În acest 22 martie, fotbalul european este marcat de două întâlniri care contează pentru calificarea la Campionatul Mondial de Fotbal 2014, meciuri sub o imensă tensiune politică, chiar dacă din motive foarte diferite.

La Budapesta, Meciul Ungaria-România, contând pentru eliminatoriile Campionatului Mondial din 2014, va fi jucat fără spectatori. "Cu uşile închise", dupa cum titreaza Népszabadság.

Sancţiunea a fost decisă de către FIFA după un meci amical între Ungaria şi Israel, în 15 august trecut, când suporterii maghiari scandaseră sloganuri şi purtaseră banderole antiseminte.

Poliţia va fi în alertă maximă pentru această întâlnire între cele două ţări vecine, ale căror relaţii sunt astăzi tensionate, din cauza minorităţilor maghiare din România. Două ecrane uriaşe vor fi instalate pentru suporteri. "Ultraşii" şi membrii partidului de extremă dreapta Jobbik vor organiza concerte ale unor grupuri skinheads.

La Zagreb, eternul şoc între Croaţia şi Serbia este cel care îngrijorează autorităţile. De la împărţirea Iugoslaviei, anunţată în 1990 printr-o încăierare generală în timpul unui meci de fotbal între Dinamo Zagreb şi Steaua Roşie Belgrad, stadioanele au devenit teatrul înfruntărilor dintre suporterii celor două ţări. Tensiunile dintre Zagreb şi Belgrad au renăscut recent, după achitarea generalului croat Ante Gotovina, de către Tribunalul Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie.

În timp ce tabloidul 24 Sata se îmbracă în culorile Croaţiei, pentru a clama "Hai să fim mândri!", capitala croată "se află în stare de asediu", scrie confratele său Jutarnji List: aproximativ 1 500 de poliţişti locali au fost mobilizaţi pentru meci, ajutaţi de colegii sârbi, cu o mai mare experienţă în luptele împotriva ultraşilor.

Deja sancţionate de către instanţele internaţionale ale fotbalului pentru violenţe din partea suporterilor, Croaţia şi Serbia au căzut de acord să nu organizeze deplasări ale suporterilor, pentru a evita orice exces. Poliţia croată a avertizat că meciul ar putea fi întrerupt în orice moment în caz de intonare a unor cântece cu caracter naţionalist împotriva sârbilor. O eventualitate care ar penaliza mai ales selecţionata naţională croată, lider (alături de Belgia), al grupului său, aminteşte cotidianul croat.

O delegație din partea Comitetului Olimpic Internaţional a început o vizită de patru zile la Madrid, pentru a vedea dacă oraşul îndeplineşte condiţiile pentru găzduirea Jocurilor Olimpice din 2020.

Capitala spaniolă candidează pentru a treia oară, după 2012 şi 2016, şi mizează pe desemnarea ei pentru a da un impuls economic regiunii şi ţării într-un context de criză.

Comitetul va desemna oraşul gazdă al Jocurilor Olimpice din 2020 pe data de 7 septembrie. Principalele concurente ale Madridului sunt Tokyo şi Istanbul.

“Bruxelles investighează fotbalul spaniol” titrează El País, dezvăluind că autorităţile de supraveghere a concurenţei din cadrul Comisiei Europene au lansat o anchetă în privinţa a trei echipe de fotbal din Valencia – Valencia, Hércules şi Elche – care au declarat guvernul regional, aflat sub controlul Partidului Popular de centru-dreapta, garant pentru împrumuturi bancare în valoare de 118 milioane de euro. Cluburile nu au putut să-şi plătească datoriile la Bankia, Banco de Valencia şi CAM, care au fost ulterior naţionalizate, ceea ce înseamnă că guvernul din Valencia – una din regiunile cele mai îndatorate ale Spaniei – a fost obligat să ramburseze aceste împrumuturi.

În cazul în care Comisia Europeană declară că ajutorul financiar este ilegal şi reprezintă o încălcare a legislaţiei în domeniul concurenţei, cluburile vor trebui să înapoieze banii, “ceea ce le va aduce în stare de faliment”, scrie El País, adăugând că datoriile tuturor cluburilor de fotbal ale ţării însumează 3,6 miliarde de euro.

