Curtea Constituţională a Germaniei a ţinut o audiere publică pe 11 iunie pentru a cerceta dacă un element al programului Băncii Centrale Europene (BCE) de răscumpărare a datoriei – un punct cheie pentru economia Portugaliei în perioada post-troică – violează Constituţia Germaniei.

Dacă decizia Curţii va fi că Tranzacţiile Monetare Directe (TMD) sunt neconstituţionale, Portugalia va pierde accesul la un flux financiar care garantează întoarcerea sa pe pieţe şi împiedică un al doilea plan de salvare, scrie cotidianul economic.

Programul TMD dă BCE posibilitatea de a garanta obligaţiunile statelor, în schimbul unei supravegheri şi a reformelor structurale.

Raportul Fondului Monetar Internaţional (FMI) informa asupra unor "eşecuri flagrante" în elaborarea planului de salvare a Greciei, în 2010, ca şi în restructurarea datoriei sale în 2012. El a provocat un adevărat "război între creditorii Greciei", notează Ta Nea, imediat după publicarea raportului.

Comisia Europeană a exprimat "dezacordul său fundamental" cu raportul FMI în timp ce Germania a amintit că termenii planului de salvare erau corecţi.

La rândul său, scrie cotidianul atenian, Mario Draghi, preşedintele Băncii Centrale Europene, a refuzat să recunoască erori comise de BCE: "este foarte greu să avansezi opinii asupra a ceea ce s-a întâmplat în urmă cu patru ani", a declarat acesta în 6 iunie.

Fondul Monetar Internaţional (FMI) recunoaşte "eşecuri flagrante" în elaborarea planului de slavare a Greciei, în 2010, ca şi în restructurarea datoriei sale, în 2012.

Într-un document confidenţial, dezvăluit în 5 iunie de Wall Street Journal, FMI pune povara responsabilităţii pe umerii Comisiei Europene şi ai ţărilor europene, care au fost mult prea optimiste în ceea ce priveşte perspectivele economice ale Greciei. Pentru FMI, salvarea Greciei ar fi trebuit făcută pe baza unui plan mai serios şi ar fi trebuit să includă o restructurare a datoriei, încă din 2010.

Comisia Europeană şi-a dat acordul pentru adeziunea Letoniei la zona euro, din 1 ianuarie 2014. Într-un raport publicat în 5 iunie, ea consideră că ţara îndeplineşte criterile de convergenţă. Diena scrie totuşi că

chiar dacă acordul pentru un euro leton era aşteptat ca o simplă formalitate, trebuie să ne amintim că societatea noastră în ansamblul ei a acceptat o mulţime de sacrificii pentru a ajunge aici, şi că acest raport este, într-un fel, o răsplată. [...] Singura problemă este că au apărut din ce în ce mai multe voci critice, care pun sub semnul întrebării exact aceste criterii de convergenţă. Este posibil ca cifrele pentru care ne-am bătut atât de mult să se dovedească, foarte curând, greşite.

Comisia Europeană a ridicat un nou obstacol din calea aderării Letoniei la zona euro. Într-un raport publicat pe 5 iunie, ea estimează că ţara “a atins un nivel ridicat de convergenţă economică durabilă cu zona euro”. Acum, miniştrii Eurogrupului trebuie să dea undă verde definitivă unei aderări stabilite pentru 1 ianuarie 2014.

Letonia “îndeplineşte toate criteriile pentru adoptarea euro” şi “a adus modificările necesare în legislaţia care cere adoptarea euro” explică Diena. Cotidianul leton precizează că:

rata inflaţiei medii în Letonia pe un an era de 1,3% în aprilie, ceea ce este mult sub criteriul cerut, care este de 2,7%. […] Deficitul bugetar a scăzut în 2012, la 1,2% din PIB, şi este prevăzut la 1,2% din PIB pentru 2013. […] Datoria publică a scăzut în 2012, la 40,7% din PIB, şi se aşteaptă un nivel de 40,1% în 2014.

Cu un PIB pe cap de locuitor de 14 800 de dolari (11 317 euro), “ţara este una dintre cele mai sărace din UE” notează totuşi Der Standard. Dar

experţii de la Bruxelles pun accentul pe puternicul semnal psihologic şi politic dat de aderarea unei ţări care se găseşte într-o astfel de situaţie. Dat fiind că fiecare stat membru este reprezentat în mod egal cu un loc şi o voce [în sânul Eurogrupului], cultul stabilităţii cerut de ţările din Nord este întărit.

