“Calitatea pământului, preţul foarte bun şi posibilitatea de a obţine ajutoare atrag investitorii străini”, subliniază Jurnalul Naţional, reluând constatarea mai multor ziare europene care califică România drept un “nou Eldorado” agricol.

Potrivit Tratatului de aderare la UE, piaţa funciară va fi liberalizată din 1 ianuarie 2014, permiţând străinilor să cumpere fără restricţie, ceea ce nu i-a împiedicat pe cei mai întreprinzători să achiziţioneze deja 10% din suprafaţa totală din terenurile agricole ale companiilor româneşti.

România deţine 11 milioane de hectare de terenuri agricole, dintre care doar 10 milioane sunt exploatate oficial; în realitatea 40% din terenuri nu sunt cultivate la ora actuală.

Jurnalul Naţional este îngrijorat de faptul că multinaţionalele din agricultură, care practică monocultura, ar putea să-i deposedeze de pământuri pe micii cultivatori români. De altfel de aceea ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a negociat cu băncile facilităţi de credit pentru fermierii români, mai ales posibilitatea de a garanta un împrumut cu terenul cumpărat, ceea ce nu era posibil până în prezent.

Autoritățile slovace și cehe poartă "o campanie negativă de presă" împotriva alimentelor poloneze, a declarat o sursă neguvernamentală, citată de cotidian. Ele subliniază public faptul că "o mare parte" din hrana poloneză este de o calitate slabă. Un inspector ceh de igienă a declarat chiar, în timpul unei emisiuni televizate, că "nu va mai cumpăra alimente poloneze".

"Exportul de alimente a devenit o specialitate poloneză. În 2012, el a generat 17 miliarde de euro, față de 11.7 miliarde în 2008", explică ziarul, care adaugă faptul că "industriașii locali [cehi și slovaci] nu pot face față competiției poloneze". Doar 42% din hrana slovacă este produsă în țară.

Fermierii cehi au descoperit că vor pierde 300 de milioane de euro din subvenţii ca rezultat al tăierilor cheltuielilor în bugetul european pentru 2014-2020.

Tăierile din bugetul pentru Fondul Rural de Dezvoltare au fost făcute cu aprobarea premierului Petr Nečas şi pentru a sprijini resursele pentru Fondul de Coeziune. Totuşi, Nečas nu a informat guvernul sau parlamentul de tăieri.

Ca rezultat, cotidianul de afaceri britanic Financial Times l-a considerat pe Nečas drept unul dintre cei mai mari perdanţi la summitul pentru buget din februarie. Fermierii scriu acum ministerului Agriculturii pentru a protesta împotriva deciziei.

Cu 505 voturi contra 137, deputaţii europeni au adoptat în 6 februarie "o strategie comună asupra pescuitului durabil. Poate părea anecdotic, dar este vorba în realitate de un vot istoric", anunţă Libération. Scopul "este aducerea stocului de peşte la un nivel care i-ar permite reînnoirea încă din 2020". Această decizie, precizează La Vanguardia, constituie "o schimbare de direcţie", mai ales deoarece începând din 2014, aruncarea peştilor înapoi în mare, gest care reprezintă practic 23% din cantitatea pescuită la nivel comunitar, va fi interzisă, tot peştele capturat fiind astfel adus în port:

necesitatea de a frâna exploatarea actuală, în exces, şi de a restaura locurile epuizate de pescuit, ca şi o trezire la realitate, cum că ar trebui reduse flotele, sunt de fapt stâlpii actualei politici, pentru a favoriza un pescuit raţional şi durabil. [...] Politica pescuitului se încarcă astfel cu valori etice pentru a îndepărta inacceptabilul obicei de a arunca înapoi în mare peştii care nu sunt interesanţi din punct de vedere comercial. [...] Până în prezent, deciziile fostei politici a pescuitului au reuşit doar să provoace exploatarea excesivă a stocurilor europene: 48% din populaţie consideră că Oceanul Atlantic şi aproape 90% din Marea Mediterană sunt prea exploatate.

Totuşi, remarcă Le Monde, această interdicţie nu este unanimă:

o dată debarcate în port, specimenele care sunt aruncate astăzi în mare vor putea alimenta o filieră de făină de peşte pentru alimentaţia animală, cu riscul de a se ajunge la dezvoltarea acestui tip de piscuit, aparent 'accidental', remarcă detractorii acestei noi proceduri.

