Ea atribuie această schimbare polarizării politice și setei de putere a anumitor conducători. Printre statele europene enumerate se găsesc Ungaria (în frunte), Slovacia, Albania, Kosovo, Macedonia și Muntenegru în timp ce Polonia și, într-o mai mică măsură, Serbia par elevi buni.

Polonia pierdea încă o dată elite aproape de Katyn şi cădea într-o psiho-dramă politico-religioasă, Italia se înfunda şi mai mult în ridicolul aventurilor sexuale ale şefului său de guvern iar Ungaria, sub impulsul unei drepte naţionaliste, readucea în discuţie ordinea sa constituţională.

An haotic, deci. An dificil, în acelaşi timp, pentru o Europă care pare să fie din ce în ce mai marginalizată pe scena internaţională, luată pe scurt de o lume emergentă adeseori mai puţin democratică dar mai dinamică.

În faţa acestei actualităţi, este necesar să luăm puţină distanţă şi să privim realitatea dintr-un alt unghi de vedere. Pentru aceasta, am invitat 10 autori europeni, scriitori şi analişti, semnături cunoscute dar şi noi voci, să scrie despre Europa. Cei care văd dincolo de succesiunea de evenimente, cei care îşi imaginează un alt viitor sau cei care trăiesc actualitatea ca fiinţe umane şi ca cetăţeni.

Între Crăciun şi Noul An, în timp ce echipa multinaţională a Presseurop se dispersează în toată Europa şi face o pauză, Arnon Grunberg (Olanda), Fernando Savater (Spania), Pawel Swieboda (Polonia), Thomas Brussig (Germania), Gonçalo M. Tavares (Portugalia), Philippe Perchoc (Franţa), Petra Hulova (Republica cehă), Mircea Vasilescu (România), Tim Parks (Marea Britanie) şi Loretta Napoleoni (Italia) vă vor da posibilitatea de a vedea altfel Europa.

Lectură plăcută şi sărbători fericite de sfârşit de an din partea echipei Presseurop!

În ceea ce o priveşte pe aceasta din urmă, Comisia a reiterat neliniştile sale privind respectarea, de către Ankara, a drepturilor omului. Pentru prima oară, notează EUObserver, Comisia a denunţat ameninţări la adresa libertăţii presei, în urma amenzii fiscale de 2,2 milioane de euro impuse grupului de presă Dogan Yayin. În schimb, explică cotidianul turc Zaman, "Comisia susţine acţiunea capitalei turce în procesul Ergenekon – o reţea clandestină acuzată de intenţia de a răsturna guvernul" – şi o încurajează "să continue procesul de democratizare, în particular iniţiativa kurdă, care vizează găsirea unei soluţii durabile la problema minorităţilor".

Ineficacitatea acestor proiecte, destinate să dezvolte sectoarele justiţiei în ţările din regiune candidate la aderare (Bosnia-Herţegovina, Serbia, Macedonia, Albania şi Muntenegru), este "datorată mai ales unei lipse de angajament" din partea guvernelor implicate, explică acestui cotidian Maarten Engwirda, membru olandez al Curţii. Raportul citează cu titlu de exemplu ordinatoarele finanţate de către Comisie şi destinate poliţiei albaneze, care au rămas "poate luni de zile în cartoanele lor de origine înainte de a fi distribuite la cine trebuie". Curtea trebuie să predea în curând un raport similar asupra Turciei, adaugă Engwirda, potrivit căruia, datorită "caracterului său foarte sensibil", redactorii "au mari greutăţi în a găsi cele mai bune formule".