“Numărul firmelor slovace înregistrate în paradisuri fiscale a crescut în prima jumătate a acestui an cu peste 7%”, scrie SME citând raportul Agenției de Informare privind Capitalul din Cehia (ČKIA). Potrivit cotidianului slovac, este rezultatul “temerilor unei creșteri a poverii fiscale” și a altor măsuri impuse de guvernul socialist al lui Robert Fico. Companiile slovace preferă să plece în Olanda, Cipru și Luxemburg, dar și spre vecinii din Ungaria. Cotidianul adaugă –

într-un efort de a preveni evaziunea fiscală, Fico a pus o condiție, cea ca orice salvare pentru Cipru se va duce la capăt doar dacă Nicosia oferă o listă cu cetățenii slovaci rezidenți în țară.

Un exod similar poate fi văzut în mai prietenoasa, din punct de vedere al afacerilor, Republică Cehă, unde corporațiile optează pentru paradisuri fiscale, mai ales în Cipru, Bahamas și SUA, cu scopul de a-și păstra proprietățile secrete și de a se bucura de un mediu legal mai bun, scrie Hospodářké noviny. Potrivit cotidianului de afaceri din Praga, deja peste 300 de firme au plecat anul acesta și se așteaptă ca multe altele să le urmeze.

 “UE acceptă reducerile de preţ pentru roaming”, titrează Financial Times, după ce Uniunea a acceptat să taie din costurile pentru folosirea telefoanelor mobile în timpul călătoriilor în Europa.

Tariful pentru a folosi serviciile de date cum ar fi email sau navigarea pe Internet se va plafona la 70 de cenţi pentru un megabit, mult mai mic faţă de cei 2 până la 5 euro cât încasează majoritatea operatorilor din UE. Plafonul va scădea la 20 de cenţi până în 2014, aproape eliminând profitul operatorilor telecom. După acord, multe din preţurile acţiunilor au scăzut.

Reglementarea a fost propusă ma întâi de Comisia Europeană vara trecută pentru a lupta împotriva a ceea ce era numit “jaful roamingului”, cu operatori care taxează cu mai mult de triplu apelurile făcute într-o altă ţară UE. Parlamentul European a aprobat mişcarea pe 27 martie şi guvernele naţionale în ziua următoare, cu o undă verde finală ce se aşteaptă până în iunie.

Mişcarea va însemna eliminarea “facturilor umflate” din perioada verii, notează The Guardian, adăugând că aceasta este

… culminarea unei lupte lungi între Bruxelles şi companiile de telefonie, care spun că vor trebui să ridice preţurile pentru alte servicii. Se considera că tarifele internaţionale generează până la 5% din venituri.

 

“Bruxelles vrea să suprime roamingul”, anunţă SME. Din 2015, apelurile telefonice din străinătate ar trebui să coste la fel ca apelurile naţionale – este ceea ce reiese din propunerea de reglementare a preţurilor prezentată pe 6 iulie de comisarul European pentru agenda digitală, Neelie Kroes. Preţurile ar trebui să înceapă să scadă de anul viitor. Pentru prima dată, Bruxelles propane de asemenea să reglementeze preţurile serviciilor de internet mobil. Preţul unui megabyte de date în roaming ar trebui să fie plafonat de anul viitor la 90 de eurocenţi, pentru a ajunge la 50 de eurocenţi până în 2014. Cum această propunere ar trebui să fie aprobată de Parlamentul European şi de cele douăzeci şi şapte state membre ale UE, SME are dubii: “Adevăratul duşman al roamingului prea scump este mai degrabă Skype, care este gratuit, nu cei doi comisari plini de zel Reding şi Kroes”. Viviane Reding este comisarul care a reglementat prima tarifele pentru roaming în 2009.

"61% din oferta magazinelor online nu este disponibilă cumpărătorilor din alte ţări ale UE datorită diferenţelor existente la nivelul legislaţiei privind comertul între statele membre", scrie Dziennik Gazeta Prawna. "Primim plângeri din partea clienţilor care nu pot cumpăra mărfuri din magazinele online din UE datorită restricţiilor impuse de legea dreptului de autor şi a standardelor de siguranţă ale produselor", a declarat pentru cotidian Małgorzata Furmańska, avocat la Centrul European al Consumatorilor. Joi, ministrul polonez al justiţiei şi reprezentanţii comisiei vor prezenta un plan care vizează schimbarea acestei situaţii. Începând cu 2012, magazinelor online li se va cere să introducă un "buton albastru" al UE. Făcând clic pe acesta, cumpărătorii vor putea să cumpere sub protecţia Cadrului Comun de Referinţă European (CCRE) şi nu în conformitate cu legislaţia naţională privind protecţia consumatorilor. "Butonul albastru reprezintă un nou pas spre piaţa unică din perspectiva consumatorilor şi al intreprinderilor mici şi mijlocii", crede ministrul polonez al justiţiei, Krzysztof Kwiatkowski.