Comisarul european pentru Afaceri economice şi monetare şi moneda euro, Olli Rehn, a propus Comisiei să nu aplice Belgiei amenda prevăzută – de aproape 760 de milioane de euro – pentru depăşirea raportului între deficit şi PIB, fixat la 3%.

Belgia, care depăşeşte de trei ani deja această limită, s-a angajat să rectifice problema înainte de sfârşitul anului, ca şi de "a diminua deficitul structural până la un procent de maxim 1.2% din PIB până la sfârşitul anului 2014", explică De Standaard .

Cotidianul detaliază, printre altele, faptul că anul trecut acest deficit era chiar mai important decât se prevăzuse şi că, în consecinţă,

ţara ar trebui să facă economii suplimentare în 2014, an al alegerilor [...], şi că acesta este preţul care trebuie plătit.

Potrivit previziunilor din primăvară ale Comisiei Europeane, deficitul Maltei va atinge 3,7% în 2013, “cu 1% mai mult faţă de proiecţia guvernului de 2,7%, anunţată în ajunul ultimelor alegeri generale”, scrie The Malta Independent.

De aceea Bruxelles va plasa “Malta sub procedură de deficit excesiv pentru doi ani”, scrie cotidianul, citându-l pe ministrul de Finanţe Edward Scicluna, înainte de a adăuga că –

ministrul de Finanțe a spus că a încercat să abordeze Comisia susţinând că ţara s-a aflat în perioada alegerilor câteva luni, ceea ce a dus la diminuarea veniturilor fiscale. El a explicat cum Comisia a respins argumentul, pentru că alegerile nu sunt considerate “un şoc economic temporar”, potrivit definiţiei din tratatul UE.

Pe 29 mai, Comisia Europeană va anula procedura de deficit excesiv (PDE) lansată împotriva Italiei în 2009, chiar dacă deficitul acesteia nu a fost încă redus sub 3% din PIB.

Bruxelles a hotărât să accepte angajamentul guvernului de a respecta această normă, pentru că “a respinge Italia ar fi reprezentat o greşeală din punct de vedere politic”, a declarat pentru La Stampa o sursă din interior, adăugând că Roma a beneficiat de “starea de spirit actuală de flexibilitate generală, prin care trece UE”.

Guvernul poate acum folosi până la 12 miliarde de euro din fondurile naţionale pentru a stimula creşterea economică şi piaţa muncii, dar va trebui să satisfacă exigenţele Comisiei în vederea creşterii flexibilităţii pe piaţa forţei de muncă, a reducerii birocraţiei şi a dinamizării sectorului public.

Primul ministru Enrico Letta a subliniat că vestea bună nu face să dispară îngrijorările faţă de situaţia financiară dezastruoasă a ţării, unde este de aşteptat ca datoria publică să atingă 132,2% din PIB în 2014.

“Poţi încerca oricât, dar noua bancnotă de 5 euro introdusă pe 2 mai nu va fi acceptată de maşinile automate”, arată La Repubblica. Reporterii cotidianului italian au încercat să folosească noile serii de bancnote “Europa” în maşini folosite pentru a cumpăra bilete, bunuri de consum sau alte produse în zece oraşe italiene, şi au descoperit că marea majoritate nu erau capabile să le diferenţieze de banii falşi.

Noile bancnote, explică La Repubblica, sunt diferite de cele vechi nu doar datorită designului, ci şi a unei benzi holografice. Ca rezultat, peste 100 000 din maşinile italiene vor avea nevoie de o optimizare a softului iar proprietarii vor suporta un cost între 100 şi 500 de euro pentru fiecare dintre ele. Totuşi, multe modele vechi sunt depăşite şi vor trebui înlocuite cu unele noi, la un cost de până la 6 000 de euro fiecare.

Pentru a înrăutăţi lucrurile, preşedintele asociaţiei retailerilor din domeniul tutunului a spus pentru cotidian,

noile bancnote nu sunt realizate într-o singură unitate, deci optimizarea lor este întârziată oricum, pentru a evita ca micile diferenţe ce pot exista să nu le facă în continuare ilizibile de aparate. Și când noile banconte de 10 şi de 20 de euro vor fi introduse, va fi nevoie să o luăm de la capăt.

Dar haosul din cauza bancontelor este minim dacă îl comparăm cu ceea ce s-ar întâmpla dacă remodelarea ar fi extinsă la monede, adaugă preşedintele:

două milioane şi jumătate de maşini folosesc doar monede. Dacă ar fi schimbate, asta ar fi cu adevărat un dezastru.

Într-un interviu acordat Bild am Sonntag, preşedintele Bundesbank, Jens Weidmann, a turnat o "găleată de apă rece peste timida politică a Băncii Centrale Europene privind stimularea economică", notează La Vanguardia.

