<?xml version="1.0" encoding="UTF-8" ?>
<rss version="2.0">
            <channel><title>Presseurop | <![CDATA[Educaţie]]></title>
                <link>http://www.presseurop.eu/ro</link>
                <description>Cele mai bune articole din presa europeană în 10 limbi</description>
                <language>ro</language><item><title>România | Dictare şi disciplină pentru şcolari</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/news-brief/939291-dictare-si-disciplina-pentru-scolari</link><description><![CDATA[<p>&ldquo;<em>Rom&acirc;nia trimite astăzi la şcoală o nouă generaţie de cosmonauţi, piloţi, constructori de roboţi şi tot ce se mai visează omul pe la 6-7 ani</em>&rdquo;, <a target="_self" href="http://www.jurnalul.ro/opinii/editorial/noutatea-anului-dispare-scoala-de-mintit-frumos-589985.html">scrie <em>Jurnalul Naţional</em>, &icirc;n editorialul său</a>. Pentru cele trei milioane de elevi care se &icirc;ntorc pe băncile şcolii, ministerul Educaţiei spune că vrea să elimine minciuna din şcoli. Astfel, &icirc;n acest an &ldquo;<em>vor avea o clasă &icirc;n plus la gimnaziu iar liceul va dura trei ani &icirc;n loc de patru</em>&rdquo;, titrează cotidianul. Schimbări care demonstrează că statul şi-a &icirc;nvăţat lecţia după <a target="_self" href="http://www.presseurop.eu/ro/content/news-brief-cover/754951-generatia-google-picat-bacul">dezastrul de la bacalaureatul din 2011</a> [mai bine de jumătate dintre candidaţi au picat]: controlul prezenţei elevilor şi al profesorilor; obligativitatea intonării imnului naţional; scrierea după dictare chiar şi la liceu pentru a suplini lipsa de &icirc;nţelegere a textelor de către elevii rom&acirc;ni. Pentru că &ldquo;<em>toate testele au arătat că elevul rom&acirc;n mediu citeşte, dar nu pricepe ce-a citit</em>&rdquo;.</p> (News in brief)]]></description><pubDate>Mon, 12 Sep 2011 13:16:00 +0100</pubDate><guid>939291</guid></item>
<item><title>Universităţi | Oxford pe polder (De Volkskrant, Amsterdam)</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/article/897651-oxford-pe-polder</link><description><![CDATA[Înscrieri mai uşoare şi mai ieftine, cursuri în limba engleză : pentru tinerii britanici, a studia în Olanda este mijlocul de a scăpa de problemele universităţilor din ţara lor. (Article)]]></description><pubDate>Tue, 30 Aug 2011 16:46:41 +0100</pubDate><guid>897651</guid></item>
<item><title>Belgia | "Fuga neagră" din şcolile primare</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/news-brief/896501-fuga-neagra-din-scolile-primare</link><description><![CDATA[<p>&quot;<em>Copiii imigranţilor din clasa de mijloc fug &icirc;n masă din şcolile mixte&quot;</em>, informează <em>De Morgen</em>. Motivul, potrivit cotidianului din Bruxelles: &quot;<em>marocanii nu mai vor să fie &icirc;n aceeaşi clasă cu copiii europenilor din Est</em>&quot;. <a target="_self" href="http://www.demorgen.be/dm/nl/1344/Onderwijs/article/detail/1311412/2011/08/30/Ook-allochtonen-ontvluchten-concentratiescholen.dhtml">Pentru Paul Mahieu</a>, profesor la Universitatea din Anvers, care studiază segregarea &icirc;n &icirc;nvăţăm&acirc;ntul primar, şcolile se confruntă cu <em>&quot;o fugă neagră</em>&quot; comparabilă cu &quot;<em>o fugă albă&quot;</em>, fenomen prin care părinţii autohtoni &icirc;şi retrag copiii din şcolile frecventate de un număr mare de elevi cu origini străine. &quot;<em>Mecanismul de fugă</em>&quot; se declanşează atunci c&acirc;nd limita de 30 % de elevi de origine străină este depăşită şi atunci c&acirc;nd această limită este de 50 % pentru părinţii alohtoni, explică paul Mahieu. Cercetătorul explică faptul că este vorba de o problemă psihologică căci &quot;<em>părinţii sunt convinşi că &icirc;nvăţăm&acirc;ntul este de mai bună calitate &icirc;n şcolile cu mulţi elevi autohtoni</em>&quot; şi previne asupra faptului că această fugă va continua şi că ea ar putea agrava de fapt problemele existente. &quot;<em>Diversitatea</em>&quot; &icirc;n şcoli nu este &icirc;n mod obligatoriu sinonimă cu problemele, <a target="_self" href="http://www.demorgen.be/dm/nl/2462/Standpunt/article/detail/1311415/2011/08/30/Vlucht.dhtml">apreciază <em>De Morgen.