Ani de-a rândul a existat o mare diversitate de ajutoare financiare [publice] care au permis dezvoltarea a ceea ce Bruxelles a numit “bula fotbalului spaniol”. [...] Respectul pentru fotbalul spaniol este la apogeu, dar din punct de vedere economic sunt îndoieli serioase cu privire la viitorul mai multor cluburi [şi] acest paradox aparent dintre imensul succes al cluburilor şi dezastruoasa lor situaţie economică a stârnit suspiciuni în Europa.

O anchetă specială a Europol a arătat că 680 de meciuri de fotbal, dintre care două întâlniri din Liga Campionilor şi mai multe calificări pentru Euro şi Cupa Mondială, ar fi fost aranjate de o reţea criminală.

400 de arbitri, jucători şi oficiali ar fi implicaţi într-o vastă reţea condusă din Singapore şi operând în 30 de ţări. “Corupţia cu o organizaţie de agenţi de pariuri în plan secund este un sport criminal complet nou ce decurge din revoluţia tehnologică permiţând să se parieze pe evenimente sportive care se produc în cealaltă emisferă”, conchide cotidianul.

"Germania este deja campioana Europei...în ceea ce priveşte eficienţa economică a primei sale divizii", decretează Les Echos, care comentează astfel rezultatele primului studiu anual realizat de filiera britanică a cabinetului internaţional Deloitte, asupra economiei balonului rotund în Europa. La patru zile distanţă de la lovitura de începere a Euro 2012, care va fi dată la Varşovia, în Polonia, vinerea care vine, cotidianul economic trece în revistă motivele bunei sănătăţi sportive ale Bundesliga:

campionatul german, care şi-a construit puterea economică plecând de la mari stadioane şi care este, de la mijlocul anilor 2000, primul din Europa în ceea ce priveşte afluenţa (mai mult de 42 000 de spectatori în medie per stadion, în 2010-2011), dă dovadă şi de o remarcabilă stăpânire a masei sale salariale. Aceasta reprezintă în medie 53 % din veniturile sale, în comparaţie cu 75 % în Italia şi Franţa, 70 % în Anglia şi 58 % în Spania.

Cabinetul Deloitte descrie finanţele Bundesliga ca o excepţie printre cele ale altor campionate europene, puternic dezechilibrate, şi mai ales ale Premier League engleze, "ale cărei pierderi înainte de impozitare, cumulate, reduse la 380 de milioane de lire sterline (470 milioane de euro), necesită în continuare o atenţie urgentă".

Este cel mai scump fotbalist de până acum. Ar putea fi pus acum în serviciul solvabilităţii băncilor spaniole. "Ronaldo în fondurile de salvare", titrează Süddeutsche Zeitung, care explică faptul că grupul de economii Bankia, faţă de care Real Madrid s-a îndatorat pentru a plăti transferul jucătorului portughez, încearcă să împrumute bani de la Banca Centrală Europeană. Aceasta din urmă cerând garanţii, banca îl propune nici mai mult nici mai puţin decât pe ...Ronaldo şi pe brazilianul Kaka, ambii jucători ai clubului din Madrid. În 2009, Real împrumutase 76.5 milioane de euro pentru a plăti 100 de milioane de euro celor de la Manchester United şi 60 de milioane clubului AC Milan.

"Am putea ajunge oare ca BCE să pună sechestru pe vreunul din fotbalişti?", se întreabă cotidianul din München. "Teoretic, totul este posibil. Bankia ar trebui mai întâi să devină insolvabilă şi ar trebui ulterior ca Real să nu-şi mai plătească împrumuturile, care sunt garantate prin veniturile care provin din publicitate şi din televiziune. Sigur, Real Madrid are o datorie de mai multe sute de milioane de euro. Însă în Spania suntem deja de mult timp maeştri ai salvărilor de cluburi de fotbal cu ajutorul banului public – ca şi cum ar fi bănci".

