<?xml version="1.0" encoding="UTF-8" ?>
<rss version="2.0">
            <channel><title>Presseurop | <![CDATA[criză]]></title>
                <link>http://www.presseurop.eu/ro</link>
                <description>Cele mai bune articole din presa europeană în 10 limbi</description>
                <language>ro</language><item><title>Spania | Dimineţi după chef dificile în Valencia (Le Monde, Paris)</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/article/1590451-dimineti-dupa-chef-dificile-valencia</link><description><![CDATA[Competiţii de iahting, formula Unu, parc de distracţii... În timpul anilor de boom economic, portul mediteranean simboliza splendoarea reuşitei spaniole. Astăzi, confruntată cu criza şi reducerile bugetare, Valencia întruchipează toate deziluziile. (Article)]]></description><pubDate>Wed, 07 Mar 2012 15:37:48 +0100</pubDate><guid>1590451</guid></item>
<item><title>Tineri | Huliganismul rataţilor (Die Welt, Berlin)</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/article/886021-huliganismul-ratatilor</link><description><![CDATA[Paşnica Europă îşi reînvie trecutul zbuciumat. În Franţa, Grecia şi Spania, tinerii îşi exprimă nemulţumirea faţă de situaţia lor, la Londra ei dau foc la cartiere. Care este problema? se întreabă un editorialist german. (Article)]]></description><pubDate>Thu, 25 Aug 2011 16:51:01 +0100</pubDate><guid>886021</guid></item>
<item><title>Grecia | Papandreu se luptă cu familia sa de stânga (The New York Times, New York)</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/article/783911-papandreu-se-lupta-cu-familia-sa-de-stanga</link><description><![CDATA[Ca parte a planului de austeritate adoptat în iunie, premierul Greciei intenţionează să scoată la vânzare întreprinderi de stat precum compania naţională de electricitate. Dar, pentru a ne face o imagine asupra modului în care sunt interconectate diferitele forţe politice din Grecia, premierul se confruntă cu ostilitatea unui sindicat pe care l-a creat propriul său partid. (Article)]]></description><pubDate>Tue, 19 Jul 2011 15:48:37 +0100</pubDate><guid>783911</guid></item>
<item><title>Spania | "Tinereţea fără viitor" în stradă</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/news-brief/655791-tineretea-fara-viitor-strada</link><description><![CDATA[<p><em>&quot;Indignaţii ies &icirc;n stradă</em>&quot;, <a target="_self" href="http://www.elpais.com/articulo/espana/Miles/ciudadanos/casa/curro/miedo/exigen/futuro/digno/elpepinac/20110516elpepinac_12/Tes">titrează cotidianul<em> El Pais</em></a>, a doua zi după manifestaţiile care s-au derulat &icirc;n cincizeci de oraşe şi la care au participat mii de persoane. Ele fuseseră organizate via unor reţele sociale prin platforma<a target="_self" href="http://democraciarealya.es/"> Democracia Real Ya</a>, pentru a protesta &icirc;mpotriva reformelor economice, considerate &quot;<em>antisociale</em>&quot;, şi puse &icirc;n aplicare de un guvern &quot;<em>aflat &icirc;n m&acirc;inile bancherilor</em>&quot;, povesteşte cotidianul. Născută &icirc;n aprilie &icirc;n mediu universitar, Democracia Real Ya &quot;<em>a reuşit să regrupeze numeroşi tineri &icirc;n jurul cuv&acirc;ntului de ordine 'fără domiciliu, fără muncă, fără pensie, fără frică</em>'&quot;, explică<em> El Pais</em>, care adaugă că mişcarea a publicat un manifest. &Icirc;n acesta din urmă&nbsp; aflăm despre &quot;<em>&icirc;ngrijorarea şi indignarea cetăţenilor &icirc;n faţa consecinţelor crizei economice şi la răspunsul politic &icirc;n faţa acesteia</em>&quot;. <a target="_self" href="http://www.elmundo.es/"><em>El Mundo</em></a> pune pe primul plan similitudinile dintre protestul spaniol şi &quot;<em>primăvara arabă</em>&quot;, căci &quot;<em>oamenii, preocupaţi de corupţia politică şi de inacţiunea &icirc;n faţa crizei economice şi sociale</em>&quot; se revoltă, &quot;<em>cu strigătul 'nu &icirc;i mai votaţi</em>'&quot;. &quot;<em>Această revigorare a societăţii civile trebuie să genereze de fapt reacţia unei clase politice din ce &icirc;n ce mai interiorizate</em>&quot;, trage concluzia<em> El Mundo.</em></p> (News in brief)]]></description><pubDate>Mon, 16 May 2011 13:05:45 +0100</pubDate><guid>655791</guid></item>
