Totuşi, în ajunul unei alegeri prezidenţiale ruseşti, care ar trebui să-l scoată, fără surpriză, câştigător pe primul ministru Vladimir Putin, care va reveni astfel la Kremlin, preşedintele Comisiei de Afaceri Europene din Parlamentul eston, Taavi Roivas explica de curând, in cadrul unui colocviu organizat de Club Grande Europe, că "unul din motivele care au împins estonienii să îmbrăţişeze cu atâta entuziasm moneda euro, în 2011, a fost şi faptul că scăpau astfel încă şi mai mult de sub influenţa rusească".

Vrem nu vrem, Rusia este pentru Europa un partener inconturnabil şi care nu trebuie subestimat. Primul furnizor de gaz al UE, ea se pregăteşte să mai facă un pas spre o şi mai mare influenţă în domeniu, odată cu intrarea în serviciu a gazoductelor South Stream şi Nord Stream. Rusia este ţara de origine a mai multor oligarhi care au contaminat businessul european (fotbal, cazinouri, media, etc.). Şi este unul dintre creditorii UE...Iar întoarcerea probabilă a lui Putin la comandă nu va face decât să sprorească această prezenţă: Vladimir Vladimirovici va avea mijloacele de a realiza unele din proiectele anunţate deja în ultimii ani, cum ar fi crearea unei uniuni eurasiatice până în 2015, liberalizarea vizelor pentru concetăţenii săi sau reînarmarea Rusiei...Putem să fim convinşi de acum înainte că nimic nu se va face de acum înainte fără Moscova. Nici în interiorul UE şi nici în vecinătatea sa apropiată. Cazul Siriei, unde o rezoluţie fermă a ONU s-a lovit de vetoul sino-rus, este emblematic.Tactica Kremlinului este divide et impera, iar europenii participă de fapt atunci când fac mai degrabă să predomine interesele lor naţionale în materie de energie, în ciuda intereselor comunitare, sau când răspund în dezordine ameninţărilor militare reale sau presupuse ale Moscovei.

"Rusia este o parte inalienabilă şi organică a Europei şi a civilizaţiei europene. Concetăţenii noştrii se consideră europeni [...]. Acesta este motivul pentru care Rusia propune crearea unui spaţiu economic şi umanitar comun, de la Atlantic la Pacific – într-o comunitate numită Uniunea Europei", a anunţat Putin la sfârşitul lui februarie, într-un articol de opinie publicat în engleză de Ria Novosti.

În faţa unor asemenea ambiţii, Europa ar face mai bine să abandoneze neîncrederea şi dispreţul, şi să perceapă în sfârşit Rusia nu ca pe o ameninţare ci ca pe un partener cu care să discute de la egal la egal.

În Estonia, Eesti Pävaleht vede în acest proiect "o clară liberă trecere" pentru noua "cale ferată baltică". Marchează în acelaşi timp finalul proiectului de linie de mare viteză dintre Riga şi Moscova, susţinută de ex-preşedintele leton Valdis Zatlers şi contestat de primul ministru desemnat Valdis Dombrovskis, şi este o dovadă a îndepărtării practicate de Letonia faţă de Rusia.

"Măcar, cu intrarea Estoniei în zona euro, estonienii nu mai trebuie să se teamă de devalorizare, o teamă întemeiată cu numai un an în urmă", adaugă ziarul. Totuşi cerul de deasupra zonei euro nu a fost senin în ultimii ani. Criza a dezvăluit lipsa de disciplină financiară în mai multe state iar pesimiştii evocă o posibila fărâmiţare a zonei.

"Acest context ne îndeamnă să ne întrebăm de ce Estonia a depus atâtea eforturi pentru a se urca pe un vas care urmează să eşueze, spune Postimees. Ori, dacă zona euro se va destrăma, va fi un colaps atât de întins încât nu va fi o mare deosebire între a fi înăuntru sau înafară."

"Mica Estonie va consolida moneda euro", consideră la rândul lui Edin Mujagic, de la Universitatea din Tilburg, Olanda, în De Volkskrant. Chiar dacă republica baltică nu este o superputere economică, este un "copil minune" în domeniul finanţelor publice, asigură economistul. Datoria sa publică este de numai 7%, cu mult mai puţin decât economiile puternice din zona euro.

De fapt, adaugă Edin Mujagic, intrarea Estoniei în zona monedei unice este o veste bună pentru Germania, Olanda şi Finlanda. Pentru aceste ţări care se zic virtuoase, sosirea în Banca Centrală Europeană a unei ţări "care încurajează finanţele publice sănătoase, care nu doreşte să finanţeze datoria cumpărând obligaţiuni de stat şi acordă prioritate controlului inflaţiei, nu este deloc rău".

Avantajul pentru laboratoare, explică Vanity Fair, este faptul că ele fac testele în condiţii mai puţin stricte şi mai puţin costisitoare, de a obţine rezultate pozitive şi "de a convinge astfel Food and Drug Administration că medicamentele sunt sigure şi eficace pentru americani". În 2008, 80% din produsele supuse FDA au fost testate în afara Statelor Unite, ceea ce reprezintă 58 788 de teste. 876 dintre ele au avut loc în România, 589 în Ucraina, 716 în Turcia. Estonia, Polonia, Rusia, Lituania, Slovacia sau Croaţia sunt şi ele ţări apreciate de laboratoare.