"Mai săracă, mai scumpă, mai târziu", titrează Rzeczpospolita descriind problemele şi întârzierile în construirea stadionului naţional din Varşovia şi a unei autostrăzi principale, înaintea Campionatului european de fotbal 2012, din Polonia. În ambele cazuri, companiile care au propus preţuri foarte scăzute pentru a câştiga contractele de construcţie se regăsesc acum în imposibilitatea de a termina lucrările la timp sau de a respecta standardele de calitate. Cum data Campionatului se apropie, ei speră să poată renegocia condiţiile finaciare, relatează cotidianul din Varşovia. Acesta urmând să fie un capăt de pod al investiţiilor în Europa, consorţiul chinez de construcţii Covec a cerut 330 de milioane de euro pentru a construi o porţiune de 50 de km din autostrada A2 care leagă Varşovia de Lodz, cu 106 milioane de euro mai puţin decât celelalte oferte. Confruntată cu dificultăţi în plata prestatarilor săi polonezi, Covec a fost obligată să întrerupă construcţiile, riscând să piardă contractul şi să fie obligată să plătească investitorului polonez 186 de milioane de euro de despăgubiri. "Aceste probleme decurg din alocarea contractelor doar pe baza celui mai scăzut preţ", declară expertul în transporturi Adrian Frugalski. "În cele mai multe ţări ale UE, ofertele selecţionate sunt cele care prezintă cel mai bun raport calitate-preţ, ceea ce nu înseamnă că sunt cele mai ieftine", conchide Rzeczpospolita.

"Doar încă o zi fără hochei", notează ziarul slovac SME. Campionatul mondial de hochei pe gheaţă va începe pe 29 aprilie la Bratislava, iar cotidianul SME consideră că această competiţie este menită să "dezgheţe relaţiile diplomatice".

De şase luni deja, diplomaţii slovaci mizează pe acest sport foarte popular în Rusia pentru îmbunătăţirea încordatelor relaţii cu Moscova. În contextul campionatului, o legătură aeriană directă cu Rusia va fi stabilită până la sfârşitul lunii iunie, iar numărul solicitărilor de vize din partea turiştilor ruşi va creşte, se estimează, cu 70 % anul acesta. "Este un instrument de comunicare foarte bun la nivelul oamenilor de rând şi la nivel oficial, precum şi un excelent instrument de marketing al ţării. Iar noi ştim să îl folosim foarte bine", afirmă, într-un interviu acordat SME, Radomir Bohac, ambasadorul Slovaciei în Danemarca.

"Rusia-Qatar: un singur ţel, banii", titrează, amar, Le Soir, după atribuirea Campionatelor mondiale de fotbal 2018 şi 2022 Rusiei şi Qatar-ului, în detrimentul candidaturilor belgo-olandeze, engleze şi hispano-portugheze. Această decizie "se înscrie perfect în tendinţa banului şi a exageratului cu orice preţ", comentează cotidianul din Bruxelles. "Business-ul din fotbal s-a născut în urmă cu 20 de ani sub impulsurile unor personalităţi ca Berlusconi şi Bernard Tapie [fost preşedinte al echipei Olympique Marseille] şi s-a dezvoltat de atunci fără încetare, mai ales în Marea Britanie, graţie magnaţilor ruşi şi a prinţilor din golful Persic" (ce simbol!)".

"China se pregăteşte să cumpere Liverpool", titrează The Times, dezvăluind că licitantul misterios care doreşte achiziţionarea legendarului club de fotbal nu este altul decât fondul de investiţii China Investment Corporation (CIC), susţinut de guvern. Într-o bătălie între trei părţi care include o bogată familie kuweitiană şi un grup de investiţii american, oferta chineză, sprijinită de magnatul sportiv Kenny Huang, pare a fi în poziţie favorită pentru preluarea controlului datoriilor clubului de fotbal, evaluat la aproximativ 360 milioane euro. "Achiziţia ar fi doar o mică bucăţică din vastul plan de investiţii chineze la nivel mondial", scrie cotidianul londonez. Cu rezerve de aproape 1.500 miliarde euro în devize străine, CIC care deţine deja o parte a departamentului de afaceri a Canary Wharf, se poate juca cu un buget de 251 miliarde euro.

