Potrivit ministrului finlandez al Finanţelor Jutta Urpilainen, “Grecia dorea păstrarea secretului”. Dar Curtea administrativă supremă finlandeză a luat o altă decizie, obligând Guvernul de la Helsinki să publice termenii acordului semnat cu Grecia în 2012. Informaţiile au fost publicate pe 14 mai.

În acest acord, Atena se angaja să furnizeze garanţii financiare în schimbul unui împrumut, în cadrul planului internaţional de asistenţă financiară destinat Greciei.

Documentele publicate relevă că Finlanda şi Grecia au deschis trei conturi bancare în care au fost depuse fondurile şi titlurile financiare care servesc drept garanţii.

Curtea administrativă supremă a fost sesizată de partidul Adevăraţii Finlandezi şi de unele instituţii media, inclusiv de Helsingin Sanomat. Cotidianul salută această decizie “aşteptată şi importantă”:

Decizia va permite consolidarea regimului de transparenţă şi promovare, un principiu pe care Guvernul intenţionează să îl implementeze cât mai mult. Publicul are dreptul să fie informat în legătură cu toate documentele oficiale semnificative. [...]Ajutarea ţărilor din zona euro afectate de criză este o problemă dificilă şi controversată în Finlanda. Documentele confidenţiale nu fac decât să reducă încrederea în deciziile luate de politicieni în contextul crizei din zona euro.

În timpul crizei din zona euro, Finlanda a avut o abordare diferită faţă de alte state din cadrul uniunii monetare, cerând garanţii din partea ţărilor aflate în dificultate în schimbul asistenţei financiare. Acordul semnat cu Grecia a servit drept model pentru o înţelegere similară încheiată cu Spania în iulie 2012.

“Miniştrii de Finanţe din zona euro au acceptat, pe 13 mai, să plătească o doză dublă de 7,5 miliarde de euro”, scrie *Kathimerini.

“Prima tranşă de 4,2 miliarde de euro, va fi vărsată pe 17 mai. A doua parte în iunie”, notează cotidianul, care precizează că va fi condiţionată de punerea în practică a reformei sistemului de colectare a impozitelor, a liberalizării anumitor profesii şi a reformei funcţiei publice.

Cotidianul notează că

obiectivele de deficit vor fi atinse în 2013 şi 2014, potrivit estimărilor Comisiei Europene. Totuşi, pentru anii 2015-2016, ea estimează că va fi nevoie de măsuri suplimentare la nivelul de 7,6 miliarde de euro.

“Fondurile speculative americane şi britanice mizează pe restabilirea băncilor din Grecia”, relatează Der Standard, adăugând că

fondurile de hedging investesc din nou în acţiuni bancare şi obligaţiuni corporative pentru a obţine profit datorită randamentelor mari.

Din iunie 2012, speculaţiile pe împrumuturile statului le-au adus, de altfel, sute de milioane de euro, precizează ziarul.

“Însănătoşirea Wall Street este contagiosă, inclusiv în Europa, ruda săracă a creşterii”, scrie Les Echos.

Astfel, la bursa din Frankfurt, indicele DAX “indică o creştere cu 124% faţă de martie 2009”, în timp ce Londra atinge “cel mai înalt nivel din 1 noiembrie 2007”.

Conform cotidianului economic, “pieţele beneficiază de mai multe elemente favorabile”, îndeosebi rezultatele bune ale producţiei industriale în Marea Britanie şi Germania, rezultatele bune ale companiilor, sau uşurarea tensiunile care afectau datoriile suverane.

O stabilizare a crizei datoriilor care

reasigură de asemenea investitorii, care nu s-au sfiit să revină pe pieţele financiare din Portugalia [acestea în contextul în care Grecia speră, de asemenea, să revină pe pieţe până în 2014].

Primarul Atenei, Giorgos Kaminis, a interzis, pe 2 mai, o distribuire de alimente organizată de partidul neonazist Zori Aurii şi rezervată grecilor.