Weidmann consideră că BCE şi Franţa "au încetinit în lupta lor împotriva cauzelor crizei". Şi critică în mod special scăderea dobânzilor decise de BCE ca şi răgazul acordat Franţei pentru atingerea obiectivelor sale de deficit public.

La rândul său, informează cotidianul, primul ministru spaniol Mariano Rajoy "trece la atac" şi pregăteşte o reuniune în 5 iunie, la Bruxelles, pentru a convinge Comisia Europeană de buna-credinţă a reformelor sale.

"Spania se află sub lupa UE", declară cotidianul catalan, în timp ce guvernul spaniol încearcă să evite participarea la noul sistem de reglementare al Comisiei Europene, într-o luptă disperată pentru a impune noi reforme economice.

"Procedura asupra dezechilibrelor macroeconomice" este concepută pentru a face faţă lipsei de competitivitate şi supraîncărcării sistemelor bancare, care au alimentat de fapt criza datoriei publice.

Paşii care ar trebui urmaţi de Spania ar conţine o serie de noi reforme care ar fi controlate periodic de mai mulţi experţi comunitari. Decizia asupra obligativităţii Spaniei de a se conforma sau nu noilor reglementări va fi anunţată în 29 mai.

Parlamentul European va propune ca depozitele de peste 100 000 de euro, în principal deţinute de companii, să se bucure de o mai mare protecţie în cadrul noului mecanism de rezoluţie bancară adoptat de UE.

Cotidianul economic arată că ideea este că deponenţii “vor fi obligaţi să ia parte la un plan de salvare doar în ultimă instanţă, fiind mai protejaţi decât cei care deţin obligaţiuni”.

Propunerea a fi prezentată Comitetului pentru Afaceri Economice şi Monetare din 20 mai, potrivit unei surse citate de Jornal de Negócios.

Negocieri vor avea loc apoi în sânul Consiliului European unde în prezent există un consens pentru garantarea depozitelor bancare de până la 100 000 de euro.

Oficiali germani au criticat politica de austeritate și creşterea taxelor – cele două unelte economice favorizate de troica liderilor internaţionali – acuzând Comisia Europeană de incompetenţă şi rigiditate, scrie cotidianul.

“Berlin consideră că majorările de impozite sunt o greşeală, care penalizează populaţiile în dificultate şi împiedică creşterea”, scrie Público, fără a cita sursele.

“Iritarea Berlinului” este mai ales îndreptată spre Comisia Europeană şi preşedintele său José Manuel Barroso, despre care cotidianul spune că în mod paradoxal, aplică “măsuri de austeritate ţărilor aflate în cadrul programelor de salvare care au fost în mod implicit prezentate la Bruxelles ca urmare a cererilor germane”.

Potrivit ministrului finlandez al Finanţelor Jutta Urpilainen, “Grecia dorea păstrarea secretului”. Dar Curtea administrativă supremă finlandeză a luat o altă decizie, obligând Guvernul de la Helsinki să publice termenii acordului semnat cu Grecia în 2012. Informaţiile au fost publicate pe 14 mai.

În acest acord, Atena se angaja să furnizeze garanţii financiare în schimbul unui împrumut, în cadrul planului internaţional de asistenţă financiară destinat Greciei.

Documentele publicate relevă că Finlanda şi Grecia au deschis trei conturi bancare în care au fost depuse fondurile şi titlurile financiare care servesc drept garanţii.

Curtea administrativă supremă a fost sesizată de partidul Adevăraţii Finlandezi şi de unele instituţii media, inclusiv de Helsingin Sanomat. Cotidianul salută această decizie “aşteptată şi importantă”:

Decizia va permite consolidarea regimului de transparenţă şi promovare, un principiu pe care Guvernul intenţionează să îl implementeze cât mai mult. Publicul are dreptul să fie informat în legătură cu toate documentele oficiale semnificative. [...]Ajutarea ţărilor din zona euro afectate de criză este o problemă dificilă şi controversată în Finlanda. Documentele confidenţiale nu fac decât să reducă încrederea în deciziile luate de politicieni în contextul crizei din zona euro.

În timpul crizei din zona euro, Finlanda a avut o abordare diferită faţă de alte state din cadrul uniunii monetare, cerând garanţii din partea ţărilor aflate în dificultate în schimbul asistenţei financiare. Acordul semnat cu Grecia a servit drept model pentru o înţelegere similară încheiată cu Spania în iulie 2012.

“Miniştrii de Finanţe din zona euro au acceptat, pe 13 mai, să plătească o doză dublă de 7,5 miliarde de euro”, scrie *Kathimerini.