"Candidatura pentru Campionatul mondial de Fotbal 2018 este dur criticată", titrează De Morgen, la o săptămână de la vizita FIFA în Belgia şi Olanda, pentru a verifica dacă cele două ţări îndeplinesc criteriile pentru a organiza evenimentul. Mai multe partide politice flamande contestă faptul că lista de sarcini – în care cele două ţări detaliază măsurile luate pentru a răspunde exigenţelor FIFA – "a fost aprobată în plină criză politică în aprilie trecut de către un guvern care se pregătea să demisioneze", cel al lui Yves Leterme. Ele cer în acelaşi timp ca el să fie supus votului majorităţii Parlamentului creat după alegerile din 13 iunie.

"Roşu şi galben": culorile drapelului spaniol sunt şi cele ale pilotului Fernando Alonso ca şi cele ale ciclistului Alberto Contador, câştigători respectivi ai Marelui Premiu de Formula 1 al Germaniei şi al Turului ciclist al Franţei, în 25 iulie. "Această lună iulie 2010 face ca Spania să intre în vârsta sa de aur", se bucură El Mundo. La două săptămâni de la victoria Spaniei în Campionatul Mondial de Fotbal, "drapelele sunt în continuare pe stradă". Formula 1, motociclism, tenis... Care este oare secretul "celei mai strălucitoare generaţii de sportivi din istoria Spaniei?", se întreabă cotidianul, care răspunde el-însuşi: "valori pozitive şi actuale", cum ar fi disciplina, efortul sau uniunea, "cea mai bună reţetă pentru a face faţă recesiunii şi absenţei unui mare proiect colectiv naţional", scrie El Mundo.

"Bunurile sportului ceh, în valoare de mai multe miliarde, vor fi distribuite", anunţă Lidové Noviny. Cotidianul praghez explică faptul că guvernul, care a decis să reducă bugetul actual, de 2.2 miliarde de coroane (aproximativ 86 de milioane de euro), propune un audit al tuturor instituţiilor sportive ale ţării şi vânzarea celor pe care federaţiile sportive nu le mai pot întreţine. Ţara dispune de o reţea densă de instalaţii dintre care majoritatea sunt lăsate în paragină, dar a căror valoare imobiliară ar putea atinge 250 de miliarde de coroane (10 miliarde de euro), aminteşte Lidové Noviny.

“Tot nu”, regretă De Volkskrant, arătându-l în mijlocul terenului pe Wesley Sneijder după înfrângerea în faţa Spaniei în finala Cupei Mondiale la fotbal. Această a treia finală pierdută după cele din 1974 şi 1978, “se înscrie în imaginea pe care Olanda au creat-o despre ea însăşi în Africa de Sud”, scrie cotidianul: “o serie inimitabilă de ciudăţenii, de reveniri, de curse, de rezistenţă, de căderi şi câteodată de comportament ruşinos”.

"Squadra Azzura: înfrâgere şi ruşine", titrează Corriere della Sera. După eliminarea şocantă a Franţei, finalistă la Berlin în 2006, Italia, deţinătoarea Cupei Mondiale, a fost eliminată din turneu fără să fi câştigat nici măcar un singur meci. Presa italiană e departe de a trata cu amuzament cel mai slab rezultat obţinut vreodată de către Italia, din istoria participării sale la Cupa Mondială, numind jucătorii o bandă de "milionari cu picioare din gelatină". Înfrângerea de pe 24 iunie, cu 3-2 în meciul cu Slovacia, a dat apă la moară regionaliştilor din Liga Nordului, care oricum, dispreţuiesc orice simbol al unităţii naţionale. Ministrul Roberto Calderoli, din partea partidului xenofob, a acuzat "politica nesănătoasă din sport", care a făcut ca Inter Milan să câştige Liga Campionilor cu o echipă formată exclusiv din jucători străini. "Ar trebui ca echipele noastre să fie formate numai din jucători italieni", a spus acesta.