Ca represalii, povesteşte cotidianul, un deputat al Zori Aurii, Yorgos Germenis, “a îndreptat o armă” spre primar şi a rănit un copil încercând sa-l lovească. Poliţia a utilizat gaze lacrimogene pentru a-i dispersa pe militanţii neonazişti.

Este prima dată când autorităţile se opun la ceea ce jurnalul califică drept “supă populară a urii”. Cotidianul se întreabă totuşi dacă este vorba de o schimbare în atitudinea puterilor publice sau începutul unei tensiuni cu Zori Aurii, în vederea alegerilor municipale din 2014.

“Democraţia în Grecia este în pericol”, se alarmează comisarul pentru Drepturile Omului din Consiliul Europei, Nils Muiznieks, care publică în această săptămână un raport asupra rasismului.

Muiznieks, care a mers în ţară în ianuarie şi februarie, “a fost şocat de propagarea gândirii fasciste şi a atacurilor împotriva migranţilor, a homosexualilor, şi a tuturor celor care gândesc diferit”, scrie cotidianul.

El cere măsuri din partea poliţiei pentru a garanta statul de drept şi drepturile omului în Grecia, şi sugerează guvernului grec să studieze interzicerea formaţiunii Zori Aurii, partidul neonazist prezent în Parlament din mai 2012.

După două săptămâni de negocieri, guvernul grec şi delegaţia troicii UE-BCE-FMI au convenit o serie de reforme.

Principala măsură este concedierea a 15 000 de funcţionari publici până la sfârşitul anului 2014, dintre care 4 000 vor pleca deja anul acesta. Aceştia vor fi înlocuiţi cu “oameni tineri, dar competenţi”, a afirmat Poul Thomsen, şeful misiunii Fondului Monetar Internaţional pentru Grecia.

Ca urmare, adaugă ziarul, “deblocarea unei tranşe de împrumut de 2,8 miliarde de euro, care trebuia să fi fost acordată în luna martie, ar putea fi convenită în curând de către statele membre din zona euro”.

Problema despăgubirilor datorate de Germania pentru ocupaţia Greciei în timpul celui de-al Doilea Război Mondial a creat noi tensiuni între cele două ţări.

În timp ce ministrul german de Finanţe, Wolfgang Schäuble, a declarat că problema “este rezolvată de multă vreme” şi că “nu intră în discuție să fie plătite despăgubiri”, ministrul grec al Afacerilor externe, Dimitri Avramopoulos a spus că “dacă este rezolvată sau nu problema depinde de dreptul internaţional”.

La rândul său, coaliţia de stânga Syriza cere publicarea unui raport confidenţial privind despăgubirile, a cărui existenţă a fost dezvăluită de săptămânalul To Vima.

Despăgubirile cerute de către Atena ar fi de 108 miliarde de euro pentru infrastructurile distruse şi de 54 de miliarde de euro corespunzând unui împrumut acordat forţat Germaniei în 1942.

Constantin Tsavalos, editor al cotidianului grecesc To Vima, mi-a pus câteva întrebări, prin mail, pentru un interviu care avea ca subiect importanța, simbolica gestului lui Constantin Ninel Potârcă, de a candida la președinție în 2009, ca și actualitatea sa astăzi. A fost cu ocazia Zilei Internaționale a Romilor, în 8 aprilie, dar faptul că un subiect ca acesta suscită interes în Grecia, până și în Grecia, mi se pare interesant. Cred, încă o dată, că acest subiect ar trebui să fie unul crucial în viitoarea campanie electorală europeană din 2014. Nu de alta, dar poate că este timpul ca eurodeputații pe care îi alegem să se ocupe și de problemele noastre cotidiene, admițând faptul că romii reprezintă un subiect care ne privește pe toți. Iată deci traducerea interviului.

Cât de importantă a fost pentru populația rom candidatura lui Constantin Ninel Potârcă la alegerile prezidențiale din 2009?