</em></a> &quot;<em>Except&acirc;nd situaţia c&acirc;nd abandonăm ideea că &icirc;nvăţăm&acirc;ntul este un motor pentru mobilitatea socială, şcolile cu un amestec socio-economic sunt de fapt necesare</em>&quot;.</p> (News in brief)]]></description><pubDate>Tue, 30 Aug 2011 12:56:04 +0100</pubDate><guid>896501</guid></item>
<item><title>România | "Generaţia Google" a picat Bacul</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/news-brief/754951-generatia-google-picat-bacul</link><description><![CDATA[<p>&quot;<em>Adevărata valoare a generaţiei &ldquo;Google&rdquo;: măcel la bacalaureat</em>&quot;, <a href="http://www.evz.ro/detalii/stiri/macel-dupa-rezultate-bacalaureat-2011-adevarata-valoare-a-generatiei-google-936495.html" target="_self">se pl&acirc;nge <em>Evenimentul Zilei</em></a>. Peste 100 000 de elevi, adică jumătate dintre cei care au participat la examenul de maturitate, au picat. Este cel mai prost rezultat din ultimii 21 de ani. &quot;<em>Cine este vinovat?</em>&quot;, se &icirc;ntreabă cotidianul, care arată pe r&acirc;nd spre ministerul Educaţiei, profesori şi elevi. Părinţii au protestat faţă de subiectele prea dificile, dar au denunţat şi &quot;<em>stilul poliţienesc</em>&quot; din timpul probelor, căci au fost instalate camere video &icirc;n toate sălile de examene. &quot;<em>Nivelul elevilor a scăzut dramatic &icirc;n ultimii cinci ani</em>&quot;, spun profesorii, care dau vina pe schimbarea de valori şi pe faptul că noua generaţie ignoră esenţa lucrurilor importante, cum ar fi satisfacţia pe care o oferă &icirc;nvăţătura. Pe de altă parte, inspectorii consideră că rezultatele reflectă nivelul pregătirii elevilor.</p> (News in brief)]]></description><pubDate>Mon, 04 Jul 2011 12:41:06 +0100</pubDate><guid>754951</guid></item>
<item><title>Olanda | Scandal în marile şcoli</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/news-brief/625261-scandal-marile-scoli</link><description><![CDATA[<p>&ldquo;<em>Valoarea diplomei de studii superioare &icirc;n dezbatere</em>&rdquo;, titrează <a target="_self" href="http://www.volkskrant.nl/"><em>Volkskrant</em></a> după ce s-a aflat că Institutul de studii superioare Inholland a distribuit diplome fără ca studenţii să aibă nivelul cerut. &Icirc;ntr-un raport publicat pe 28 aprilie, Inspectorul Şcolar arată că patru din cinci formări profesionale ale Inholland (printre altele comunicare şi inginerie mecanică) nu sunt la &icirc;nălţime. Acestea propuneau &ldquo;<em>trasee de final de studii alternative</em>&rdquo; const&acirc;nd &icirc;n a da posibilitatea studenţilor să obţină credite de studiu europene prin intermediul lucrărilor făcute acasă, &icirc;n loc de clasicele examene. Ziarul mai aminteşte şi că &ldquo;<em>nivelul a altor patru formări profesionale de la alte institute este alarmant</em>&rdquo;. Secretarul de stat pentru Educaţie, Halbe Zijlstra, a anunţat că institutele şi universităţile vor fi de acum &icirc;nainte supuse unor controale mai severe şi că respectivele instituţii vor primi o amendă.</p>
<p>&nbsp;</p> (News in brief)]]></description><pubDate>Fri, 29 Apr 2011 12:37:31 +0100</pubDate><guid>625261</guid></item>
