Ea atribuie această schimbare polarizării politice și setei de putere a anumitor conducători. Printre statele europene enumerate se găsesc Ungaria (în frunte), Slovacia, Albania, Kosovo, Macedonia și Muntenegru în timp ce Polonia și, într-o mai mică măsură, Serbia par elevi buni.

În ceea ce o priveşte pe aceasta din urmă, Comisia a reiterat neliniştile sale privind respectarea, de către Ankara, a drepturilor omului. Pentru prima oară, notează EUObserver, Comisia a denunţat ameninţări la adresa libertăţii presei, în urma amenzii fiscale de 2,2 milioane de euro impuse grupului de presă Dogan Yayin. În schimb, explică cotidianul turc Zaman, "Comisia susţine acţiunea capitalei turce în procesul Ergenekon – o reţea clandestină acuzată de intenţia de a răsturna guvernul" – şi o încurajează "să continue procesul de democratizare, în particular iniţiativa kurdă, care vizează găsirea unei soluţii durabile la problema minorităţilor".

Ineficacitatea acestor proiecte, destinate să dezvolte sectoarele justiţiei în ţările din regiune candidate la aderare (Bosnia-Herţegovina, Serbia, Macedonia, Albania şi Muntenegru), este "datorată mai ales unei lipse de angajament" din partea guvernelor implicate, explică acestui cotidian Maarten Engwirda, membru olandez al Curţii. Raportul citează cu titlu de exemplu ordinatoarele finanţate de către Comisie şi destinate poliţiei albaneze, care au rămas "poate luni de zile în cartoanele lor de origine înainte de a fi distribuite la cine trebuie". Curtea trebuie să predea în curând un raport similar asupra Turciei, adaugă Engwirda, potrivit căruia, datorită "caracterului său foarte sensibil", redactorii "au mari greutăţi în a găsi cele mai bune formule".