<item><title>Spania | Rumasa, prăbuşirea unui uriaş industrial</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/news-brief/508141-rumasa-prabusirea-unui-urias-industrial</link><description><![CDATA[<p>&quot;<em>Imperiul Rumasa explodează</em>&quot;, <a href="http://www.abc.es/20110218/economia/abci-imperio-mateos-201102180211.html" target="_blank">titrează</a> cotidianul <em>ABC</em>, a doua zi după anunţul de aflare &icirc;n incapacitate de plată, făcut de zece societăţi ale grupului industrial Nueva Rumasa, condus de omul de afaceri <a href="http://www.youtube.com/watch?v=hdgORUsW2y0" target="_blank">Jos&eacute; Maria Ruiz Mateos</a> şi de cei şase fii ai săi. Grupul, a cărei datorie se ridică la 700 de milioane de euro, ar putea face faliment dacă nu ajunge la un acord cu creditorii săi &icirc;n următoarele patru luni. <em>ABC</em> notează că aproximativ 5 000 de investitori ar fi pus bani &icirc;n &quot;<em>suculentele</em>&quot; emisiuni de obligaţiuni particulare ale grupului, care ofereau o rentabilitate de p&acirc;nă la 12 %. &quot;<em>Dacă nu pot plăti, &icirc;mi trag un glonte &icirc;n cap</em>&quot;, a asigurat &icirc;n faţa presei Ruiz Mateos, al cărui holding, unul dintre cele mai importante din ţară, făcuse obiectul unei naţionalizări &icirc;n 1983, ca urmare a unor deturnări de fonduri. Ruiz Mateos recuperase ulterior o parte din &icirc;ntreprinderi datorită pl&acirc;ngerilor &icirc;n justiţie.</p> (News in brief)]]></description><pubDate>Fri, 18 Feb 2011 11:52:56 +0100</pubDate><guid>508141</guid></item>
<item><title>Germany | Creştere excepţională, dupa criză</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/news-brief/320141-crestere-exceptionala-dupa-criza</link><description><![CDATA[<p>Economia Germaniei ar trebui să crească cu 3 procente &icirc;n acest an, mai mult dec&acirc;t a prevăzut <a href="http://www.bundesbank.de/index.en.php" target="_blank">Bundesbank</a> &icirc;n urma cu două luni, scrie <a href="http://www.ft.com/cms/s/d164d0da-aba5-11df-9f02-00144feabdc0,Authorised=false.html?_i_location=http%3A%2F%2Fwww.ft.com%2Fcms%2Fs%2F0%2Fd164d0da-aba5-11df-9f02-00144feabdc0.html&amp;_i_referer=http%3A%2F%2Fwww.presseurop.eu%2Fen%2Fcontent%2Fnews-brief-cover%2F319681-stellar-growth-bucks-crisis" target="_blank"><em>Financial Times</em></a>. Mai mult, Banca Centrală a Germaniei a declarat că redresarea celei mai importante economii europene a fost generată de dinamica internă şi nu doar de creşterea exporturilor către SUA şi China. Aceste cifre au fost făcute publice după ce Germania a semnalat o creştere spectaculară de 2,2% a PNB &icirc;n cel de al doilea trimestru al anului.</p> (News in brief)]]></description><pubDate>Fri, 20 Aug 2010 14:24:18 +0100</pubDate><guid>320141</guid></item>
<item><title>Austeritate | Leacul Europei ar putea vindeca America (NRC Handelsblad, Rotterdam)</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/article/293121-leacul-europei-ar-putea-vindeca-america</link><description><![CDATA[Măsurile de austeritate europene au fost îndelung criticate de economiştii americani. Pentru  Melvyn Krauss, acest lucru denotă o neînţelegere a economiei europene şi a comportamentului consumatorilor. Decât să critice Europa, America ar face bine să adopte tactici similare. (Article)]]></description><pubDate>Tue, 13 Jul 2010 13:33:51 +0100</pubDate><guid>293121</guid></item>
<item><title>Ce viitor pentru euro ? / 3 | Să tragem învăţături de minte din această criză ! (La Stampa, Torino)</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/article/253021-sa-tragem-invataturi-de-minte-din-aceasta-criza</link><description><![CDATA[Contrar a ceea ce afirmă liniştitor ai ei lideri, Tratatul de la Lisabona şi mecanismul de salvare a ţărilor cu probleme nu sunt suficiente pentru a asigura Europei un viitor. Pentru a evita noi crize, avem nevoie de o  integrare mai deplină, spune editorialista Barbara Spinelli. (Article)]]></description><pubDate>Mon, 17 May 2010 17:45:42 +0100</pubDate><guid>253021</guid></item>
<item><title>Criză | Trăiască economia planificată ca în China</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/news-brief/251571-traiasca-economia-planificata-ca-china</link><description><![CDATA[<p>In timp ce Occidentul se &icirc;nneacă &icirc;n criza datoriei, China devine &quot;<em>un model pentru planetă graţie unei variante pragmatice a economiei de planificare</em>&quot;, constată <a target="_blank" href="http://www.handelsblatt.com/"><em>Handelsblatt.</em></a> Baz&acirc;ndu-se pe cele 12 procente de creştere &icirc;nregistrate &icirc;n primul trimestru 2010, ea &quot;<em>realizează excedente fără a acumula datorii</em>&quot;. O performanţă care se datorează mai puţin zelului oamenilor de afaceri chinezi şi mai mult unui sistem bazat pe mai multe principii, crede cotidianul economic german. Mai &icirc;nt&acirc;i, planurile cincinale transformă criza &icirc;ntr-o simplă perturbare care trebuie compensată. Planurile de relansare a consumului sunt susţinute de către presa de Stat, care repetă faptul că consumatorul &quot;<em>poate avea &icirc;ncredere &icirc;n Stat şi economie</em>&quot;. In fine, Statul limitează suma creditelor bancare iar banca centrală este susţinută de partid. &quot;<em>Problema europeană, &icirc;n care băncile centrale inundă piaţa de lichidităţi pe care băncile pun stăp&acirc;nire imediat, nu există &icirc;n Imperiul de mijlo</em>c&quot;, unde &quot;<em>picioarele răm&acirc;n pe păm&acirc;nt</em>&quot; neav&acirc;nd &icirc;ncredere &icirc;n &quot;<em>jucători</em>&quot;, rezumă <em>Handelsblatt.</em></p> (News in brief)]]></description><pubDate>Fri, 14 May 2010 13:00:21 +0100</pubDate><guid>251571</guid></item>