A avut mai ales un efect simbolic. Acest candidat neașteptat, care a reunit totuși 280 000 de semnături necesare depunerii candidaturii, nu a reușit să aibă mai mult de 22 000 de voturi. Aceasta în parte pentru că, fie, cred, a vota este aproape imposibil pentru romii români, căci nu au actele valabile (sunt expirate etc.), fie deoarece a vota nu este un obicei pentru ei. De altfel, există în continuare un sistem de stat paralel, creat de ei, cu un tribunal al romilor, de exemplu, la Sibiu. Potârcă știa aceste lucruri în momentul în care s-a decis să candideze. Gestul în sine a fost un motiv de bucurie pentru toți romii din țară, ei având o comunitate foarte sudată, în care succesul unui membru este succesul tuturor. [...] Sloganul său electoral, "E timpul să fim împreună!", a avut un anume eco, dar în final, totul a rămas la stadiul de simbol, un foarte frumos simbol, căci, să o recunoaștem, ceea ce marea parte a clasei intelectuale din România dorește este ca romii să se emancipeze o dată, scriind, existând ca vârfuri intelectuale, ca și clasă de mijloc, dând nume în politica și cultura română.

Ce credeți despre condamnarea d-lui Potârcă, despre acuzațiile aduse...Este o victimă, așa după cum declară, sau este responsabil de fraudă fiscală?

Cu trei săptămâni în urmă, Potârcă a fost scos, într-un anumit dosar, de sub urmărirea penală – dosarul de evaziune fiscală din noiembrie 2010. Totuși, el continuă să fie judecat pentru alte dosare de evaziune fiscală, ultimul în dată fiind cel din decembrie 2012. Sentința nu este definitivă. Acestea fiind amintite, faptul că este judecat pentru anumite acuzații exclude orice posibilă participare la alegerile prezidențiale din 2014. Exceptând posibila sa scoatere de sub urmărire penală...ceea ce în România oricum este posibil, căci aici justiția este sistematic acuzată de parțialitate. În ceea ce privește statutul său, de victimă sau nu, justiția este cea care trebuie să stabilească. Trebuie să îi permitem să-și urmeze cursul. La început, candidatul romilor, astăzi președintele patronatului rom, afirma că la mijloc este răzbunarea stângii pentru faptul că și-a cedat voturile candidatului dreptei, actualul președinte Traian Băsescu, în al doilea tur al alegerilor.

Dl Potârcă va fi capabil de a realiza un stat al romilor, în România sau în Europa?

Singur, nu. Are nevoie de sprijinul comunității rom, care visează la acest stat, dar care nu are mijloacele de a ajunge. Fără o schimbare de mentalitate romii nu vor ajunge la recunoașterea ca națiune în Europa. Cu atât mai puțin la un stat rom. Uitați-vă doar, ei își trimit încă fetele la măritat la 13 ani, retrăgându-le de la școală, băieții sunt trimiși de mici la muncă. Pe de altă parte, cine poate avansa fără vise? Sunt totuși 12 milioane în Europa, dar nu reușesc să se definească ca națiune, în ciuda faptului că sunt mai numeroși decât populațiile unor țări ca Malta, Slovenia, Letonia...

Se va schimba ceva în bine pentru populația rom acum când primul ministru Victor Ponta l-a numit oficial pe Gheorghe Răducanu ca și consilier în relația Romi în România- Romi în Europa?

lucrurile au început să se schimbe în septembrie 2012, când primul ministru Ponta l-a numit consilier pe Damian Drăghici, un foarte cunoscut muzician și ambasador al romilor în lume. Lucrurile se vor schimba de fiecare dată când un rom va fi numit sau va ajunge într-un post important, în România sau în Europa. Dacă Drăghici este astăzi senator și consilier onorific pe probleme de minorități rom, nominalizarea unei alte persoane din această comunitate într-un post important este semn al unei evidențe: guvernul Ponta ia foarte în serios ceea ce a devenit o problemă europeană. Romii sunt prezenți peste tot în UE, expulzările continuă indiferent de voința vice-președintei Comisiei Europene, Viviane Reding, de a impune o strategie comună de integrare a romilor. Nu este târziu să vrei să faci ceva, mai ales atunci când știi că despre probleme rom se vorbește la Bruxelles din anii 1980...

• Credit imagine: To Vima

Descoperirile referitoare la paradisurile fiscale provoacă primele repercursiuni: “Comisia Europeană şi Parlamentul European au cerut statelor membre să se sesizeze”, scrie ziarul.