Însă, decizându-se pentru un pescuit durabil, Europa, cea de a treia flotă ca mărime din lume, nu este ea oare pe cale să se pună singură într-o poziţie proastă în faţa concurenţilor ei internaţionali, se întreabă în Germania cotidianul Süddeutsche Zeitung?

Ar fi naiv şi excesiv să credem că marii rivali [China şi Peru] ar putea urma exemplul european. Însă, dată fiind puterea flotei europene, am avea deja destul de mult de câştigat dacă vapoarele europene ar respecta principiile de durabilitate atunci când vor pescui în apele din afara Europei.

Procedurile europene de omologare a pesticidelor sunt laxiste: aceasta este concluzia unui raport publicat pe 3 aprilie de două ONG, scrie Le Monde.

Potrivit Pesticide action network-Europe (PAN-Europe) [Rețeaua pentru acțiunea pesticidelor] și Générations futures [Generații viitoare], Comisia Europeană și statele membre ar fi permis omologarea a aproximativ cincizeci de molecule (adică în jur de zece pesticide) suspecte de a avea efecte nocive asupra omului sau asupra mediului. Aceste substanțe au putut fi autorizate datorită unei proceduri de “resupunere”, care permite să ocolească directiva europeană din 1991 asupra evaluării riscurilor asociate moleculelor fitosanitare aflate în folosință în diferite țări ale UE.

“Ca deseori când este vorba de Europa și de reglementări, afacerea este cam complicată”, constată Le Monde care continuă:

Companiile industriale, se explică în mod clar Comisiei, au putut într-adevăr să decidă retragerea în mod voluntar de pe piață a unei substanțe în curs de evaluare și să beneficieze de o perioadă de grație până la sfârșitul lui 2011, înainte de retragerea sa efectivă... răgaz pentru ei de a “resupune” un mic dosar de omologare  [mai puțin strict în privința elementelor de furnizat în privința toxicității produsului] . Această procedură de accelerare nu este posibilă, spune totuși Bruxelles, decât cu “condiția să nu fi existat indicii de efecte dăunătoare clare în cursul unei prime evaluări, dusă de statul membru raportor”. ONG-urile văd situația sub un unghi destul de diferit. François Veillerette, președinte al Générations futures, vede aici un “cadou” făcut industriei, sub forma unei “omologări ieftine”. Potrivit celor două ONG, 87 de molecule ar fi încercat să împrumute această scurtătură, 64 obținând deja astfel o omologare definitivă. Pentru militanții anti-pesticide, acest “cadou” este fructul unui compromis cu agrochimiștii, pentru a reduce riscul de contencios.

“Agricultura [spaniolă] primeşte cu indignare acordul între UE şi Maroc”, scrie cotidianul El País. Acordul de liber-schimb aprobat pe 16 februarie de Parlamentul European va permite mai ales să crească volumul importurilor de produse marocane spre UE, mai ales de roşii. Încheiat pentru a “susţine reforme democratice în Africa de Nord”, notează cotidianul, el constituie o “lovitură dură” pentru agricultura spaniolă, principală exportatoare spre alte ţări ale UE. Acordul, explică jurnalistul specializat în agricultură, Vidal Mate,

facilitează importurile care interesează ţările din Nord ca şi consumatoare, pentru că ele cresc oferta şi determină scăderea preţurilor. Spania este principala ţară afectată.

Analistul critică atitudinea UE, care, pe 14 decembrie, a respins reînnoirea acordurilor sale pentru pescuit cu Maroc, deoarece acestea din urmă nu luau în considerare interesele populaţiilor din Sahara Occidentală. O decizie care suscitase furia la Madrid:

Mai presus de grijile pentru drepturile omului sau problemele din Sahara, motivele politice s-au impus pentru a susţine prietenul marocan ca o poartă şi un scut al Europei […] Interesele economice ale ţărilor din nordul Pirineilor s-au impus.

"Parlamentul European îşi exprimă vetoul asupra acordului de pescuit cu Maroc din cauza Saharei", titrează El Pais. În 14 decembrie, eurodeputaţii au decis să nu reînnoiască acordul, care expira în februarie 2012 şi permitea unor 119 vapoare europene (dintre care 100 spaniole) să pescuiască în apele marocane. În contrapartidă, Rabat primeşte 36 de milioane de euro anual.