<item><title>Portugal | Austeritatea şi Sfinţa Sa</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/news-brief/249311-austeritatea-si-sfinta-sa</link><description><![CDATA[<p>&Icirc;n momentul &icirc;n care Portugalia se pregăteşte să-l primească pe Papă, care &icirc;ncepe o vizită de patru zile, presa portugheză se apleacă asupra noilor măsuri de austeritate aflate &icirc;n studiul executivului: &quot;<em>guvernul se g&acirc;ndeşte la o creştere a TVA şi la un nou impozit asupra celei de a 13-a luni, care ar trebui să aducă 3 miliarde de euro suplimentare</em>&quot;, <a href="http://www.publico.pt/Economia/governo-pode-garantir-mais-3000-milhoes-com-iva-e-subsidio-de-natal_1436538" target="_blank">titrează</a> <em>Publico.</em> Măsura este presupusă să aducă deficitul public la 7.3 % din PIB (contra celor 8.3 % prevăzute) pentru acest an, notează cotidianul, care aminteşte că impozitarea celei de a 13-a luni fusese deja pusă &icirc;n aplicare &icirc;n 1983, la cererea Fondului Monetar Internaţional. Criza va fi &icirc;n centrul discursului lui Benedict al XVI-lea, <a href="http://www.publico.pt/Sociedade/crise-e-direitos-humanos-na-agenda-do-papa_1436555" target="_blank">explică</a> &icirc;n continuare <em>Publico</em>, ca şi problema drepturilor omului, a căsătoriei &icirc;ntre persoane de acelaşi sex, pe care Portugalia se pregăteşte să o legalizeze.</p>
<p>&nbsp;</p> (News in brief)]]></description><pubDate>Tue, 11 May 2010 14:20:41 +0100</pubDate><guid>249311</guid></item>
<item><title>Ciza euro | Am salvat moneda euro! (Presseurop, )</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/article/248781-am-salvat-moneda-euro</link><description><![CDATA[Primită bine de presa europeană, decizia celor Douăzeci şi Şapte - cu excepţia Marii Britanii - de a crea un mecanism de asistenţă financiară de 750 de miliarde de euro este presupusă să restabilească încrederea în moneda unică. Dacă efectele sale rămân de verificat, este vorba mai ales de un proiect de guvern economic al UE. (Article)]]></description><pubDate>Mon, 10 May 2010 16:22:20 +0100</pubDate><guid>248781</guid></item>
<item><title>Statele baltice şi criza (1) | Alergând după euro (Dziennik Gazeta Prawna, Varşovia)</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/article/231741-alergand-dupa-euro</link><description><![CDATA[Ce-i mai rău a trecut pentru ţările baltice. Pentru prima oară de la începutul crizei financiare, notele Lituaniei, Letoniei şi Estoniei au crescut. Şi, în curând, cele trei republici ar putea adera la zona euro. (Article)]]></description><pubDate>Wed, 14 Apr 2010 17:53:02 +0100</pubDate><guid>231741</guid></item>
<item><title>Islanda | Un raport asupra crizei atacă autorităţile</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/news-brief/229991-un-raport-asupra-crizei-ataca-autoritatile</link><description><![CDATA[<p><em>&quot;Băncile responsabile&quot;, </em><a target="_blank" href="http://www.mbl.is/mm/frettir/forsida/2010/04/13/abyrgdin_bankanna/">titrează pe prima pagină cotidianul islandez</a><em> Morgunbladid, </em>&icirc;n urma publicaţiei, luni 12 aprilie, a foarte aşteptatului <em>&quot;<a target="_blank" href="http://sic.althingi.is/">Adevărat raport</a>&quot;. </em>Este vorba de 2000 de pagini publicate de către comisia specială parlamentară de anchetă, asupra căderii financiare a Islandei, apărute &icirc;n octombrie 2008, &icirc;n mijlocul crizei mondiale a creditelor. Raportul denunţă creşterea prea rapidă şi prea disproporţionată a băncilor islandeze Kaupthing, Landsbanki şi Glitnir, ca şi comportamentul celor care le deţin. Fostul Prim ministru, conservatorul Geir Haarde, ca şi principalii conducători ai epocii, printre care fostul ministru al Finanţelor, fostul ministru al Băncilor, ca şi fostul guvernator al băncii centrale, sunt puşi &icirc;n cauză pentru<em> &quot;extrema lor neglijenţă&quot;, </em>care i-a condus să nu reacţioneze prompt &icirc;n faţa dezechilibrelor macroeconomice responsabile de falimentul sistemului.</p> (News in brief)]]></description><pubDate>Tue, 13 Apr 2010 18:49:14 +0100</pubDate><guid>229991</guid></item>
<item><title>Grecia | Speculatorii pun în pericol redresarea Atenei (Presseurop, )</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/article/228251-speculatorii-pun-pericol-redresarea-atenei</link><description><![CDATA[Mişcările speculative din ultimele zile pun în pericol capacitatea Greciei de a-şi redresa finanţele publice. Subminând încrederea creditorilor, speculatorii îngreunează punerea în aplicare a planul de salvare aprobat la sfârşitul lunii martie de către ţările din zona euro şi pun din nou Atena sub presiune. (Article)]]></description><pubDate>Fri, 09 Apr 2010 16:49:53 +0100</pubDate><guid>228251</guid></item>