“Valoarea estimată a evaziunii fiscale doar pentru Uniunea Europeană este estimată la 1 000 de miliarde de euro pe an”, adaugă cotidianul, care a asigurat partea grecească a anchetei referitoare la “Offshore Leaks” şi dezvăluie numele

personajelor-cheie care furnizează cetăţenilor greci conturi în societăţile offshore din Insulele Virgine Britanice. [...] Pentru greci, o mare parte a operaţiunilor trec prin Cipru.

În acest 20 martie au loc în Nicosia consultări intense, după respingerea, în ajun, de către Parlement, a unui proiect de lege asupra depozitelor bancare cipriote, condiţie pusă de creditorii Ciprului în schimbul planului de salvare.

"Preşedintele Nicos Anastasiades trebuie să-i întâlnească pe reprezentanţii creditorilor", ca şi pe cei ai reprezentanţilor Bisericii din Cipru şi ai reprezentanţilor Moscovei.

"Guvernele europene au luat poate măsuri pentru salvarea monezii unice atunci când aceasta se afla pe marginea prăpastiei, însă preţul care trebuie plătit este enorm: nemulţumirea crescândă a cetăţenilor împotriva Uniunii Europene", constată cotidianul.

O recentă anchetă a Eurobarometrului arată că încrederea faţă de UE este în cădere liberă în toate ţările, nu doar în cele din Sud, atinse de criză.

"Însă există un 'însă' important", notează Ta Nea: "când întrebarea este de a şti dacă preferă ca ţara lor să iasă din Uniunea Europeană, să abandoneze moneda unică, răspunsul este negativ".

Întâlnirea prevăzută în 6 martie între primul ministru Antonis Samaras şi reprezentanţii troicii UE-BCE-FMI, în misiune de inspecţie în acest moment, a fost amânată cu o săptămână.

Între Atena şi creditorii săi există mai multe subiecte de dezacord, în particular asupra reducerii numărului funcţionarilor, asupra planului de rambursare a cotizaţiilor sociale datorate statului de întreprinderi şi particulari, ca şi asupra duratei rambursării împrumuturilor de către clienţii băncilor.

Un eventual raport pozitiv de evaluare venit din partea troicii ar permite deblocarea unei tranşe de ajutor în valoare de 2.8 miliarde de euro, precizează cotidianul.

"Câştigător, câştigător". Iată cum apreciază, în limba turcă, Ta Nea, vizita primului ministru grec la Istanbul, în 4 martie. Vizită care s-a derulat într-un climat călduros.

Antonis Samaras şi omologul său turc Recep Tayyip Erdogan au semnat 25 de acorduri în domeniul comerţului, turismului sau ajutorului acordat reciproc în caz de catastrofă naturală. Turcia s-a asigurat şi de sprijinul Atenei pentru candidatura oraşului Istanbul (Constantinopol, în text) în organizarea Jocurilor Olimpice din 2020. În schimb, nu a fost făcut niciun progres în dosarul delicat al căutării de hidrocarburi în Marea Egee.

“Trenul de marfă spre Europa începe să circule”, anunţă I Kathimerini. Pe 28 februarie, a fost inaugurat un tronson feroviar de 17 kilometri, care face legătura între Portul Pireu şi platforma logistică Thriasio, situată în apropiere de Atena. Această nouă legătură feroviară ar urma să faciliteze transportul de mărfuri spre Europa Centrală şi de Sud-Est.

Inaugurarea acestui tronson era foarte aşteptată de compania chineză Cosco, care gestionează portul din 2010 şi doreşte dezvoltarea activităţilor. “Toate condiţiile au fost îndeplinite pentru semnarea acestui acord [pe 1 martie], între Cosco şi Hewlett Packard, care va utiliza portul Pireu pentru transportarea propriilor produse spre pieţele europene”, notează cotidianul.