“Prima tranşă de 4,2 miliarde de euro, va fi vărsată pe 17 mai. A doua parte în iunie”, notează cotidianul, care precizează că va fi condiţionată de punerea în practică a reformei sistemului de colectare a impozitelor, a liberalizării anumitor profesii şi a reformei funcţiei publice.

Cotidianul notează că

obiectivele de deficit vor fi atinse în 2013 şi 2014, potrivit estimărilor Comisiei Europene. Totuşi, pentru anii 2015-2016, ea estimează că va fi nevoie de măsuri suplimentare la nivelul de 7,6 miliarde de euro.

“Fondurile speculative americane şi britanice mizează pe restabilirea băncilor din Grecia”, relatează Der Standard, adăugând că

fondurile de hedging investesc din nou în acţiuni bancare şi obligaţiuni corporative pentru a obţine profit datorită randamentelor mari.

Din iunie 2012, speculaţiile pe împrumuturile statului le-au adus, de altfel, sute de milioane de euro, precizează ziarul.

Pe 13 mai, Eurogrupul a aprobat deblocarea unei tranşe de 3 miliarde de euro pentru Cipru.

2 miliarde au fost vărsate în aceeaşi zi, celălalt miliard ar trebui să fie vărsat în iunie sub formă de bonuri de Trezorerie. Planul de ajutor decis în martie se referea la 10 miliarde de euro.

În schimb, adaugă Phileleftheros, miniştrii de Finanţe din zona euro au “cerut un plan de acţiune din partea troicii (UE-BCE-FMI) şi a Nicosiei asupra spinoasei probleme” a spălării de bani. Ei au cerut de asemenea o “aplicare rapidă a programului de ajustare” semnat de guvern cu creditorii săi.

Reuniţi la Bruxelles, pe 13 mai, miniştrii de Finanţe din zona euro ar fi trebuit să deblocheze o primă tranşă de ajutor pentru Cipru, în valoare de 3 miliarde. “Două miliarde vor fi plătiţi la jumătatea lunii mai, cel de-al treilea la sfârşitul lunii iunie”, precizează Politis.

Ziarul reaminteşte că, din cele 10 miliarde stabilite în cadrul memorandumului, cu troica creditorilor internaţionali (UE, BCE, FMI), “9 sunt sub responsabilitatea Mecanismului European de Stabilitate şi unul provine de la Fondul Monetar Internaţional”, şi că acesta din urmă “trebuie să discute şi să aprobe contribuţia sa la programul de ajutor pe 15 mai”.

“Eurogrupul va lua în considerare, de asemenea, raportul privind spălarea de bani în Cipru”, precizează cotidianul cotidianul, conform căruia

Finlanda şi Slovacia solicita ca plata tranşei să fie supusă unor condiţii suplimentare referitoare, întocmai, la spălarea de bani de către băncile cipriote.

Prim-miniştrii spaniol şi cel italian, Mariano Rajoy şi respectiv Enrico Letta, care s-au întâlnit la Madrid pe 6 mai, s-au înţeles pentru a “face presiune” astfel încât UE să aprobe un plan vizând ocuparea forţei de muncă pentru tineri, cu ocazia Consiliului European din luna iunie.

Cei doi lideri au subliniat, de asemenea, necesitatea unor noi politici pentru a lupta împotriva populismului şi a sentimentului anti-european care se dezvoltă în toate ţările din UE.

La Vanguardia suliniază că “frontul italo-spaniol este încă activ” pentru a face presiune asupra ţărilor din Nord şi a cancelarului german Angela Merkel, pentru punerea în aplicare a măsurilor convenite la summit-ul de la Roma din iunie 2012, inclusiv pentru a avansa spre o uniune bancară şi fiscală în UE.

“Domnul Rajoy şi noul prim-ministru italian fac presiuni pentru un pact european care să promoveze creşterea economică”, scrie cotidianul catalan.

Noul prim-ministru italian, Enrico Letta, se află astăzi în vizită la Madrid, o nouă etapă a turneului său european, după ce a fost la Berlin, la Paris şi la Bruxelles, în încercarea de a construi un front puternic împotriva politicii europene de austeritate.

Primul ministrul spaniol, Mariano Rajoy, va prezenta noile măsuri de reduceri bugetare pe 8 mai, în faţa Parlamentului.

Într-un interviu acordat în exclusivitate cotidianului economic, ministrul de Finanţe german, Wolfgang Schäuble, comentează perioada de doi ani acordată de către Bruxelles Parisului pentru a-şi reduce deficitul public la 3%.