Este "un bordel absolut", titrează Libération [într-un joc de cuvinte despre fotbal şi bazar/bloody mess]. Totalitatea presei franceze crede că echipa naţională de fotbal "a căzut în ridicol", după înfrângerea sa la Campionatul Mondial, în 17 iunie, în faţa Mexicului. Un jucător l-a insultat pe antrenor, echipa a refuzat să se antreneze, un oficial al Federaţiei franceze de fotbal a demisionat iar Ministrul sporturilor se pregăteşte să ia măsuri. Pentru mulţi, această criză reflectă de fapt starea de spirit a societăţii franceze.

Preşedintele francez s-a arătat "consternat", Le Figaro vorbeşte de o "afacere de Stat" în timp ce Libération s-a amuzat să ilustreze toate articolele sale de astăzi cu fotografii de mâini. Furia care a urmat golului calificării Franţei la Campionatul Mondial de Fotbal, golul "unei şmecherii a handbalistului" Thierry Henry, nu se calmează.

FAI (Asociaţia irlandeză de fotbal) a cerut ca FIFA să decidă rejucarea meciului, aşa cum ceruse expres Primul ministru irlandez Brian Cowen, titrează The Irish Independent. Cerere refuzată deja oficial de către FIFA. Explicit catastrofal, cotidianul irlandez îi pune în cârcă lui Henry consecinţe care depăşesc pragul sportiv: "Acest furt va costa Irlanda probabil câteva miliarde de euro".

Franţa va participa la Campionatul Mondial de Fotbal, dar nu este mândră. L'Equipe titrează asupra "mâinii lui Dumnezeu", dar fotografia lui Thierry Henry controlând balonul cu mâna înainte de golul francez care a eliminat Irlanda nu are nimic onorabil. Expresia, utilizată de argentinianul Maradona pentru a justifica un gol pe care îl marcase cu mâna, este pentru amatorii de fotbal sinonim de rea voinţă. "Aceste două ore de joc incită Albaştrii la cea mai frumoasă dintre modestii: pentru că nu formează o echipă mare. Şi de altfel, formează vreo echipă?", se interoghează retoric cotidianul sportiv, a doua zi după meci. De partea irlandeză, The Irish Independent condamnă un "furt armat".

De la euforia Mondialului 98 la deziluzie. Inaintea unui meci Franţa-România capital pentru calificarea la Campionatul Mondial de Fotbal anul viitor în Africa de Sud, cotidianul L'Equipe se întreabă pe prima sa pagină: "(jucătorii echipei franceze) sunt-ei insuportabili?" Căci relaţiile între "Albaştri" şi opinia publică iau adeseori forma unor fenomene de societate.

Chiar dacă selecţionerul Raymond Domenech este adeseori criticat, "responsabilitatea jucătorilor este evidentă", crede cotidianul sportiv care îi pălmuieşte pe "cei care fug de pe stadion cu căştile pe urechi, cu ochii ascunşi de ochelari de soare, fără un cuvânt, fără un gest pentru suporteri". Federaţia de fotbal "multiplică operaţiile de comunicare, dar deocamdată rezultatul nu este satisfăcător". De altfel, în recentul clasament al personalităţilor preferate de către francezi, "primul fotbalist pe listă era ... un fotbalist la pensie: Zinédine Zidane. Ca o dovadă în plus că publicul francez îi iubeşte în primul rând pe cei care câştigă".

"Această sintagmă, că jucătorul de fotbal este incult, nu are şcoală, va pica”! Cristi Chivu, internaţionalul român de la Inter Milano (unde joacă din 2007), dar şi preşedintele de onoare al AFAN (Asociaţia Fotbaliştilor Amatori şi Nonamatori), nu îşi ascunde bucuria, scrie Cotidianul.

Pentru proiectul  "Securitate socială şi formare profesională pentru sportivi", AFAN a reuşit să obţină, în plină criză, 450 000 de euro din partea Ministerului Tineretului şi Sportului. Graţie celor 5 milioane de fonduri proprii şi europene, AFAN a decis deci "să trimită fotbaliştii la şcoală", afirmă cotidianul bucureştean, potrivit căruia "Universitatea virtuală va pune la dispoziţie jucătorilor studii de marketing, economie şi management".