Acest acord, adaugă I Kathimerini, îl va ajuta pe premierul Antonis Samaras să demonstreze Troicii, a cărei delegaţie a venit la Atena în ziua inaugurării, că reformele avansează, în special programul privatizărilor. De la începutul săptămânii, Guvernul grec de coaliţie a multiplicat contactele cu mari companii, precum Philip Morris, şi cu instituţii bancare, pentru îndeplinirea obiectivelor încredinţate de creditorii ţării: privatizarea companiilor de apă, de electricitate, a căilor ferate, a unor aeroporturi, a hipodromurilor etc...

Le Monde constată, de altfel, revenirea multinaţionalelor la Atena. Este cazul gigantului olandezo-britanic Unilever.

Compania a decis să transfere activităţile de fabricare a 110 produse de consum în Grecia, produse care până acum erau importate din Europa Centrală şi de Est. Produsele vor fi fabricate, sub licenţă, de firme elene partenere.

Guvernul grec, precizează cotidianul francez, “mizează pe privatizări pentru accelerarea investiţiilor în Grecia, în special cea a societăţii de pariuri sportive Opap, şi a companiei de gaz Depa, de care se interesează investitori ruşi”.

Le Monde menţine însă o atitudine prudentă faţă de “această timidă reluare a activităţilor economice, situaţia rămânând foarte fragilă”.

Pe plan intern, Guvernul grec încă nu reuşeşte să colecteze impozitele şi să combată eficient fraudele fiscale. [...] Pe plan extern, situaţia incertă din Italia riscă să aibă repercusiuni şi asupra Greciei.

În vizită la Doha, premierul grec Antonis Samaras a obţinut de la omologul său qatarian, Hamad ben Jassim Al Thani, asigurarea că emiratul va investi într-un fond pentru a susţine companiile greceşti mici şi medii.

“Qatar va vărsa 1 miliard de euro, într-un fond comun dacă Grecia face la fel”, explică ziarul, care precizează că emiratul a încheiat un acord similar cu Italia în noiembrie.

“Oare Europa trage să moară din cauza austerităţii?”. Întrebarea adresată de publicaţia Frankfurter Rundschau stârneşte furie în cadrul Troicii creditorilor internaţionali – formată din Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional -, declanşând un război al expertizelor şi contraexpertizelor între Comisia Europeană şi economiştii FMI.

Cheia disputei, explică Frankfurter Rundschau, este “indicele mutiplicator”, un factor care arată în ce măsură o politică de austeritate exercită presiuni asupra economiei unei ţări. Dacă o reducere a cheltuielilor publice cu un euro antrenează o scădere a PIB-ului cu un euro, atunci indicele multiplicator are valorea 1. Dacă valoarea indicelui este de 2, reducerile bugetare asfixiază economia şi provoacă probleme la nivelul deficitului, pentru că sunt reduse intrările fiscale; dacă valoarea indicelui multiplicator este de 0,5, reducerea cheltuielilor publice are doar o influenţă foarte mică asupra stării economiei, iar austeritatea devine o soluţie bună pentru stat.

Însă problema este următoarea: doi economişti ai FMI au constatat că expertizele făcute în cazul a două state europene aflate în criză economică au subestimat valoarea faimosului multiplicator, în special în situaţia Greciei.

Comisia Europeană a răspuns imediat printr-o contraexpertiză care arată că reducerea cheltuielilor este benefică.

Poate fi restabilită pacea în cadrul Troicii? Pentru a vedea acest lucru, va trebui să aşteptăm sfârşitul actualei recesiuni şi stabilizarea cifrelor, apreciază Frankfurter Rundschau.

Rămâne ca politicienii să aleagă teoria care le convine.

După o dezbatere marcată de înfruntări violente între socialişti şi extrema stângă, deputaţii au votat în noapte de joi spre vineri crearea unei comisii de anchetă parlamentare pentru a determina dacă fostul ministru socialist al Finanțelor Georgios Papaconstantinou a suprimat sau nu numele apropiaţilor de pe “Lista Lagarde” a persoanelor bănuite de evaziune fiscală.

Indivizi cu cagulă au tras cu o armă automată în sediul partidului premierului conservator Antonis Samaras, la Atena, și au lăsat un cartuș la faţa locului. La sfârșit de săptămână, atacuri avuseseră deja loc împotriva birourilor Noii Democrații și Pasok, Partidul Socialist membru al coaliției guvernamentale.