Comisia Europeană dorea să reînnoiască acordul pentru încă un an, în timp ce angajase discuţii asupra unui nou compromis. Însă "Sahara occidentală şi ecologia l-au făcut să cadă", explică acest cotidian, iar "Strasbourg îşi exprimă neîncrederea asupra respectului asupra drepturilor saharienilor".

Parlamentul îşi bazează votul pe raportul deputatului european Carl Haglund, care ridică problema legalităţii unui acord care include pescuitul în largul Saharei occidentale, o fostă colonie spaniolă anexată de către Maroc şi care îşi revendică independenţa. O anexare pe care UE nu o recunoaşte, ca şi problema beneficiilor pe care le-ar putea aduce populaţiei sahariene. Deputatul liberal finlandez înfierează şi "exploatarea excesivă a resurselor pescuitului" şi "slabul rezultat cost-beneficiu" al acordului.

El Pais precizează că decizia "merge împotriva avizului Comisiei Europene şi a statelor membre", şi suscită opoziţia guvernului spaniol. Marocul a ordonat vapoarelor europene, ripostând, să părăsească imediat apele sale teritoriale, inclusiv cele din largul Saharei occidentale.

Comisarul european pentru Agricultură, Dacian Cioloş, a prezentat în 12 octombrie la Bruxelles, noua reformă a Politicii Agricole Comune (PAC). Adevărul note que "România, ca şi alte state din Est, va primi mai multe fonduri în exerciţiul 2014-2020. Noua reformă  ajută mai mult statele din Est, care ajung să câştige cu peste 30 % mai mult în defavoarea celor din Vest". Principalele noutăţi aduse bugetului PAC [55 de miliarde de euro pe an, deci 40 % din bugetul UE] consistă într-o simplificare a plăţilor individuale, un ajutor la instalare pentru tinerii fermieri şi o diminuare a constrângerilor la care sunt supuşi agricultorii. Scopul: o mai mare flexibilitate şi o mai mare adaptare la pieţe.

De altfel, continuă cotidianul românesc, "plăţile pentru marile întreprinderi agricole vor fi plafonate, iar subvenţiile se vor acorda în funcţie de suprafaţa terenului agricol, nu în funcţie de mărimea producţiei sau a suprafeţei totale a terenului. Bugetul acordat cercetării va fi dublat. Mai mult, 30 % din sprijinul direct acordat de UE va fi condiţionat de măsuri de protecţie a mediului", scrie Adevărul.

Dacă România, care numără cel mai mare număr de exploatări agricole din UE (32 % din totalul UE) a primit favorabil această reformă, marii proprietari de teren britanici şi spanioli îşi fac griji: "UE va limita ajutorul său la 'agricultorii de canapea'" [referinţă la ajutoarele acordate micilor fermieri], titrează Publico. Cotidianul din Madrid notează faptul că executivul de la Bruxelles a iniţiat "o cruciadă particulară pentru a revoluţiona ajutoarele acordate în agricultură". Pentru acesta, elementul cel mai novator al propunerii este controlul ajutoarelor acordate marilor proprietari de teren şi exploatărilor ai căror proprietari nu au ca principală activitate agricultura: "Mari proprietari de terenuri, ca regina Angliei sau [prinţul] Albert de Monaco, sau în Spania, cazul simbolic al ducesei de Alba, vor fi grav afectaţi", notează cotidianul.

"Spania nu înseamnă prea mult în Europa", titrează cotidianul La Razon, care face un joc de cuvinte pornind de la "importar un pepino" ( a importa un castravete). Ceea ce a şi făcut literalmente deputatul european al partidului UPyD (Union, Progreso y Democracia) Francisco Sosa-Wagner, a cărui fotografie apare pe prima pagină, cu un castravete în mână, în timpul discursului din Parlamentul European. Însă celor de la Madrid nu le arde de râs, a doua zi după anunţul făcut de Comisia Europeană, privind un ajutor de 150 de milioane de euro pentru agricultorii europeni. Aceştia din urmă au fost victimele primelor bănuieli asupra castravetului spaniol, la începutul epidemiei de E. coli, în Germania. Suma care le-a fost alocată de Comisie este "aproape nimic", scrie La Razon, dacă se ţine cont de pierderile săptămânale estimate la aproximativ 200 de milioane de euro, cauzate de această criză. Cotidianul consideră şi că Germania, "arătată ieri cu degetul de Bruxelles din cauza spiritului de panică şi a incompetenţei sale, nu poate să scape chiar aşa, cu nonşalanţă". Dacă cel spaniol o duce rău, castraveciorul român, el, profită de criză, "a învins E. coli şi circulă liber în Europa", scrie cotidianul România liberă. Şi în timp ce toată lumea respinge castravetele tip "farbio" (talie mare, uzual în Europa), castraveciorul român se vinde ca pâinea caldă.

