Presa olandeză reacţionează cu stupefacţie la anunţ. Trouw de exemplu titrează “Aproape deloc dăunător, dar o interdicţie oricum”, în timp ce confratele său De Volkskrant precizează că “din cei 27 000 de somalezi aflaţi în Olanda, doar 10% sunt dependenţi de khat”.

Cotidianul estimează de altfel că guvernul nu-şi atinge obiectivul interzicând un stimulent şi clasându-l printre drogurile dure: “Măsuri ţintite ar avea poate mai multe efecte decât o interdicţie generală”, estimează el, adăugând că, în plus, aceasta riscă să stimuleze piaţa neagră.

NRC Handelsblad adaugă că “în sânul Europei importarea khat-ului este legală doar în Marea Britanie şi în Olanda. [Aeroportul din] Schiphol şi comuna vecină Uithoorn au putut astfel să se dezvolte ca piaţă europeană”. Potrivit cotidianului, “neîncrederea faţă de Somalia ca partener comercial” a avut şi ea un rol în decizia guvernului. Acesta estimează într-adevăr că “veniturile din comerţ sunt utilizate pentru activităţi teroriste” în Cornul Africii.

Ziarul aparţinând Cofindustria, Il Sole, condamnă puternic mişcarea “politică” a lui Marchionne şi militează pentru a se ajunge la o înţelegere cu sindicatul, “o forţă socială puternică, mai puternică decât orice alt partid”. Linia dură adoptată de Fiat în privinţa reformei muncii ar putea pune în pericol coeziunea socială, “un punct cheie al competivităţii Italiei. Trebuie să existe un motiv pentru faptul că nu am văzut încă indignaţi lipsiţi de control ca în alte părţi.”

Pe de altă parte, La Stampa, publicaţie susţinută de Fiat, îl apără pe Marchionne şi avertizează că acceptarea dictatelor sindicatelor înseamnă “să alegi irelevanţa la nivel internaţional, să devenim un stat muzeu. Italia trebuie să decidă dacă mai vrea să deţină un rol de lider economic, şi nu poate apăra drepturile colective fără să le sacrifice pe cele ale şomerilor şi ale tinerilor, aşa cum se întâmplă din păcate”.

În orice caz este un “moment istoric”, potrivit La Repubblica: “Timp de un secol, Fiat şi Cofindustria au fost unite. Primul obişnuia să aleagă preşedintele celei de-a doua. O ‘ mare putere’ solidă care dicta politicile guvernului. […] Îndepărtându-se de Cofindustria, Fiat pare pregătit pentru o altă ieşire, mult mai relevantă: ieşirea din Italia”, mişcare pe care Marchionne o anunţase deseori după ce a preluat pachetul majoritar de acţiuni al fabricantului de maşini american Chrysler. “Compania a ales să parieze totul pe cartea din Detroit, şi să se descurce cu problemele concurenţei locale doar prin mijloacele de producţie şi tăieri de personal. Divorţul e pe drum”.

mai multe universităţi germane şi o mai apropiată cooperare ştiinţifică. “Anul trecut am semnat un program similar cu Franţa. Nu există alte exemple de cooperare mai strânsă în Europa”, asigură un diplomat german cotidianul din Varşovia.

Într-un articol similar aparut sub titlul "Grecia devine poarta Chinei spre Europa", Süddeutsche Zeitung  scrie că interesul financiar a COSCO apare ca "o licărire de speranţă pentru Grecia". În acelaşi timp cotidianul german se îngrijorează că COSCO ar putea să îşi mute sediul general european de la Hamburg la Atena.

Experienţa şi tehnologiile de vârf ocupă un loc din ce în ce mai important în economia daneză, explică pentru acest cotidian universitarul Philipp Schröder. O tendinţă întărită de către mondializare şi de utilizarea Internet: "Cu 20 de ani în urmă era inimaginabil ca o societate germană să ceară ajutor unui inginer danez".

Gazeta informează că şi planul de salvare al Opel de către Germania este criticat în Belgia, Spania şi Marea Britanie, căci miliardele ar fi folosite doar pentru menţinerea în viaţă a uzinei din Germania, nu şi a celorlalte filiale. De exemplu, Magna/Sberbank plănuieşte să închidă producţia fabricii din Saragossa şi să licenţieze 1400 de muncitori pentru a putea păstra 1700 de locuri de muncă în Germania.