În afara oricărui control serios, aceste teste sunt adeseori mortale. Revista citează exemplul unui test pentru un vaccin contra gripei efectuat într-un refugiu pentru cei fără domiciliu fix, la Grudziadz, în Polonia. Plătiţi cu 2 dolari, "cobaii credeau că vor primi un vaccin normal. Nu a fost cazul. Cel puţin 20 dintre ei au murit".

Pe de altă parte, cotidianul din Milano, Corriere della Sera scrie că parlamentul italian a decis să amâne pentru septembrie votarea controversatei propuneri făcute de primul ministru Silvio Berlusconi privind "legea cenzurii". Legea este contestată de o parte a juriştilor, presei şi opiniei publice deoarece limitează dreptul de a efectua interceptări ale unor conversaţii de interes public şi de a publica transcrierea acestora. Corriere adaugă faptul că blogurile care nu publică corecţii vizând părţile implicate vor plăti amenzi uriaşe de până la 25.000 euro.

În timp ce ministrul estonian al Educaţiei evaluează nivelul de acces al studenţilor străini la sectoarele sensibile ale cercetării, serviciile estoniene examinează candidaturile acestora. "Cei care au descoperit tot felul de lucruri şi apoi au plecat în străinătate pentru a creea societăţi private sunt mai degrabă cercetătorii care au lucrat în universităţile estoniene, ei ridică adevăratele probleme", explică însă Rein Raud, rectorul Universităţii din Talin.

"Statele se angajează însă mai puţin decât organizaţiile", regretă totuşi cotidianul din Helsinki, potrivit căruia organismele private şi publice sunt cu mult mai implicate decât guvernele. Cotidianul Turun Sanomat notează şi el că Varşovia şi Moscova s-au angajat să construiască "o reţea de staţii de filtrare pentru a-şi reduce deşeurile de ape uzate şi poluate", în timp ce cotidianul din Tallinn, Postimees, scrie despre anunţul făcut cu această ocazie de către autorităţile estoniene, de a aproba o lege, până în 2014, care "să protejeze mediul înconjurător al Balticii".

"Va afecta şi mai puternic Europa Centrală şi de Est, unde oamenii au prosperat în ultimii ani, datorită climatului economic binevoitor şi creditului ieftin. Pentru locuitorii din Europa post-comunistă, creditele au fost pietrele de temelie ale îmbunătăţirii nivelului de trai", observă raportul Băncii Mondiale. Visele de o viaţă mai bună au fost spulberate la câteva luni după izbucnirea crizei globale, atunci când exporturile – forţa motrice a economiile est-europene – s-a prăbuşit, iar şomajul a început să crească din nou vertiginos. 

Această schimbare intervine într-un moment în care Rusia îşi arată muşchii în Baltica, notează cotidianul suedez: în septembrie trecut, Moscova a exersat cel mai important exerciţiu militar din ultimii zece ani, cu un scenariu în care NATO ar ataca Rusia. "Aceste exerciţii nu reprezintă încă o ameninţare", observă ziarul, pentru care "marea întrebare este să ştim cum va acţiona Rusia în viitor, căci noua generaţie rusească este crescută într-un spirit anti-occidental".

De atunci, "societatea estoniană a întors spatele mării", scrie Mairold Vaik, un marinar, într-un forum. "Deşi în timpuri de festivităţi ne place să ne dăm un nume drăguţ – un popor al mării – nu avem un sector maritim puternic (...) Sumele alocate de stat sectorului maritim sunt doar un pumn faţă de ceea ce este dat agriculturii". Astăzi, subliniază Vaik, "companiile de transport maritim preferă să poarte steaguri străine".

Săptămânalul economic citează un studiu realizat de către cabinetul Deloitte, potrivit căruia investitorii europeni care se pregătesc să revină în ţările emergente vor privilegia Polonia, Cehia, Ungaria şi Slovacia: primele trei ar inspira mai multă încredere iar ultima se bucură deja de pasajul monedei naţionale la euro. "Un rezultat care poate părea surprinzător", căci alte ţări ale Europei orientale, ca România, Bulgaria şi ţările balte au fost mult timp zone de predilecţie ale fondurilor de investiţii. Iată de ce "nu vom vedea un retur al investiţiilor în Estul continentului înainte de 2010", conchide săptămânalul.

"Un lucru este clar astăzi, comentează ziarul. Relaţiile la locul de muncă vor fi tensionate ca şi corzile unui instrument acordat şi puc la punct, raţiunea venind din faptul că licenţierea este astăzi mai uşoară şi costă mai puţin". Legea pleacă de la pricipiul că angajatori şi salariaţi sunt parteneri egali şi că totul se rezumă la negociere.  "E uşor de zis, estimează Eesti PÄevaleht. Un angajat fără cunoştinţe juridice  şi nici o stăpânire a artei negocierii se va găsi într-o situaţie dificilă".