<item><title>Grecia | Alungaţi criza, ea va reveni în galop</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/news-brief/227602-alungati-criza-ea-va-reveni-galop</link><description><![CDATA[<p>&quot;<em>La doar 15 zile de la semnarea acordului de la Bruxelles (a planului de salvare a finanţelor greceşti], Grecia este din nou &icirc;n fierbere</em>&quot;, <a target="_blank" href="http://www.latribune.fr/opinions/20100408trib000496490/elle-court-elle-court-la-rumeur-.html">scrie</a> <em>La Tribune.</em> Mai multe zvonuri ar fi la originea panicii care a cuprins pieţele financiare, care au făcut să salte prima de risc privind datoria grecescă. Potrivit zvonurilor, deficitul grec ar fi de 24% din PIB şi nu de 12,9%: &quot;<em>Grecia nu ar mai dori ajutorul FMI, considerat ca fiind prea &icirc;mpovărător şi ar căuta finanţare mai degrabă &icirc;n dolari dec&acirc;t &icirc;n euro. Mai mult, Grecia este capabilă chiar de a se arunca &icirc;n braţele chinezilor</em>&quot;. Cu două zile &icirc;nainte de sosirea, pe 8 aprilie, a unei delegaţii tehnice a FMI la Atena, primul ministru grec Giorgios Papandreu a trebuit să liniştească pieţele financiare, afirm&acirc;nd că ţara sa nu va renunţa la sprijinul Fondului. Au urmat apoi declaraţiile preşedintelui Consiliului Uniunii Europene, Herman van Rompuy, care a denunţat &quot;<em>zvonurile rău voitoare</em>&quot; asupra Greciei. Mai mulţi deputaţi europeni nu au ezitat totuşi, pe 7 aprilie, să-şi exprime &icirc;ndoielile asupra viabilităţii <a href="http://www.europarl.europa.eu/news/public/story_page/008-72119-103-04-16-901-20100406STO72118-2010-13-04-2010/default_ro.htm" target="_blank">planului de ajutor </a>aprobat la sf&acirc;şitul lunii martie, scrie <em>La Tribune.</em></p> (News in brief)]]></description><pubDate>Thu, 08 Apr 2010 13:43:52 +0100</pubDate><guid>227602</guid></item>
<item><title>Criza eurozonei | Angela contra tuturor (Süddeutsche Zeitung, )</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/article/218131-angela-contra-tuturor</link><description><![CDATA[Că este sau nu pe placul celor Douăzeci şi şapte, reuniţi în aceste zile la Bruxelles pentru a discuta, printre altele, de asistenţa adusă Greciei, cancelarul german impune disciplina în sânul Uniunii. Pentru ea, nu sunt numai interesele germane în joc, dar şi Uniunea aşa cum am cunoscut-o până acum. (Article)]]></description><pubDate>Thu, 25 Mar 2010 18:05:49 +0100</pubDate><guid>218131</guid></item>
<item><title>Criza monedei euro | Suspans privind viitorul monedei euro (Presseurop, )</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/article/218061-suspans-privind-viitorul-monedei-euro</link><description><![CDATA[Reuniţi la Bruxelles, liderii celor Douăzeci şi şapte trebuie să abordeze, printre altele, modalităţile de salvare ale finanţelor greceşti. În momentul în care cuplul franco-german este în criză, de deciziile lor depinde viitorul monedei unice şi adoptarea sa de către alte ţări din UE. (Article)]]></description><pubDate>Thu, 25 Mar 2010 17:35:40 +0100</pubDate><guid>218061</guid></item>
<item><title>România | Mame surogate determinate de criză</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/news-brief/214971-mame-surogate-determinate-de-criza</link><description><![CDATA[<p>După rinichi şi plăm&acirc;ni de v&acirc;nzare, uterul &icirc;şi face apariţia &icirc;n paginile de anunţuri ale ziarelor rom&acirc;neşti, din cauza crizei şi a şomajului: &quot;<em>Mamă-surogat &icirc;nchiriază uterus</em>&quot;, <a target="_blank" href="http://www.adevarul.ro/locale/brasov/Brasov-_Mama-surogat-inchiriez_uterul_pentru_28-000_de_euro_0_229777052.html">titrează </a>astfel <em>Adevărul. </em>Cotidianul bucureştean citează cazul unei femei de 25 de ani din Braşov, măritată, av&acirc;nd un copil, care a postat un mic anunţ &icirc;n care se declară a fi gata să poarte copilul unei alte femei. Un cuplu s-a anunţat deja a fi interesat, &icirc;n schimbul a 28 000 de euro. Cazul Andreei P. a pus accentul pe disperarea mamelor care au greutăţi &icirc;n a-şi găsi un loc de muncă şi asupra lipsei de legislaţie &icirc;n materie de mame de substituţie: copilul pe care &icirc;l va purta va trebui mai &icirc;nt&acirc;i să fie abandonat şi apoi adoptat. Chiar şi cu riscul de a fi adoptat de un alt cuplu dec&acirc;t cel care a plătit.&nbsp;</p> (News in brief)]]></description><pubDate>Mon, 22 Mar 2010 14:29:03 +0100</pubDate><guid>214971</guid></item>