“O criză UE a zahărului”, titrează Dziennik Gazeta Prawna. Comparativ cu anul trecut, preţurile au urcat cu 30-40 de procente, şi toate acestea, argumentează cotidianul economic, pentru că UE a impus cote de producţie, dar şi din cauza catastrofelor naturale şi a recoltei din acest an, mai scăzute. Reforma pieţei europene a zahărului a fost lansată în 2006 pentru a scădea preţul minim garantat al zahărului cu 36% şi a închide companiile care produceau în pierdere. Ca urmare a acestei politici, producţia de zahăr a început să scadă, ajungând la 16,25 milioane de tone în 2009-2010 faţă de 17,35 milioane de tone în anii precedenţi. Polonia a produs 1,43 milioane de tone de zahăr în 2010, dar din cauza limitărilor impuse de UE, ţara nu poate să utilizeze decât 1,40 milioane de tone din această producţie şi trebuie să exporte excedentul în afara graniţelor UE. Această cotă nu este totuşi suficientă pentru a răspunde cererii interne, ceea ce înseamnă că Polonia trebuie să importe zahăr din ţări din afara Uniunii. Cu toate acestea, stocurile sunt epuizate pe pieţele internaţionale. “O creştere a preţului la zahăr este inevitabilă”, avertizează cotidianul, care prevede falimente în lanţ ale brutărilor şi ale companiilor de zahăr, a căror activitate se apropie în mod periculos de “pragul rentabilităţii”.

Politica agricolă comună în perspectiva anului 2020 va fi "mai ecologică, mai echitabilă, mai eficientă şi mai eficace", asigură comisarul Dacian Cioloş, care şi-a prezentat propunerile de reformă pe 18 noiembrie. "Iată sloganul", comentează Libération. De fapt, textul propune înainte de toate o reechilibrare a ajutoarelor în favoarea micilor agricultori, a noilor state membre şi a unei agriculturi mai verzi "fără să ezite să pledeze pentru o plafonare a ajutoarelor directe pentru agricultori, măsură nedorită de Paris şi Berlin", explică ziarul francez, care estimează că acest proiect ar fi, prin urmare, "o invitaţie la o revizuire mai degrabă ambiţioasă", pentru a reda legitimitatea unei politici care reprezintă în jur de 40% din bugetul UE.

Dacian Cioloş nu propune "nici opţiunea radicală constând în abandonarea progresivă a ajutorului pentru venitul agricultorilor pentru a nu privilegia decât obiective de mediu, nici o reformă minimă care ar viza să corecteze pur şi simplu inegalităţile şi să garanteze echitatea în repartizarea ajutoarelor directe între state şi agricultori", constată Le Monde. Noua PAC nu va fi deci "nici statu quo, cum visează cei doi mari beneficiari ai actualei PAC, Franţa şi Germania, nici diminuarea drastică a ajutoarelor, aşa cum cere Marea Britanie", conchide publicaţia Les Echos.

"Aici, Suedia duce războiul împotriva piraţilor danezi ai pescuitului": într-o anchetă amplă, Göteborgs-Posten acuză navele de pescuit daneze că ar fi violat interdicţia de a pescui în anumite ape ale Mării Nordului, decisă de UE în 2009 pentru a proteja codul, o specie aproape disparută din această regiune. Cotidianul explică faptul că, după interdicţie, gărzile de coastă suedeze au reperat 70 de bărci "pirat" în apele teritoriale suedeze, dintre care 16 au fost semnalate autorităţilor. "Nu pescuim în ape interzise", răspunde purtătorul de cuvânt danez. "Vrem să protejăm codul, ca toată lumea."