Într-adevăr ministrul-preşedinte al regiunii este cel care a acordat licenţa de export companiei Herstal în 8 iunie trecut. "Această licenţă a fost acordată regulamentar ? Au fost presiuni politice în apropierea alegerilor [regionale din iunie 2009] ?" se întreabă Le Soir. 

Perioada care se deschide "va fi promiţătoare" pentru ţara considerată ca fiind cea mai săracă din Europa, spun economiştii cotidianului. UE este principalul partener comercial al Republicii Moldova, dar "ruşii şi ucrainienii au făcut din această fostă republică sovietică o piaţă de proximitate". Astăzi este rândul României şi UE de a face din Moldova "un loc interesant pentru investitori".

Timpul de aşteptare se scurtează şi el cu şapte ani. "În 2012, Herpa şi Indikar vor să livreze 5000 de bucăţi -  dacă găsesc investitor", notează cotidianul din Munchen, care aminteşte că dezvoltarea "versiunii ecologice a maşinii culte a Republicii Democrate Germane va costa cel puţin 30 de milioane de euro" – şi nu vor scăpa de problemele obişnuite ale oricărei maşini electrice". Pentru 20 000 de euro bucata "va rula maximum 160 km înainte de a avea nevoie de o priză electrică".

Salariaţii ( 25 000 în Germania şi 25 000 aiurea în Europa), ei, nu sunt însă bucuroşi: 10 000 de locuri de muncă sunt ameninţate în total căci "constructorul de modele mici sau mijlocii va fi lovit din plin prin finalul primei de casare". Mai mult, estimă cotidianul, binevoinţa internaţională faţă de Berlin va suferi, căci "soluţia Magna comportă un plan care va cere mai multe sacrificii angajaţilor britanici, belgieni, poate şi polonezi sau spanioli decât angajaţilor germani". Nu, "nici un motiv pentru a fi liniştit", conchide FAZ.

Decizia Franţei de a extinde dispozitivul primei la casare până în 2011 pentru a menaja constructorii este un exemplu perfect "al unei coordonări a politicii industriale europene inexistente", a spus de partea sa cotidianul francez Libération.

Guvernul german a exercitat presiuni asupra Lietchtenstein-ului pentru a pune capăt operaţiunilor bancare secrete, considerând că acestea permit germanilor bogaţi să scape de plata impozitelor. Aceste comentarii sunt deosebit de inoportune, la mai puţin de o săptămână după ce Liechtenstein-ul a semnat un acord cu Marea Britanie, promiţând să închidă scurgerile fiscale, ceea ce ar duce la recuperarea a un miliard de lire sterline pentru guvernul britanic. Spargerea paradisurilor fiscale, ca  Liechtenstein şi Elveţia, a fost printre obiectivele adoptate la summit-ul G20 din luna aprilie.

"Potrivit Biroului planului...olandez, absenţa de soluţie pentru estuarul acest fluviu costă anual, autorităţilor portuare, 70 de milioane de euro. Beneficiile estimate de ansamblul proiectului pentru Flandra au fost evaluate la 1, sau chiar 1.3 miliarde de euro. Orice întârziere găureşte această mană aşteptată. Şi în acest timp, portul Rotterdam, eternul rival, scoate castanele din foc. De aici până la a bănui că portul şi amicii săi fac du lobbying e doar un pas, sunt mulţi în Flandra care nu se mai feresc să afirme această ipoteză".

În primul rând, a ştiut să reînnoiască perpetuu standardele de fabricaţie ale navelor, producând de exemplu cel mai mare port-conteneur din lume, Emma Mærsk. Apoi, "Lindø" incarnează dintr-un anume punct de vedere "imperiul" A. P. Møller-Mærsk, cea mai mare întreprindere din ţară, care posedă mai multe şantiere şi care aparţine lui Arnold Mærsk Mc-Kinney Møller. Cea de a doua avere a Danemarcei, după revista Forbes, M. Møller este, la 96 de ani, o icoană naţională şi una dintre rarele persoane din Danemarca faţă de care se utilizează formula "Dvs". "Lindø", continuă Børsen, se va opri când actualele contracte vor fi realizate, adică în februarie 2012.