<item><title>Germania | Întoarcerea gamelei la birou</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/news-brief/211811-intoarcerea-gamelei-la-birou</link><description><![CDATA[<p>Criza a ajuns şi &icirc;n farfuriile muncitorilor germani. Potrivit asociaţiei de personal hotelier şi de patroni de restaurante, <a target="_blank" href="http://www.sueddeutsche.de/jobkarriere/920/506104/text/">citată</a> de către <em>S&uuml;ddeutsche Zeitung</em>, restaurantele de &icirc;ntreprindere sunt cele care suferă cel mai mult din cauza faptului că salariaţii &icirc;şi str&acirc;ng centura şi &icirc;şi privesc mai &icirc;ndeaproape cheltuielile. &Icirc;n mod tradiţional considerate ca fiind cele mai bine situate din sectorul restauraţiei, cifra lor de afacere a căzut cu 6.2 % &icirc;n 2009 &icirc;n raport cu 2008, pentru a atinge 5.2 miliarde de euro. Vinovate, deciziile a nenumărate &icirc;ntreprinderi de a nu mai subvenţiona mesele, pentru a reduce costurile, ca şi noile obiceiuri ale salariaţilor loviţi şi ei de criză. Deci, secţiunile &quot;<em>bio</em>&quot; şi &quot;<em>bucătărie internaţională</em>&quot;, mai scumpe, nu mai au clienţi. Reputaţi pentru faptul că sunt cei mai puţin cheltuitori europeni &icirc;n ceea ce priveşte alimentaţia, &quot;<em>nemţii dispreţuiesc m&acirc;ncarea caldă &icirc;n favoarea unei amintiri care datează din epoca &icirc;n care erau săraci: gamela cu m&acirc;ncare adusă de acasă</em>&quot;, notează cotidianul din M&uuml;nchen.</p>
<p>&nbsp;</p> (News in brief)]]></description><pubDate>Wed, 17 Mar 2010 14:00:48 +0100</pubDate><guid>211811</guid></item>
<item><title>Criza euro | Unul pentru toţi şi toţi pentru unul! (El País, Madrid)</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/article/210291-unul-pentru-toti-si-toti-pentru-unul</link><description><![CDATA[Ideea unui Fond Monetar European pentru a ajuta ţări care, precum Grecia, se confruntă cu o datorie  care ameninţă stabilitatea monedei euro, câştigă teren. Adversarii acestei idei, în special în Germania, trebuie să-şi reamintească solidaritatea europeană în momentul unificării. (Article)]]></description><pubDate>Mon, 15 Mar 2010 17:23:35 +0100</pubDate><guid>210291</guid></item>
<item><title>Criză | Adio salariu fix (Il Sole-24 Ore, Milano)</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/article/209281-adio-salariu-fix</link><description><![CDATA[Afectate de criză şi victime ale unei datorii publice zdrobitoare, mai multe state au decis să reducă veniturile funcţionarilor. O măsură impopulară şi considerată necesară, în lipsa posibilităţii de a devaloriza moneda, dar nu fără precedent, explică Il Sole 24 Ore. (Article)]]></description><pubDate>Fri, 12 Mar 2010 16:19:58 +0100</pubDate><guid>209281</guid></item>
<item><title>Grecia | Criza obligă Atena să se reinventeze (La Vanguardia, Barcelona)</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/article/208891-criza-obliga-atena-sa-se-reinventeze</link><description><![CDATA[Proiectul de renovare urbană a capitalei greceşti suferă de pe urma planului de austeritate aprobat la începutul lunii martie de către guvern pentru a remedia starea dezastruoasă a finanţelor publice. În lipsă de bani, vor trebui urmate alte piste, începând cu lupta împotriva invaziei de maşini şi unei dezvoltări urbane haotice. (Article)]]></description><pubDate>Fri, 12 Mar 2010 14:49:07 +0100</pubDate><guid>208891</guid></item>
<item><title>Bănci | Goldman Sachs, pânza internaţională (Le Monde, Paris)</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/article/202651-goldman-sachs-panza-internationala</link><description><![CDATA[Acuzată de a fi ajutat Grecia să ascundă starea reală a finanţelor ei publice şi de a specula asupra datoriei ţării, marea bancă americană de investiţii dispune de o reţea importantă de consilieri foarte ascultaţi de liderii europeni. (Article)]]></description><pubDate>Wed, 03 Mar 2010 17:10:18 +0100</pubDate><guid>202651</guid></item>
<item><title>UE | 27 de feluri de a ieşi din criză (Le Monde, Paris)</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/article/123531-27-de-feluri-de-iesi-din-criza</link><description><![CDATA[În Europa, recuperarea după criză încurajează guvernele să pună în aplicare noi măsuri pentru a revigora creşterea economică. Dar, ca şi acum un an, în lupta cu riscurile de recesiune, cei 27 au fost incapabili să se coordoneze pentru a aborda împreună &quot;ieşirea din criză&quot;, scrie Le Monde. (Article)]]></description><pubDate>Fri, 23 Oct 2009 16:42:10 +0100</pubDate><guid>123531</guid></item>
<item><title>Criza laptelui | Să tăiem vacile de lapte (La Repubblica, Roma)</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/article/120281-sa-taiem-vacile-de-lapte</link><description><![CDATA[Prăbuşirea preţului laptelui în aceste ultime luni în Europa, a determinat costurile producerii acestuia să devină mari, astfel încât unii crescători preferă să îşi sacrifice animalele decât să continue să producă în pierdere. Iată de ce producatorii cer menţinerea controversatei politici a cotelor şi subvenţiilor. Reportaj în nordul Italiei. (Article)]]></description><pubDate>Tue, 20 Oct 2009 15:21:31 +0100</pubDate><guid>120281</guid></item>