Valul de căldură din Europa, ploile torenţiale şi incendiile, mai ales în Rusia, sunt responsabile de panica creată la nivel mondial pe piaţa cerealelor, scrie Gazeta Wyborcza pe prima pagină, avertizând împotriva inevitabilelor creşteri ale preţurilor alimentelor. "Preţul cerealelor şi al făinii cresc de la o zi la alta. Literalmente. Preţul grâului a crescut cu 6 euro pe tonă pe zi, la Bursa din Paris, de la 110 euro luna trecută la 210 euro ieri", scrie cotidianul. Preţul grâului a crescut cu 60% în ultima lună, cea mai accentuată creştere din 1959, scrie Dziennik Gazeta Prawna. Situaţia a fost agravată de decizia guvernului rus de joi de a interzice exporturile de cereale, "ceea ce înseamnă că ţările arabe – cei mai mari importatori de cereale din lume – sunt obligate să importe din UE sau din SUA", adaugă cotidianul din Varşovia.

"România, ţară bananieră", exclamă România liberă pe prima sa pagină. In primul trimestru al acestui an, această  ţară îndepărtată de tropice a exportat cu mult mai multe banane (mai mult de 1000 de tone), citrice, mango, ananas şi nuci de cocos decât roşii, castraveţi şi mere. Secretul "tropicalizării ţării", explică acest cotidian, este importul-exportul de produse venite din alte ţări sau tranzitate prin alte ţări. Astfel, România, "importă mai multe banane din Ungaria decât din Panama". Produsele sunt apoi re-expediate către străinătate, şi mai ales spre alte State ale UE.

Un proiect de directivă europeană asupra igienei alimentelor pune în pericol speck-ul (slănină) austriac făcut în casă, se îngrijorează Der Standard. Aplicând aceleaşi exigenţe micilor producători ca şi marilor abatoare industriale, directiva pune în dificultate micii producători, obligându-i, oricare ar fi volumul producţiei, de "a pune o piesă aparte la dispoziţia veterinarului sau de a efectua uciderea şi apoi tăierea animalelor în încăperi separate". Rezultat: "700 de întreprinderi au oprit uciderea", în timp ce sacrificarea animalelor în ferme s-a redus cu 80 %, notează cotidianul vienez, în beneficiul marilor abatoare şi a "industriei austriece a cărnii".

"Dar ce i s-a întâmplat oare lui José Manuel Barroso, pe care-l ştiam din trecut ca fiind un foarte abil strateg?" se întreabă Le Soir, imediat după aflarea deciziei Comisiei Europene de a autoriza cultivarea cartofului modificat genetic Amflora, de către BASF. Toate părerile sunt împărţite asupra cestui subiect, notează cotidianul din Bruxelles. "Era oare necesar ca la nivel european Comisia să-şi aleagă astfel câmpul, în mod oficial în numele inovării responsabile, dar în orice caz încălcând principiul precaut care a însoţit-o de doisprezece ani încoace?", se întreabă Le Soir. Acesta critică o decizie "luată în unanimitate, cert, dar în lipsa unei veritabile dezbateri între membrii Comisiei, şi la capătul unei foarte discrete proceduri scrise", ca şi timing-ul său: "Comisia Barroso II nu luase încă nici o decizie importantă. Iat-o pe prima !".

"Infarct", titrează To Ethnos, în timp ce agricultorii greci paralizează ţara şi pe vecinii săi. "De zece zile, numeroase baraje rutiere blochează rutele din centrul şi nordul Greciei dar de asemenea şi porturile şi vamele", constată cotidianul. "Guvernul bulgar a trebuit să intervină pe lângă Comisia Europeană pentru a redeschide câteva axe de transport rutier, dar acţiunea agricultorilor nu a scăzut în intensitate. Din contră, mai mult de 500 de agricultori greci manifestau pe străzile Atenei, în 25 ianuarie". "

Primii beneficiari ai ajutoarelor europene în anii 80, agricultorii cer astăzi un ajutor financiar de până la un miliard de euro, afirmă cotidianul, însă trezoreria statului este goală iar Bruxelles continuă să facă presiuni asupra ţări noaste pentru stabilizarea economiei. Lipsa de materii prime începe să se facă simţită iar agricultorii ameninţă să provoace un colaps al ţări, dar ce mai contează, Georges Papandreou a declarat că nu va ceda presiunilor".