După separarea  celor două ramuri ale familiei, se pare că Ferdinand Piëch a suportat cu greu pierderea prestigiosului nume "Porsche". Când a devenit patron, ar fi "porscheizat" totul. "El a cumpărat producătorul de Bugatti, a dezvoltat seria "Quattro" şi "R8".. Toate aceste maşini strigau : "Iată că eu pot face Porsche !". Acum domnitor al celor două mărci, Piëch va putea să-şi exprime "a doua personalitate: să dezvolte High-Tech ecologic pe care consumatorul să vrea să cumpere", comentează cotidianul.

Wendelin Wiedeking, patronul Porsche pe plecare, ar fi cumpărat pe partea lui acţiuni al unui fabricant de încălţăminte. "Sandale în loc de injecţie directă, de pe banda din stânga pe poteci de munte: un basm al verii într-o epocă a schimbării climatice", rezumă FAZ.

Porsche este îndatorat de când a luat majoritatea capitalului VW, în 2006. Cumpărarea sa de către VW pentru suma de 8 miliarde de euro l-ar ajuta să ramburseze o parte din datorii. "Bătrânul s-a impus din nou", comentează Frankfurter Rundschau. "Ferdinand Piëch [nepot al lui Ferdinand Porsche şi patron al VW] va reuşi să ridice unul dintre cele mai mari grupuri de automobile din lume. Maniera sa de acţiona rămâne indecentă. Încetul cu încetul, Wiedeking (patronul Porsche) a fost deposedat şi hărţuit. Este timpul ca această poveste prea puţin apetisantă să ia sfârşit", în interesul ambelor mărci ca şi al "uzinei Germania", conchide cotidianul.  

Înţelegerea lor asupra preţului datează din 1975, când cele două întreprinderi s-au angajat să nu vândă gaz pe cele două pieţe mutuele în timpul construcţiei unui gazoduct venind din Rusia. Acordul nu punea nici o problemă pe vremuri deoarece piaţa energiei era publică, însă a fost menţinut până în 2005, după deschiderea pieţei gazului în Franţa şi Germania. Chiar şi directiva europeană care stipulează o liberalizare totală a pieţei gazului în 2000 a fost ignorată de către cele două întreprinderi, pentru a menţine preţurile la nivelul dorit. Comisarul Kroes explică că "gazul a fost plătit prea scump de către consumatori, societăţile au făcut beneficii excesive şi au blocat concurenţa". Suma amendei pare ridicată, dar E.on et GDF-Suez "nu vor avea nici o problemă să o plătească", remarcă ziarul, care aminteşte că în primul trimestru cele două societăţi au declarat rezultate brute de 3.1 şi de 5.3 miliarde de euro.

"Nu este în interseul german să susţină dictatura din Iran", estimează un deputat de dreapta (CDU), partidul cancelarului Merkel. A legifera în acest domeniu pare totuşi improbabil, căci livrările Siemens au fost făcute într-o zonă juridică ambiguă. Deocamdată, societăţii Siemens i se cere să se doteze cu morală în aceste exporturi, "chiar dacă este un lucru pe care nu îl putem cere nici unei întreprinderi", concede o deputată social-democrată.

Dar, ţara care îngrijorează cel mai mult este Zimbabwe, unde "sute de minori au fost masacraţi anul trecut de către armată, atunci când guvernul a militarizat sectoarele miniere cheie ", explică The Independent. În timp ce specialştii estimă că diamantele sângelui reprezintă astăzi 1% din comerţul mondial contra 15% în anii 1990, lipsa de mijloace de control ameninţă acest progres.

Exporturile automobile poloneze către Germania, unde subvenţiile sunt cele mai mari (2500 de euro pe maşină casată), au crescut cu 208% într-o lună, în timp ce exporturile spre Italia au crescut cu 115%, iar către Franţa cu 109%. Cu toate acestea, cotidianul varşovian lansează un avertisment prevenind contra optimismului excesiv. "Exporturile globale ale industriei automobile poloneze au totalizat 3.6 miliarde  de euro în primul trimestru, în scădere cu 28% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut", raportează Wyborcza. 

Căci răscumpărătorul, fabricantul suedez de maşini de lux Koenigsegg, nu pare a fi la înălţime. Nu are decât 45 de salariaţi şi produce doar 45 de vehicule pe an, în timp ce Saab numără mai mult de 4000 de salariaţi pentru o producţie superioară la 100 000 de vehicule. Aspect care ridică multiple semne de întrebare. În ciuda unui ajutor de 600 de milioane de euro veniţi de la Banca europeană de investiţii, "cine va putea salva Saab?"