Maastricht, oraşul olandez care simbolizează Europa fără graniţe, ar putea să îşi închidă porţile din nou, după ce a câştigat prima etapă a bătăliei judiciare care are ca scop de a-i opri pe străini să vândă canabis în barurile lor autorizate. Mii de "turişti de droguri" pătrund în pitorescul oraş în fiecare zi, scrie International Herald Tribune. Îngrijorate de creşterea delicvenţei, autorităţile oraşului au solicitat Curţii Europene de Justiţie restricţionarea vâzării doar la persoanele care trăiesc în Olanda. Între timp, Germania intenţionează să legalizeze "canabisul pe baza de reţetă" titrează Tageszeitung. Medicamentele pe bază de canabis vor fi prescrise pentru reducerea durerilor pacienţilor cu cancer şi a celor cu scleroză multiplă, scrie cotidianul

"ING vinde Nationale Nederlanden[filiala sa de asigurări]", notează pe prima pagină NRC Handelsblad, care explică faptul că banca olandeză ca demara o "profundă restructurare, în mare parte datorită presiunilor operate de Comisia Europeană". ING, care a lucrat deja din proprie iniţiativă asupra unor partajări a activităţilor sale încă din 2008, a decis să vândă o treime din activităţile sale: diviziile de asigurări ca şi de gestiune a activelor, ramura americană a băncii în linie ING Direct. Proastele investiţii ale ramurii în linie din America au obligat banca să ceară un ajutor financiar guvernului olandez, în 2008. Cedarea ING Direct "fusese o cerere explicită de la Bruxelles", notează cotidianul. ING, al cărei model economic – bancă şi asigurator – era inovator, va rambursa jumătate din cele 10 miliarde de euro de ajutoare de la Stat până la sfârşitul anului.

Pentru cotidianul francez Les Echos, acest partaj dovedeşte determinarea celor de la Bruxelles în a obţine restructurări semnificative în bănci în contrapartida salvărilor publice. "Mesajul este fără ambiguitate: nu va exista o întoarcere la 'business as usual' pentru operatorii plasaţi sub asistenţă respiratorie în momentul critic al crizei", comentează ziarul economic.

"Economiile din Europa centrală încep să vadă lumina de la capătul tunelului, dar România se situează în coada clasamentului privind oportunităţile de plasament", informează Capital în ediţia sa din 13 august. Asemeni Bulgariei şi ţărilor Balte, "ţara plăteşte tribut măsurilor anti criză luate cu întârziere ca şi dezechilibrului exagerat dintre cerere şi ofertă".

Săptămânalul economic citează un studiu realizat de către cabinetul Deloitte, potrivit căruia investitorii europeni care se pregătesc să revină în ţările emergente vor privilegia Polonia, Cehia, Ungaria şi Slovacia: primele trei ar inspira mai multă încredere iar ultima se bucură deja de pasajul monedei naţionale la euro. "Un rezultat care poate părea surprinzător", căci alte ţări ale Europei orientale, ca România, Bulgaria şi ţările balte au fost mult timp zone de predilecţie ale fondurilor de investiţii. Iată de ce "nu vom vedea un retur al investiţiilor în Estul continentului înainte de 2010", conchide săptămânalul.

În timp ce furnizorul naţional de electricitate EDF "câştigă 3 miliarde de euro pe an exportând electricitate unor ţări ca Marea Britanie", indică Times. Canicula care afectează Hexagonul de câteva zile a obligat întreprinderea să închidă aproximativ o treime din cele 58 de reactoare nucleare şi să importe curent provenind din Marea Britanie.

Când este prea cald, temperatura apei râurilor franceze nu mai permite răcirea corectă a reactoarelor. Într-o ţară în care 80 % din electricitatea produsă este de origine nucleară, acest aspect reprezintă o adevărată problemă, dar care nu este ceva nou. Times aminteşte astfel că "reţeaua britanică este legată de reţeaua franceză încă din 1986, graţie unui cablu sub canalul Mânecii".

Începând de mâine 1 iulie, "zeci de milioane de europeni care trec anual măcar o frontieră vor putea spune mersi Europei. Un nouveau tarif plafond pentru apelurile efectuate  spre şi dinspre cele 26 de alte ţări ale Uniunii va intra în vigoare", notează Libération.

Cotidianul francez  a adăugat că "pentru prima oară preţul SMS-urilor va fi şi el încadrat" şi că "chiar şi utilizarea telefonului portabil pentru a surfa pe Internet ar putea fi mai puţin costisitoare, în anumite condiţii", aminteşte el, "şi anume ca operatorii să joace jocul". SMS-urile trimise dinspre internaţional sunt astfel plafonate la 13 centime de euro (contrar celor 30  de centime practicate în mod general); convorbirile trec la 51 de centime (faţă de 55) iar convorbirile primite la 22 de centime (faţă de 26) în timp ce preţul plin (cel practicat de operatori între ei) al Mo încărcat va fi plafonat la 1 euro.