Reamintind că “Franţa şi Germania au o responsabilitate specială” în Europa, el a subliniat faptul că acest răgaz a fost acordat de către Comisia Europeană cu condiţia asumării unor “angajamente clare privind reformele necesare”.

Schäuble abordă, de asemenea, polemica declanşată de un document intern al Partidul Socialist francez, în care Angela Markel era numită “cancelarul austerităţii”:

în loc să abordeze cauzele reale ale problemelor actuale, unii politicieni preferă să caute ţapi ispăşitori. Această tendinţă există şi la noi. Dar ceea ce contează, la final, este ceea ce spun guvernele şi popoarele. Şi ambele guverne au subliniat clar importanţa pe care o acordă prieteniei franco-germane.

“BCE a scăzut dobânda de referinţă de la 0,75% la 0,5%” pe 2 mai, ceea ce este “o nouă scădere record”, notează Die Presse, care adaugă că preşedintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, “nu exclude alte scăderi”.

Pentru cotidianul vienez, această măsură este în beneficiul băncilor din zona euro, deoarece “ele au încă posibilitatea de a împrumuta câşi bani vor de la BCE în condiţii foarte favorabile timp ce del puţin un an”.

Dar pierd cei care economisesc, consideră ziarul:

Scăderea istorică a dobânzii va avea consecinţe catastrofice. Având în vedere rata inflaţiei şi impozitul pe veniturile de capital, a economisi a devenit o afacere în pierdere. În Austria, cei care economisesc au pierdut 10 miliarde de euro între 2010 şi 2012 din cauza dobânzilor reale negative.

Preşedintele BCE, Mario Draghi a anunţat pe 2 mai o scădere cu 0,25% a ratei dobânzii directoare (de la 0.75% la un minim istoric de 0,5%). Dar aceasă măsură “nu va fi suficientă pentru ca Spania să-şi poată regăsi creşterea” economică, susţine El Periódico.

Cotidianul admite că este vorba de un “stimul necesar”, dar că el nu va permite să “faciliteze creditul pentru companiile mici şi mijlocii” spaniole, cheie pentru revenirea economică.

BCE a anunţat de asemenea că ea îşi va continua operaţiunile de finanţare ilimitată a băncilor până în iulie 2014.

Parlamentul cipriot ar trebui să adopte în acest 30 de aprilie, cu o majoritate strânsă, însă, memorandumul de înțelegere cu troica creditorilor internaționali(UE, BCE, FMI) ca și acordul asupra împrumutului de 10 miliarde de euro care vine și el la pachet, "creând astfel condițiile pentru vărsarea ajutorului financiar" în următoarele zile.

Doar Adunarea Democrată a președintelui Nicos Anastasiades, Partidul Democrat și Partidul European – 29-30 de locuri din 56 – ar trebui să voteze textul.

După ce a îndepărtat ipoteza – susținută de Partidul Comunist – de a părăsi zona euro, "aceasta este singura opțiune valabilă pentru Cipru".

În previziunile sale asupra economiei mondiale în 2013, Fondul Monetar Internaţional consideră că zona euro continuă să se situeze la “epicentrul” crizei, cu o scădere a PIB-ului de 2%.

FMI, care organizează săptămâna aceasta reuniunea sa de primăvară, consideră că Statele Unite şi ţările emergente ies din criză, dar că Europa rămâne afectată de obstacole importante, precum slaba cantitate de lichidităţi sau lentoarea în realizarea uniunii bancare.

Japonia face de asemenea parte dintre ţările cu o slabă creştere, cu o “diferenţă substanţială” în raport cu Europa, notează cotidianul: “guvernul japonez tocmai a pus în practică un plan de creştere agresiv”, în timp ce în Europa austeritatea “conduce dansul”.

Uniunea bancară, pe care şi-au dorit-o cele douăzeci şi şapte de state membre pentru a evita o nouă criză a datoriilor suverane, are mari şanse de a fi din nou întârziată, şi aceasta din cauza ezitărilor Berlinului. Citând surse din Comisia Europeană, Expansión a scris că “Germania a redeschis din nou acordul încheiat în martie între Consiliu, Comisie şi Parlamentul European, pentru crearea unui organism unic de supraveghere financiară”. Subiectul ar trebui să fie discutat cu ocazia reuniunii Eurogrupului şi Ecofin la Dublin, în 12 aprilie şi 13 aprile. Potrivit cotidianului economic,

Berlinul ar fi îngrijorat deoarece textul final nu separă în mod clar funcţiile de politică monetară şi de supraveghere financiară în cadrul Băncii Centrale Europeane.

