 2050. Cât despre acordul semnat în timpul summit-ului de la Copenhaga, nu va ajunge decât în cel mai bun caz la o reducere de 15 % a emisiilor. "Dacă Statele membre ar urma avizul Comisiei, ar da un avânt mai viguros negocierilor climatice internaţionale", notează cotidianul francez. Costul anual al unei scăderi cu 30 % este estimat la 11 miliarde de euro, dar această măsură ar putea "împinge Europa spre o întărire a poziţiei sale economice şi la crearea de locuri de muncă în sectoarele de mediu judecate a fi de viitor: eficace energetică şi energie reînnoibile", explică Le Monde care precizează că, chiar şi în absenţa unui acord internaţional asupra acestui subiect, Comisia consideră riscul delocalizărilor industriilor europene, ca efect al creşterii procentului obiectivului şi al faptului că marile ţări concurente nu ar proceda la aceeaşi scădere, ca fiind limitat.

"Carnea nu este o nevoie primară, în schimb reducerea consumului său a devenit o cerere primară", consideră fostul ministru olandez al finanţelor, Jan Terlouw şi Hans Baaij, directorul asociaţiei Varkens in Nood [Porci în pericol].

Într-un articol apărut în NRC Handelsblad, amândoi pledează pentru punerea în aplicare a unui impozit pe carne, justificat prin pericolul pentru ecosistem şi pentru sănătate al unei consumaţii excesive. Biroul de analiză al politicii economice estimase deja în 2007 că acest tip de impozit era posibil şi preconiza scăderea cu două treimi a consumului de carne (estimat la aproximativ 85 de kilograme pe an şi pe cap de olandez) din ţară. Potrivit autorilor, care evocă în acelaşi timp şi condiţia deplorabilă a animalelor în crescătoriile intensive, ca şi utilizarea de antibiotice, acest impozit ar permite reducerea deficitului bugetar olandez (estimat în 2010 la 4.8 la sută din PIB). Potrivit calculelor lor, un impozit de 1 euro pe kilogram ar aduce aproximativ 1.5 miliarde de euro anual în trezoreria Statului.

Ţările riverane Balticii se angajează să cureţe marea pe care experţii o califică drept "cea mai poluată din lume", informează Helsingin Sanomat. În faţa a mai mult de 400 de experţi şi de reprezentanţi ai societăţii civile reuniţi la Helsinki la iniţiativa Grupului de acţiune ai Balticii (BSAG), o fundaţie independentă bazată în capitala finlandeză, "şefii de Stat şi de guvern ca şi reprezentanţii ţărilor care îşi împart apele acestei mări s-au angajat să reducă sau să elimine deşeurile vărsate în mare". Cum ar fi fosfaţii conţinuţi în detergenţi sau nitraţii din fertilizanţi.

"Statele se angajează însă mai puţin decât organizaţiile", regretă totuşi cotidianul din Helsinki, potrivit căruia organismele private şi publice sunt cu mult mai implicate decât guvernele. Cotidianul Turun Sanomat notează şi el că Varşovia şi Moscova s-au angajat să construiască "o reţea de staţii de filtrare pentru a-şi reduce deşeurile de ape uzate şi poluate", în timp ce cotidianul din Tallinn, Postimees, scrie despre anunţul făcut cu această ocazie de către autorităţile estoniene, de a aproba o lege, până în 2014, care "să protejeze mediul înconjurător al Balticii".

Afacerea publicării unor mailuri personale aparţinând unor cercetători britanici în ajunul conferinţei de la Copenhaga asupra climatului (COP15) ia accente de poveste cu spioni: "Mailurile climatologilor au fost furate de către ruşi", titrează astfel Mlada Fronta DNES, imediat după deschiderea summit-ului. Potrivit anchetatorilor, piraţii informatici (hackeri) din oraşul Tomsk, în Siberia, au spart codurile de intrare din serverurile climatologilor britanici. Cotidianul ceh evocă astfel teoria, reluată deja de presa britanică, unui complot ţesut de Moscova. Unul dintre principalii producători de gaz şi petrol ca şi una dintre cele mai poluante ţări, Rusia ar avea într-adevăr interese să discrediteze participanţii la conferinţă, al cărei principal obiectiv este întocmai ajungerea la o reducere internaţională a emisiilor de gaz cu efect de seră.