<item><title>Spania | Criza dopează economia paralelă</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/news-brief/110521-criza-dopeaza-economia-paralela</link><description><![CDATA[<p>&quot;<em>Spania, alături de Italia şi Grecia, se află &icirc;n fruntea economiei paralele din Europa</em>&quot;, <a href="http://www.publico.es/dinero/257752/espana/cabeza/union/europea/actividad/irregular">anunţă</a> <em>Publico.</em> Cotidianul citează <a href="http://www.iza.org/index_html?lang=en&amp;mainframe=http%3A//www.iza.org/iza/en/webcontent/personnel/photos/index_html%3Fkey%3D206&amp;topSelect=personnel&amp;subSelect=fellows">un studiu realizat de către profesorul Friedrich Schneider,</a> de la Universitatea din Linz (Austria), potrivit căreia &icirc;n s&acirc;nul celor 30 de ţări membre ale Organizaţiei de cooperare şi dezvoltare economică (OCDE), &icirc;ntre 12 şi 15 milioane de lucrători s-ar consacra acestei activităţi. Criza ar fi făcut &icirc;ntre altele ca numărul lor să crească cu 5 % .</p>
<p>&Icirc;n Spania, notează ziarul, studiul prevede o creştere a economiei non declarate de la 18,7 la 19,5 % din PIB pentru sf&acirc;rşitul anului 2009. &quot;<em>Acum, nu mai sunt dec&acirc;t mici lucrări, nicidecum mari şantiere</em>&quot;, declară pentru acest cotidian purtătorul de cuv&acirc;nt al plateformei asociaţiilor de şomeri din Spania, Francisco Tejero; aceste &quot;<em>mici lucrări</em>&quot; (plomberie, izolaţie, acoperişuri etc.) &icirc;n sectorul construcţiei &ndash; la baza creşterii spaniole a ultimilor ani &ndash; sunt mari clasici ai economiei non declarate. La negru. Dar pun o problemă &icirc;n termen de alocaţii de şomaj &icirc;n timp de criză, căci, cum subliniază economistul Florentino Felgueroso, &quot;<em>de ce să renunţi la alocaţii, chiar dacă lucrezi la negru?</em>&quot;</p> (News in brief)]]></description><pubDate>Tue, 06 Oct 2009 16:18:49 +0100</pubDate><guid>110521</guid></item>
<item><title>Criză | Islanda trebuie ajutată</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/news-brief/87341-islanda-trebuie-ajutata</link><description><![CDATA[<p>&Icirc;ntr-un apel la mai multă solidaritate &icirc;ntre Statele membre, <a href="http://extra.volkskrant.nl/opinie/artikel/show/id/4009/EU_moet_geen_deurwaarder_spelen">apărut</a> &icirc;n <em>De Volkskrant</em>, trei economişti condamnă atitudinea de &quot;<em>portărel de justiţie</em>&quot; adoptată de anumite ţări, cum ar fi Marea Britanie şi Olanda, faţă de Islanda, care <a href="http://www.presseurop.eu/ro/content/article/78321-islanda-indatorata-si-stoarsa-ca-o-lamaie">se prăbuşeşte </a>sub datorii şi care nu reuşeşte să iasă din dificultate. Ei amintesc că &quot;<em>nici o altă ţară nu a putut plăti vreodată o datorie de asemenea amploare şi (c</em><em>ă</em><em> Islanda) nu va putea să ramburseze dec&acirc;t &icirc;mprumut&acirc;nd din nou. Este un impas</em>&quot;. Cei trei invită astfel ţările creditoare la adoptarea unei atitudini mai pragmatice: &icirc;n numele &quot;<em>solidarităţii europene</em>&quot;, ei pledează pentru un &quot;<em>acord realist</em>&quot; care să poată &quot;<em>re&icirc;nnoi creşterea economică</em>&quot;.</p>
<p>Semnatarii fac paralela cu situaţia Germaniei din anii 1920: &quot;<em>Aşa cum Keynes avertizase deja, Germania era incapabilă să satisfacă creanţele aliaţilor şi a fost obligată să se &icirc;mprumute, ceea ce nu a dus dec&acirc;t la creşterea datoriei sale externe. &Icirc;mpinsă de disperare, populaţia s-a aruncat &icirc;n braţele extremei drepte. Nu ştim &icirc;ncă nimic despre felul &icirc;n care islandezii, balţii şi ungurii vor reacţiona &icirc;n faţa disperării. Ştim doar că &icirc;mpreună suntem responsabili de datoriile economiei mondiale şi că trebuie să ieşim din impas tot &icirc;mpreună</em>&quot;.</p> (News in brief)]]></description><pubDate>Mon, 31 Aug 2009 14:57:04 +0100</pubDate><guid>87341</guid></item>
<item><title>Germania | Criza este bună pentru scena (Süddeutsche Zeitung, )</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/article/85441-criza-este-buna-pentru-scena</link><description><![CDATA[Unul dintre rarele sectoare care o duc bine în Germania şi Austria, în aceste vremuri de restrângeri, este teatrul. Întrucât criza dă materie reprezentării problemelor sufletului uman confruntat cu adversităţile şi influenţa capitalismului. (Article)]]></description><pubDate>Thu, 27 Aug 2009 15:26:54 +0100</pubDate><guid>85441</guid></item>