Ar trebui să aşteptăm acum cel puţin până în luna mai pentru ca Parlamentul European să aprobe noua reglementare, ceea ce, mai adaugă ziarul, întârzie de asemenea recapitalizarea directă a băncilor de către Mecanismul European de Stabilitate (MES), o operaţiune de o importanţă crucială mai ales pentru Madrid. Expansión relatează că

unii parlamentari şi-au exprimat îngrijorarea, pentru că acest caz ar putea încuraja şi alte ţări să renegocieze punctele pe care le consideră la rândul lor controversate.

Înaintea reuniunii Eurogrupului, care se întruneşte la Dublin pe 12 şi 13 aprilie, îndeosebi pentru a finaliza planul de ajutor destinat Ciprului, preşedintele Nicos Anastasiades i-a scris comisarului pentru Afaceri economice şi monetare, Olli Rehn, pentru a-i cere un ajutor financiar suplimentar.

Cele 17 miliarde de euro din planul de salvare aprobat de către UE, BCE şi FMI pe 25 mars, se dovedesc a fi insuficiente pentru a compensa deficitul cipriot, în ciuda măsurilor drastice adoptate.

Ciprul ar avea nevoie de 23 de miliarde de euro, dintre care 13 miliarde trebuie să fie găsite de către guvern.

Raportul privind dezechilibrele macroeconomice, publicat de către Comisia Europeană pe 10 aprilie, subliniază “pierderea competitivităţii, precum şi gradul ridicat de îndatorare publică” în Italia, avertizând în acelaşi timp că slăbiciunea sectorului său bancar prezintă încă un risc de contagiune.

Cu toate acestea, pieţele financiare nu par să împărtăşească grijile Comisiei, constată Corriere della Sera, referindu-se la o licitaţie de obligaţiuni care s-a desfăşurat în aceeaşi zi şi în urma căreia au fost recoltate 11 miliarde de euro, în timp ce bursa din Milano a crescut cu 3 procente.

În ciuda impasului politic, guvernul lui Mario Monti, aflat la sfârşit de mandat, a reuşit să aprobe o lege de creştere economică, primul-ministru declarând că “finanţele publice ale Italiei au revenit au revenit pe o traiectorie de dezvoltare durabilă”.

Potrivit raportului Comisiei Europeane asupra economiilor ţărilor din zona euro, publicat pe 10 aprilie, Malta este în prezent ferită de o criză bancară similară cu cea care a lovit Ciprul.

“Principalele motive de îngrijorare par să vină de la piaţa imobiliară în creştere rapidă şi de la dependenţa acesteia de împrumuturi bancare mari”, scrie Times of Malta.

Cotidianul mai adaugă de asemenea că, potrivit Comisiei,

datoria publică era de 70,4% din PIB în 2011, aceasta fiind de 60,9% atunci când Malta a adoptat moneda euro în 2008. Deşi a lăudat progresele înregistrate în ultimii ani în reducerea deficitului, Comisia reaminteşte urgenţa reformelor în domeniul sănătăţii şi al pensiilor, care pun în pericol pe termen lung sănătatea finanţelor publice din Malta.

După Cipru, următoarea victimă a crizei bancare va fi oare Slovenia, după cum ne temem de mai multe luni? Dacă situaţia băncilor slovene este într-adevăr preocupantă, “OCDE şi Comisia Europeană sunt optimiste” în privinţa capacităţii Ljubljanei de a rezolva problema, precum titrează Večr, şi asta, în ciuda unei previziuni de creştere de -2,1% în 2013.

Cotidianul din Maribor scrie astfel că

Slovenia nu are nevoie de ajutor de urgenţă de la zona euro, dar ea trebuie să ducă la bun sfârşit reforme structurale, a insistat ieri OCDE, prezentându-şi Raportul economic asupra Sloveniei. Dar, dacă în primul său raport, în 2011, organizaţia se concentrase pe reforma educaţiei, de această dată, ea insistă asupra sistemului bancar sloven şi asupra restructurării statului bunăstării.

Mai puţin liniştitor, Financial Times nu ezită să facă o paralelă cu Cipru:

precum în cazul cipriot, problemele Sloveniei provin din sectorul său bancar oscilant. Fosta ţară comunistă nu şi-a privatizat niciodată complet băncile. Acestea şi-au asumat riscuri excesive şi au acordat un tratament preferenţial către celelalte societăţi cu participaţie publică. Recesiunea a scos la lumina zilei limitele legăturilor confortabile între politică şi bănci. Creditele toxice au atins 14% din portofoliile băncilor – echivalentul a 7 miliarde de euro. […] Premierul Alenka Bratušk insistă asupra faptului că este nedreaptă comparaţia cu Cipru. Ea are dreptate: sectorul bancar sloven este de 1,4 ori mai important decât PIB-ul […] în timp ce cel al Ciprului era de 7 ori PIB-ul său. Datoria Sloveniei este ridicată, dar net mai mică decât cea a Ciprului.