De abia am intrat în 2010 şi preţurile au crescut deja cu până la 10%, anunţă România liberă, care publică lista produselor celor mai afectate de această mărire: carburanţi, energie, pâine, fructe şi legume, şi ţigari. Dar scumpirile cele mai mari se vor înregistra la produsele din carne, şi anume peste 50% pentru carnea bovină şi ovină şi aproximativ 20-30% pentru carnea de pui, marire datorată suprimării subvenţiilor acordate fermierilor – conform angajamentelor comunitare. Ziarul specifică deasemenea că fermierii români se tem că "piaţa nu va suporta o astefel de creştere, socotind că salvarea poate veni doar de la Bruxelles, dacă acceptă o derogare şi permite în continuare guvernului autohton subvenţionarea crescătorilor de animale".

După 11 ani de moratoriu, portughezii au din nou dreptul de a pescui morun (bacalhau, în limba portugheză), unul dintre principalele ingrediente din bucătăria portugheză, în largul Canadei. Apele administrate de către Organizaţia de pescuit din Atlanticul de Nord-Vest (OPANO) au fost redeschise în septembrie pentru morun şi sebastă, explică Publico, care adaugă că pentru UE cota totală de peşte este de 3136 de tone, dintre care o treime revine Portugaliei. Discuţiile care au loc în prezent la Bruxelles, pentru cota 2010, intenţionează de asemenea frânarea pescuitului intensiv, ale cărui victime sunt, potrivit Comisiei, mai mult de 80 l% din specii. Iată de ce, notează La Stampa, aceasta doreşte reducerea cu 25 % a producţiei mondiale (cu vârfuri de 90 % pentru specii ca rechinul câine de mare), ceea ce, adaugă cotidianul din Torino, ar avea ca efect creşterea preţului său de vânzare.

O nouă molimă, febra Q sau coxilosa, se pregăteşte să facă ravagii în crescătoriile olandeze: toate caprele şi oile însărcinate vor fi tăiate în săptămânile următoare, bolnave sau nu, anunţă astăzi NRC Handelsblad. Prezentă în ţară din 2007, boala provoacă sarcini aparente animalelor atinse şi devine contagioasă în momentul naşterii, atât pentru animale cât şi pentru oameni. Şase persoane au decedat astfel în 2009, explică ziarul. Măsura aceasta va genera "retrăirea traumatismului a 10 milioane de porci tăiaţi în 1997 şi 1998, în timpul epidemiei de febră aftoasă", prezice NRC. Ziarul estimă că dacă guvernul ar fi luat măsuri adecvate de depistare şi de luptă împotriva propagagării încă din 2007, am fi putut evita "masacrul".

"Europa este surdă la strigătul agricultorilor", titrează La Libre Belgique, imediat după refuzul Comisiei Europene de a scade cotele de producţie a lactatelor. Confruntaţi cu o criză majoră, agicultorii reclamă de mai multe luni un gel sau chiar o scădere a cotelor, în scopul de stopa căderea preţurilor. Comisia a propus o serie de măsuri de ajutor dar nu este nici măcar vorba de a schimba ţelul decis în 2008 de către bilanţul de sănătate al Politicii agricole comune.

Pentru a salva sectorul lactatelor, trebuie consumate aceste produse, a declarat Mariann Fischer Boel, comisarul european însărcinat cu Agricultura înainte de a blama consumatorii care se aruncă asupra "Coca-Cola, al cărei preţ este situat între 1 euro şi 1.26 euro pentru un litru", cu mult mai scump decât laptele. "Un argument (...) care dovedeşte totuşi o anumită dezamăgire", estimează cotidianul belgian.

Reglementarea europeană care permite fabricarea de vin roz prin "tăierea" vinurilor roşii şi albe agasează din ce în ce mai mult viticultorii francezi. Le Monde se face ecoul acestei nemulţumiri pe lângă cavişti şi producători de vin roz, prin intermediul unui reportaj efectuat în departamentul Haute-Garonne, în Sud-Vestul Franţei, mare regiune viticolă franceză.

Aceştia reafirmă importanţa producerii în continuare a vinului roz şi se tem că reglementarea comunitară va deschide piaţa "la tot şi la orice".

In circumscripţia electorală de Sud-Vest nici una din cele 24 de liste de candidaţi la alegerile europene nu uită să critice acest proiect de reglementare. "Vinul roz este pe cale să înlocuiască faimosul instalator polonez al referendumului asupra Constituţiei Europene din 2005", comentează cotidianul Le Monde.