<item><title>Republica Cehă | Curajoase măriri de impozite</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/news-brief/78431-curajoase-mariri-de-impozite</link><description><![CDATA[<p>&quot;<em>Totul va fi mai scump, guvernul vrea să scumpească impozitele</em>&quot;, <a href="http://www.lidovky.cz/vsechno-zdrazi-vlada-chce-vyssi-dane-d7s-/ln_noviny.asp?c=A090817_000002_ln_noviny_sko&amp;klic=232914&amp;mes=090817_0">titrează</a> pe prima sa pagină cotidianul ceh <em>Lidov&eacute; Noviny</em>, la două luni de la alegerile legislative. &Icirc;n faţa crizei, ministrul de Finanţe, Eduard Janota, a anunţat că este necesară creşterea impozitelor şi reducerea cheltuielilor statului, căci deficitul este &icirc;n creştere şi va atinge 230 de miliarde de coroane anul viitor (aproximativ 8.9 miliarde de euro).</p>
<p>Anunţul său trece drept un act eroic: &quot;<em>Nici un candidat n-ar &icirc;ndrăzni să declare cu c&acirc;teva luni &icirc;nainte de alegeri că cehii vor sărăci</em>&quot;, scrie cotidianul praghez. Paradoxal, <a href="http://byznys.lidovky.cz/madari-si-lhali-do-kapsy-az-prisel-bankrot-neopakujme-jejich-chyby-1cp-/statni-pokladna.asp?c=A090817_095041_statni-pokladna_abc">notează </a>confratele său <em>Mlada Fronta DNES</em>, cele două principale partide favorite se pregătesc să poarte &quot;<em>campania cea mai scumpă din istoria cehă</em>&quot;, refuz&acirc;nd &icirc;n acelaşi timp să dezvăluie de unde vor obţine fondurile. Janota a făcut deci bine, estimează <em>MFDNES</em>, pentru că a denunţat o politică populistă şi o datorie care ar putea duce ţara pe calea falimentului, &icirc;n care Ungaria s-a angajat deja &icirc;n timp ce Letonia galopează.</p> (News in brief)]]></description><pubDate>Mon, 17 Aug 2009 14:23:49 +0100</pubDate><guid>78431</guid></item>
<item><title>Criză | Repriză, ce repriză? (Presseurop, )</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/article/77291-repriza-ce-repriza</link><description><![CDATA[PIB-ul a crescut cu 0,3% în cel de-al doilea trimestru pe ambele maluri ale Rinului. Dar este prea devreme pentru a vorbi de un sfârşit al crizei, avertizează presa europeană, întrucât în majoritatea ţărilor UE se menţine tendinţa scăderii creşterii brute. În Marea Britanie, creşterea şomajului în rândul tineretului este chiar foarte îngrijorătoare. (Article)]]></description><pubDate>Fri, 14 Aug 2009 17:17:18 +0100</pubDate><guid>77291</guid></item>
<item><title>Criză | La Bucureşti şi Sofia repriza se lasă aşteptată</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/news-brief/75831-la-bucuresti-si-sofia-repriza-se-lasa-asteptata</link><description><![CDATA[<p>&quot;<em>Economiile din Europa centrală &icirc;ncep să vadă lumina de la capătul tunelului, dar Rom&acirc;nia se situează &icirc;n coada clasamentului privind oportunităţile de plasament</em>&quot;, <a href="http://www.capital.ro/articol/investitorii-nu-se-vor-intoarce-in-romania-mai-devreme-de-2010-123388.html">informează</a> <em>Capital</em> &icirc;n ediţia sa din 13 august. Asemeni Bulgariei şi ţărilor Balte, &quot;<em>ţara plăteşte tribut măsurilor anti criză luate cu &icirc;nt&acirc;rziere ca şi dezechilibrului exagerat dintre cerere şi ofertă</em>&quot;.</p>
<p>Săptăm&acirc;nalul economic citează un studiu realizat de către cabinetul Deloitte, potrivit căruia investitorii europeni care se pregătesc să revină &icirc;n ţările emergente vor privilegia Polonia, Cehia, Ungaria şi Slovacia: primele trei ar inspira mai multă &icirc;ncredere iar ultima se bucură deja de pasajul monedei naţionale la euro. &quot;<em>Un rezultat care poate părea surprinzăt</em><em>or</em>&quot;, căci alte ţări ale Europei orientale, ca Rom&acirc;nia, Bulgaria şi ţările balte au fost mult timp zone de predilecţie ale fondurilor de investiţii. Iată de ce &quot;<em>nu vom vedea un retur al investiţiilor &icirc;n Estul continentului &icirc;nainte de 2010</em>&quot;, conchide săptăm&acirc;nalul.</p>
<p>&nbsp;</p> (News in brief)]]></description><pubDate>Thu, 13 Aug 2009 12:44:34 +0100</pubDate><guid>75831</guid></item>
<item><title>Europa centrală şi orientală | Vacile slabe dau năvală (Gândul, Bucureşti)</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/article/75151-vacile-slabe-dau-navala</link><description><![CDATA[Criza face ravagii în Europa centrală şi orientală, în ţări cum ar fi cele Baltice, care afişau nivele record de creştere. Acestea sunt acum obligate să taie în carne vie din bugetul lor, scăzând mai ales salariile funcţionarilor. Miniştrii dau exemplul. (Article)]]></description><pubDate>Wed, 12 Aug 2009 16:48:13 +0100</pubDate><guid>75151</guid></item>
<item><title>Minorităţi | Romii, victime (între altele) ale crizei (Financial Times, Londra)</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/article/73501-romii-victime-intre-altele-ale-crizei</link><description><![CDATA[Criza economică loveşte în Europa Centrală în prioritate comunităţile de romi: ultimii angajaţi, ei sunt primii care sunt concediaţi. Iar actele de violenţă împotriva lor se înmulţesc. (Article)]]></description><pubDate>Mon, 10 Aug 2009 17:22:05 +0100</pubDate><guid>73501</guid></item>