În panorma “micilor economii fragilizate de criză” precum Malta, Letonia şi Luxemburg, prezentată de cotidianul elveţian Le Temps, “cazul cel mai urgent rămâne Slovenia”.

În urma crizei cipriote, costul de împrumut pentru obligaţiunile de stat slovene crescuse la peste 7% în 28 martie. Țara are nevoie de aproape 1 miliard de euro de acum până în iunie pentru a onora creanţele ce ajung la maturitate. […] Sub conducerea Alenkăi Bratušk, noul guvern atacă frontal problema bancară. El a anunţat recapitalizarea băncilor precum şi crearea unei structuri de tip “bad bank” care ar primi creanţele toxice estimate la 7 miliarde de euro. Aceasta ar fi operaţională din iunie.

"Măsurile împotriva paradisurilor și evaziunii fiscale sunt la ordinea zilei. Austria trebuie să se alinieze modelului elvețian și celui luxemburghez, state al căror ministru de Finanțe s-a declarat a fi gata pentru a relaxa secretul bancar. Austria ar trebui să participe la negocierile privind secretul bancar", declară cotidianului cancelarul austriac Werner Faymann.

Presiunea Europei asupra Austriei pe această temă "a generat dezbateri uneori impregnate de emoție în interiorul țării", constată Die Presse.

Declarațiile lui Faymann le contrazic pe cele pronunțate cu câteva zile înainte de ministrul de Finanțe, Maria Fekter, potrivit căreia Austria "nu-și va schimba poziția asupra secretului bancar nici măcar cu un milimetru".

Băncile cipriote și-au redechis ușile în 28 martie, după 12 zile de închidere. În ciuda temerilor de retrageri masive și incidente, clienții au făcut coada cu calm.

"La coadă se aflau demnitatea, calmul, răbdarea, încrederea în sine și speranța. Ieri, la coadă stăteau forța, bunătatea, încrederea", se felicită cotidianul.

Cipru, "o insulă frumoasă, și un popor adevărat, care nu au reușit niciodată să aibă conducători care să îi reprezinte și care să se lupte cu adevărat pentru ei", regretă ziarul.

Privind planul de salvare al Ciprului, Die Presse consideră că "drumul Europei este dur, penibil și haotic", dar există și un motiv de "optimism": euro funcționează.

Astfel, deficitul tărilor din zona euro a trecut de la 4.5% din PIB în 2009 la aproximativ 2.1% în 2012. În căutare de mijloace pentru a ieși din criza financiară, UE este pe cale de a-și regăsi calea:

acolo unde anterior șefii de guvern din Italia, Grecia și Cipru urmau modelul de 'expropriere invizibilă', succesorii lor sunt astăzi obligați să admită greșelile făcute și să demareze reforme (penibile). Moneda unică [...] dezvăluie popoarelor greșelile comise de elitele lor politice.

În acest 28 martie, băncile cipriote ar trebui să deschidă din nou porțile, pentru publicul larg, la orele 12, după două zile de închidere, ca urmare a adoptării planului de salvare a economiei insulei.

"Au fost luate măsuri speciale de securitate", pentru a evita o avalanșă de cereri de lichidare a depozitelor bancare, scrie cotidianul. El adaugă faptul că

din cauza circumstanțelor extraordinare cu care se confruntă sectorul bancar au fost adoptate măsuri temporare, pentru a regulariza fluxurile de capitaluri din Republică. [...] Toate plățile și tranzacțiile autorizate din 15 martie încoace sunt astfel menținute, iar cecurile nu vor fi acceptate. Fiecare client va putea retrage din banca sa câte 300 de euro zilnic.

“Oamenii de afaceri şi deţinătorii de conturi ruşi caută o nouă punte spre zona euro; Letonia este candidatul preferat”, scrie Martin Ehl în publicaţia Hospodářské noviny, reamintind că acest stat baltic, care urmează să adere la zona euro pe 1 ianuarie 2014, este “cunoscut pentru minoritatea rusă numeroasă [27% din populaţie] şi pentru băncile dinamice, fiind supranumit Elveţia spaţiului post-sovietic”.

