În 16 noiembrie, Snoras a fost naţionalizată, o premieră în istoria Lituaniei post-sovietice, subliniază Veidas, ca urmare a descoperirii unor găuri în conturile sale şi a demarat o procedură de falimentare. O procedură constestată de reprezentanţii clienţilor băncii, potrivit cărora aceasta nu este "nici transparentă, nici corectă, nici raţională", informează revista. Letonia, în ceea ce o priveşte, a deschis o anchetă asupra Krajbanka şi şi-a suspendat operaţiunile, înainte de a anunţa probabila sa punere în lichidare. Aceste anunţuri au provocat o avalanşă de clienţi ai Snoras şi Krajbanka, care au asaltat efectiv ghişeele băncilor pentru a-şi recupera economiile.

În Estonia, Eesti Pävaleht vede în acest proiect "o clară liberă trecere" pentru noua "cale ferată baltică". Marchează în acelaşi timp finalul proiectului de linie de mare viteză dintre Riga şi Moscova, susţinută de ex-preşedintele leton Valdis Zatlers şi contestat de primul ministru desemnat Valdis Dombrovskis, şi este o dovadă a îndepărtării practicate de Letonia faţă de Rusia.

"Mai întâi, UE inundă statele europene aflate în faliment cu ajutorul ei financiar, iar acum le oferă condiţii speciale pentru ajutoarele structurale...În loc să fie răsplătită pentru faptul că nu s-a îndatorat dincolo de limitele irezonabilului, Polonia va fi pedepsită", consideră editorialistul de la DGP, care descrie decizia Comisiei ca o măsură "injustă", destinată să "divizeze în loc să cimenteze Uniunea".

"Statele se angajează însă mai puţin decât organizaţiile", regretă totuşi cotidianul din Helsinki, potrivit căruia organismele private şi publice sunt cu mult mai implicate decât guvernele. Cotidianul Turun Sanomat notează şi el că Varşovia şi Moscova s-au angajat să construiască "o reţea de staţii de filtrare pentru a-şi reduce deşeurile de ape uzate şi poluate", în timp ce cotidianul din Tallinn, Postimees, scrie despre anunţul făcut cu această ocazie de către autorităţile estoniene, de a aproba o lege, până în 2014, care "să protejeze mediul înconjurător al Balticii".

46 % din aceiaşi europeni cred că "UE duce lipsă de idei şi de proiecte", dar 75 % cred că "ea este indispensabilă pentru a răspunde provocărilor mondiale"... Aceste răspunsuri contradictorii creionează portretul unei Europe care seamănă cu o eroină dintr-un Bildungsroman, plină de ambiţii  şi contradicţii, supusă schimbărilor şi norocului dat de un destin capricios. In acest roman-fluviu, cei care se bucură de drumul parcurs aderă plini de voie bună la valorile "clanului". Este cazul pentru 57 % din persoanele interogate, care afirmă că au profitat de adeziunea ţării lor la UE, cei mai satisfăcuţi fiind spaniolii, francezii şi, în ciuda sau poate întocmai din cauza crizei, irlandezii. Pe lângă ei, anumiţi membri ai aceleiaşi mari familii, 31 %, afişează surâsuri false şi priviri nemulţumite, iar pe primul loc se situează letonii şi britanicii.

Intrebarea care se pune deci este nu căutarea vinovatului, ci de a şti cum să reuneşti ceva mai mult familia. Incapabilă să reacţioneze în Haïti într-un gest realmente colectiv după cutremurul din 12 ianuarie, UE trebuie să găsească acum un teren comun de acţiune pentru a răspunde aşteptărilor şi întrebărilor cetăţenilor ei. In momentul în care temerile asupra viitorului industriei automobile în Europa subliniază impactul crizei, acest teren pare deja găsit: 69 % dintre europeni desemnează restabilirea economică drept "principala prioritate e Uniunii Europene pentru anii viitori".

Iulia Badéa-Guéritée

"Va afecta şi mai puternic Europa Centrală şi de Est, unde oamenii au prosperat în ultimii ani, datorită climatului economic binevoitor şi creditului ieftin. Pentru locuitorii din Europa post-comunistă, creditele au fost pietrele de temelie ale îmbunătăţirii nivelului de trai", observă raportul Băncii Mondiale. Visele de o viaţă mai bună au fost spulberate la câteva luni după izbucnirea crizei globale, atunci când exporturile – forţa motrice a economiile est-europene – s-a prăbuşit, iar şomajul a început să crească din nou vertiginos. 

Această schimbare intervine într-un moment în care Rusia îşi arată muşchii în Baltica, notează cotidianul suedez: în septembrie trecut, Moscova a exersat cel mai important exerciţiu militar din ultimii zece ani, cu un scenariu în care NATO ar ataca Rusia. "Aceste exerciţii nu reprezintă încă o ameninţare", observă ziarul, pentru care "marea întrebare este să ştim cum va acţiona Rusia în viitor, căci noua generaţie rusească este crescută într-un spirit anti-occidental".

Semnatarii fac paralela cu situaţia Germaniei din anii 1920: "Aşa cum Keynes avertizase deja, Germania era incapabilă să satisfacă creanţele aliaţilor şi a fost obligată să se împrumute, ceea ce nu a dus decât la creşterea datoriei sale externe. Împinsă de disperare, populaţia s-a aruncat în braţele extremei drepte. Nu ştim încă nimic despre felul în care islandezii, balţii şi ungurii vor reacţiona în faţa disperării. Ştim doar că împreună suntem responsabili de datoriile economiei mondiale şi că trebuie să ieşim din impas tot împreună".

Săptămânalul economic citează un studiu realizat de către cabinetul Deloitte, potrivit căruia investitorii europeni care se pregătesc să revină în ţările emergente vor privilegia Polonia, Cehia, Ungaria şi Slovacia: primele trei ar inspira mai multă încredere iar ultima se bucură deja de pasajul monedei naţionale la euro. "Un rezultat care poate părea surprinzător", căci alte ţări ale Europei orientale, ca România, Bulgaria şi ţările balte au fost mult timp zone de predilecţie ale fondurilor de investiţii. Iată de ce "nu vom vedea un retur al investiţiilor în Estul continentului înainte de 2010", conchide săptămânalul.

Destinul acestui "prinţ" a atras interesul presei căci zeci de membri ai familiei sale veniseră din România, Letonia, Franţa şi Anglia pentru a campa în faţa spitalului, în centrul praghez. "Această tragedie ca şi observarea unei dureri atât de intime a "amuzat " societatea noastră avansată. Reality-show-ul se termină", comentează blogueriţa Andrea Bartosova pe site-ul MF DNES.

Banca afirmă că are deja 200 de clienţi. Ea cere clientului să semneze un contract care stipulează că renunţă la "sufletul său imaterial, cognitiv sau nemuritor", în caz de nerambursare a împrumutului. În acest caz, banca promite să nu întreprindă nici o urmărire judiciară. "Acţiunea are aerul ludic dar pentru iniţiatorul său, Viktor Mirosjenko, este vorba despre o afacere foarte serioasă", notează NRC, care aminteşte că a împrumuta bani de la bancă a devenit "aproape imposibil", căci "salariile au scăzut iar şomajul este al doilea cel mai ridicat din Uniunea Europeană".