<item><title>Germania | O maşină poate ascunde un scandal</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/news-brief/65871-o-masina-poate-ascunde-un-scandal</link><description><![CDATA[<p>Un ministru german care &icirc;şi vede furat Mercedesul de serviciu &icirc;n Spania &icirc;n timpul vacanţelor sale, asta scandalizează. Alegătorii sunt scandalizaţi, ministrul Sănătăţii, Ulla Schmidt, este sub presiune. &quot;<em>Toată lumea vorbeşte de o maşină. &Icirc;n acest timp, 102 miliarde de euro din partea contribuabilului s-au dus &icirc;ntr-o bancă</em>&quot;, se indignează <a href="http://www.taz.de/1/debatte/kommentar/artikel/1/die-waehler-muessten-es-mal-merken/"><em>Die Tageszeitung</em></a>, referindu-se la salvarea de către stat a unei bănci ameninţate cu falimentul, Hypo Real Estate. </p>
<p>Operaţiunea a costat 1200 de euro din partea fiecărui neamţ, dar circumstanţele &icirc;n care s-a derulat răm&acirc;n tulburi. Acesta este şi motivul apariţiei unei comisii parlamentare de anchetă. &quot;<em>De fiecare dată c&acirc;nd lucrurile par simple, indignarea creşte</em>&quot;, afirmă <em>TAZ</em>; &quot;<em>&icirc;n schimb, c&acirc;nd este vorba de a &icirc;nţelege de ce 102 miliarde de euro au plecat &icirc;ntr-o bancă, opinia publică răm&acirc;ne de ghiaţă şi nimeni nu-şi riscă postu</em>l&quot;. Iar cotidianul berlinez continuă:&quot;<em>850 000 de maşini de serviciu au dispărut şi nimeni nu se enervează</em>&quot;.</p> (News in brief)]]></description><pubDate>Wed, 29 Jul 2009 16:18:12 +0100</pubDate><guid>65871</guid></item>
<item><title>Criză economică | Letonii îşi vând sufletul băncilor</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/news-brief/51851-letonii-isi-vand-sufletul-bancilor</link><description><![CDATA[<p>Loviţi din plin de criza economică, letonii caută soluţii la datoriile lor. Banca <a href="http://www.kontora.lv/eng/index.html"><em>Kontora </em></a>propune &icirc;mprumuturi-anticriză, anunţă cotidianul olandez <a href="http://www.nrc.nl/economie/article2295941.ece/Geld_lenen_met_ziel_als_onderpand"><em>NRC Handelsblad</em></a>. Letonii majori vor putea obţine un &icirc;mprumut de 70 p&acirc;nă la 700 de euro pentru o perioadă de 90 de zile, d&acirc;ndu-şi ca şi cauţiune, sufletul.</p>
<p>Banca afirmă că are deja 200 de clienţi. Ea cere clientului să semneze un contract care stipulează că renunţă la &quot;<em>sufletul său imaterial, cognitiv sau nemuritor</em>&quot;, &icirc;n caz de nerambursare a &icirc;mprumutului. &Icirc;n acest caz, banca promite să nu &icirc;ntreprindă nici o urmărire judiciară. &quot;<em>Acţiunea are aerul ludic dar pentru iniţiatorul său, Viktor Mirosjenko, este vorba despre o afacere foarte serioasă</em>&quot;, notează <em>NRC</em>, care aminteşte că a &icirc;mprumuta bani de la bancă a devenit &quot;<em>aproape imposibil</em>&quot;, căci &quot;<em>salariile au scăzut iar şomajul este al doilea cel mai ridicat din Uniunea Europeană</em>&quot;.</p> (News in brief)]]></description><pubDate>Fri, 10 Jul 2009 14:51:32 +0100</pubDate><guid>51851</guid></item>
<item><title>Criză | Letonia este mahmură (Die Zeit, Hamburg)</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/article/41841-letonia-este-mahmura</link><description><![CDATA[Letonia, care a afişat mult timp cea mai importantă creştere din UE, se găseşte astăzi pe marginea prăpastiei. A redus cheltuielile de stat şi a scăzut salariile, dar va trebui poate să accepte ideea devaluării monezii sale, foarte curând. (Article)]]></description><pubDate>Mon, 29 Jun 2009 20:25:10 +0100</pubDate><guid>41841</guid></item>
<item><title>Germania | Copiii crizei</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/news-brief/27581-copiii-crizei</link><description><![CDATA[<p>Ce g&acirc;ndesc şi cum trăiesc tinerii germanii? Aceasta este &icirc;ntrebarea pe care o pune <a href="http://www.spiegel.de/unispiegel/jobundberuf/0,1518,630114,00.html"><em>Der Spiegel</em></a> săptăm&acirc;na aceasta &icirc;ntr-un dosar intitulat &quot;<em>Noi, copiii crizei</em>&quot;.</p>
<p>O anchetă realizată pe l&acirc;ngă 500 de tineri germani cu v&acirc;rste &icirc;ntre 20 şi 35 de ani arată că, pragmatici, fără viziuni, fără ideologii, aceştia sunt mai degrabă individualişti. La ei, &quot;<em>eu</em>&quot; primează asupra &quot;<em>noi</em>&quot;. Faţă cu criza, ei nu se revoltă, av&acirc;nd deja integrat sentimentul de insecuritate, şi aceasta de mult timp. Crescuţi cu nonşalanţă &icirc;n anii 80 şi 90, au cunoscut rapid instabilitatea şi şomajul. &quot;<em>Generaţia precară</em>&quot;, aceasta este eticheta care se potriveşte cel mai bine tinerilor germani de azi. Ce aşteaptă de la viitor? Să trăiască convenabil, at&acirc;t.</p>
<p>&nbsp;</p> (News in brief)]]></description><pubDate>Mon, 15 Jun 2009 16:21:37 +0100</pubDate><guid>27581</guid></item>
</channel></rss>