Martin Ehl argumentează că -

depozitele bancare deţinute de non-rezidenţi se ridică la 10 miliarde de euro, echivalând – la fel ca în cazul Elveţiei – cu 60% din cuantumul conturilor bancare. În contextul reformelor adoptate după criza din 2009, influenţa sectorului bancar asupra economiei letone s-a diminuat, în timp ce supravegherea bancară a fost intensificată (spre deosebire de Republica Cipru). […] Conform informaţiilor neoficiale, unele tranzacţii provenind din Cipru au fost deja refuzate din cauza reglementărilor pentru combaterea activităţilor de spălare de bani.

Pentru a-i calma pe cei care se tem că Letonia ar putea avea soarta Republicii Cipru, premierul leton Valdis Dombrovskis a scris pe contul său de Twitter imediat după acordul pe tema planului de asistenţă financiară destinat Ciprului, că “Letonia nu va depune eforturi pentru a atrage depozite cipriote. Letonia consideră foarte riscante afacerile cu economii străine, de aceea acestea sunt foarte bine reglementate”.

Cu toate acestea, adaugă Ehl, “rolul Letoniei în calitatea de punte financiară spre Uniunea Europeană va creşte chiar şi din punctul de vedere al deţinătorilor de conturi şi oligarhilor ruşi, pentru că, în calitatea de membră a zonei euro, ţara va face parte din nucleul dur, spre deosebire de ţările mediteraneene afectate de criză”.

Planul de salvare de 10 miliarde de euro pentru Cipru marchează "o cotitură" în felul în care zona euro ar putea gera băncile aflate în faliment, notează cotidianul economic, a doua zi după declarațiile președintelui Eurogrupului, Jeroen Dijsselbloem.

Citându-l pe Jeroen Dijsselbloem, ziarul scrie: "Conducătorii europeni [sunt] astăzi angajați în a 'respinge riscurile' de finanțare a băncilor aflate în faliment, de la contribuabili spre băncile particulare".

Consecință a acordului din 25 martie asupra planului de salvare a economiei cipriote, "Ciprul ar putea totuși pierde rolul de piață financiară off-shore", scrie cotidianul din Moscova.

Devalorizarea depunerilor din Banca Ciprului, cu procente cuprinse între 30 și 50 % "va afecta numeroși deponenți ruși", regretă ziarul.

În timp ce primul ministru rus Dmitri Medvedev a declarat că "furtul continuă" în Cipru, președintele Vladimir Putin a cerut guvernului său să negocieze o restructurare a împrumutului de 2.5 miliarde de euro, acordat de Moscova în 2011.

Cotidianul spaniol are cuvinte dure la adresa președintelui Eurogrupului, care a provocat prăbușirea piețelor europene și creșterea primelor de risc, în Spania și Italia, de exemplu, în 25 martie.

Într-un interviu acordat Reuters și Financial Times, olandezul Jeroen Dijsselbloem a afirmat că exemplul Ciprului, unde deponenții care dețin depozite mai mari de 100 000 de euro vor fi supuși unei devalorizări forțate, s-ar putea aplica și altor țări europene care sunt direct privite de planurile de salvare. El a revenit ulterior asupra acestei idei.

Este vorba de "un mesaj mortal" pentru securitatea deponenților din zona euro, denunță acest cotidian, care-l acuză pe Dijsselbloem de a urma calea deschisă de cancelarul german, Angela Merkel.

"Miniștrii de Finanțe ai UE acordă un ajutor de mai multe miliarde. Statul insular face o tăiere radicală în depozitele bancare superioare a 100 000 de euro", scrie cotidianul, referindu-se la planul de salvare adoptat de Eurogrup în 25 martie.

Însă ziarul mai notează că "răgazul monezii unice va fi de scurtă durată. Pe termen lung euro suferă de o lipsă de încredere elementară".

În editorialul său, Die Tageszeitung consideră că "uniunea monetară face de acum înainte parte din istorie".

Deoarece depozitele sunt mai puțin sigure în țări aflate în mai mare dificultate decât Germania sau Olanda, "avem în mod oficial un euro, dar de fapt avem 17 euro foarte diferiți".

Planul de salvare negociat de Cipru cu creditorii internaționali (UE, BCE, FMI), în zorii zilei de 25 martie, prevede, între altele, ca Banca Ciprului, prima bancă a țării, să asume datoria băncii Laiki, care va fi, ea, lichidată.

Laiki, cea de a doua bancă a țării, a primit până în acest moment un împrumut de 9.2 miliarde de euro, care va fi rambursat BCE.

Pe de altă parte, notează ziarul, băncile vor rămâne închise până în 28 martie. Ele sunt închise din 16 martie, pentru a evita o "bank run", o cursă a retragerilor de bani. Retragerile la bancomate sunt limitate la 100 sau 200 de euro pe zi și pe persoană, în funcție de bănci.