“Este război din cauza listei Lagarde”, titrează To Ethnos. Fostul ministru de Finanţe, Giorgios Papaconstantinou, acuzat că a şters numele unor apropiaţi de pe lista deţinătorilor de conturi bancare în Elveţia, va fi vizat în curând de o anchetă parlamentară. Dar Syriza, coaliţia stângii radicale, îl acuză deschis pe Evangelos Venizelos, actualul lider al Partidului Socialist (PASOK) şi fost ministru de Finanţe, că ar fi vrut şi el să ascundă această listă.

Potrivit Ta Nea, această “polarizare a partidelor” ar putea conduce la destrămarea unor formaţiuni politice, în special PASOK, aflat în centrul scandalului, şi a cărui cotă de popularitate a scăzut de la 49% la 7% între alegerile din 2009 şi cele din 2012. “Partidul care susţine guvernul de coaliţie aşteaptă sprijinul primului-ministru”, notează cotidianul.

Dar “ordinea politică impune o anchetă asupra personalităţilor” aflate pe această listă, apreciază, la rândul său To Vima.

Ancheta reflectă moravurile puterii şi atitudinile care prevalează în gestionarea scandalurilor de acest fel. În opinia a numeroşi analişti, acest caz a evidenţiat problema fundamentală a acestei ţări, care este statutul arbitrar al politicienilor şi protecţia de care beneficiază cei puternici. Totuşi, este extrem de important să fie stabilite responsabilităţile, indiferent că sunt de natură penală sau civilă, fără însă a paraliza guvernul şi fără a-l deturna de la misiunea principală, care constă în stabilizarea economiei, relansarea şi dezvoltarea. [...] Guvernul şi toate formaţiunile politice trebuie să protejeze atmosfera de stabilitate economică, dar acest lucru nu înseamnă că nu vor fi adresate întrebări detaliate privind toate aspectele scandalului politic generat de lista Lagarde.

Pe 5 decembrie, Transparency International a prezentat raportul său pe 2012 asupra percepţiei corupţiei în lume. Fără surprize, Finlanda şi Danemarca sunt în fruntea clasamentului. Nu este surprinzator nici faptul că Somalia şi Coreea de Nord ocupă ultimele locuri. Dintre ţările UE, Grecia are cel mai mic rang – 94, precum Djibouti şi Columbia –, cu 19 locuri în urma penultimului stat membru, Bulgaria.

Acest clasament este “total greşit” şi “neconvingător”, consideră To Vima, deoarece “Transparency International nu investighează problema, ci înregistrează doar impresiile cetăţenilor”. Cu toate acestea, scrie cotidianul atenian,

în această perioadă de mare criză, de memorandum [semnat cu FMI, UE şi BCE privind rambursarea datoriei] şi de recesiune fără precedent, în care opinia publică este bombardată cu ştiri negative şi referințe interminabile la scandaluri economice, ce altceva ar fi putut să spună cetăţenii? Asta nu înseamnă că fenomenul corupţiei a crescut sau că aceasta s-a fortificat: cum ar fi putut să fie mai multă corupție într-o ţară în care economia este în derută, în care recesiunea a ajuns la 7%, în care băncile sunt paralizate şi în care lucrările publice sunt îngheţate? Acest raport nu este viabil, este evident. Deci, ar fi timpul să punem capăt acestor prostii de lux care se ascund în spatele ONG-urilor Transparency. Îşi bat joc de lume. Guvernul trebuie să reacţioneze cât se poate de repede.

O părere pe care o respinge Costas Bakouris, preşedintele secţiei greceşti a ONG-ului. Într-un editorial publicat de The Guardian, se precizează că, nu mai târziu de săptămâna trecută, Comisia Europeană şi… Transparency International Grecia

au prezentat la Atena un plan de lupta împotriva corupţiei din țară. Atunci când vedem care este indicele de percepţie a corupţiei, este imperativ ca iniţiativele anticorupție prezentate să fie puse în aplicare imediat.