<item><title>Polonia | Guvernul mai bun decât Moş Crăciun?</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/news-brief/572031-guvernul-mai-bun-decat-mos-craciun</link><description><![CDATA[<p>&quot;<em>Cine vrea un laptop?</em>&quot;,<a href="http://wyborcza.pl/1,75248,9331283,Laptop_dla_ucznia__Drugie_podejscie.html" target="_blank"> &icirc;ntreabă <em>Gazeta Wyborcza</em></a>. Cotidianul polonez relatează pe prima pagină despre intenţia guvernului de a oferi un netbook tuturor elevilor din clasa I (350 000 de elevi sunt aşteptaţi să &icirc;nceapă şcoala &icirc;n septembrie). Acest proiect, care ţinteşte &quot;<em>sporirea oportunităţilor educaţionale pentru copiii din sate şi oraşe mici, şi prevenirea excluderii de la accesul la tehnologile digitale</em>&quot; ar pute costa un milion de zloţi (aproximativ 250 de milioane de euro) din bugetul statului. Un plan anterior, anunţat &icirc;n 2008 de către premierul Donald Tusk, promisese o &quot;<em>revoluţie informatică</em>&quot; şi un PC pentru fiecare liceean, dar la puţin timp după lansare, proiectul a fost anulat din cauza crizei economice mondiale. Cotidianul se &icirc;ntreabă dacă noul proiect va suferi aceeaşi soartă, dar remarcă faptul că de data aceasta o mare parte din fondurile necesare va proveni de la companiile de telefonie mobilă care vor trebui să plătească statului aproape 900 de milioane de euro ca taxă pentru licenţa 3G p&acirc;nă &icirc;n anul 2020. Şi totuşi, după estimările ministrului polonez responsabil cu infrastructura, peste 90% din familiile cu un copil la şcoală au cel puţin un calculator acasă. &quot;<em>Deci poate că principala problemă nu este lipsa calculatoarelor, ci a accesului la Internet</em>&quot;, <a href="http://wyborcza.pl/1,86116,9331274,Laptop___nie_dla_kazdego_.html" target="_blank">conchide cotidianul din Varşovia</a>.</p> (News in brief)]]></description><pubDate>Mon, 28 Mar 2011 13:37:01 +0100</pubDate><guid>572031</guid></item>
<item><title>Educație | Slovacia, țara doctoranzilor</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/news-brief/569511-slovacia-ara-doctoranzilor</link><description><![CDATA[<p>Din ce &icirc;n ce mai mulți studenți străini &quot;<em>vin &icirc;n Slovacia pentru a obține un titlu</em>&quot; de doctor, <a href="http://www.sme.sk/c/5822383/za-titulmi-idu-na-slovensko.html" target="_blank">relatează&nbsp; <em>SME</em></a>. Cotidianul din Bratislava dezvăluie că 10% din doctoranzii universităților slovace sunt străini, aleg&acirc;nd specialități diferite &icirc;n funcție de naționalitatea lor: germanii studiază managementul, cehii dreptul, austriecii economia și polonezii teologia. Germanii sunt cei mai numeroși. Marea majoritate dintre ei fac studii la fără frecvență, plătind &icirc;ntre 3 și 5 000 de euro pe an ca taxă de studii, ceea ce reprezintă o importantă sursă de venit pentru universitățile slovace. Ţara devine astfel o destinație a &quot;<em>turismului de titluri academice</em>&quot;, <a href="http://komentare.sme.sk/c/5822073/akademicka-prostitucia.html" target="_blank">comentează <em>SME</em></a>, care critică ușurința cu care se poate obține o diplomă de doctorat &icirc;n Slovacia, unde se pot cumpăra examenele.</p> (News in brief)]]></description><pubDate>Fri, 25 Mar 2011 12:32:18 +0100</pubDate><guid>569511</guid></item>
<item><title>Republica Cehă | Şcolarii vor învăţa să reziste chinezilor</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/news-brief/520641-scolarii-vor-invata-sa-reziste-chinezilor</link><description><![CDATA[<p>Consiliul economic al guvernului ceh a prezentat un nou plan: &quot;<em>şcolile vor &icirc;nvăţa copiii să reuşească &icirc;n competiţia cu China</em>&quot;, <a href="http://zpravy.idnes.cz/mfdnes.asp?v=050&amp;r=titulni_stranaa&amp;idc=1540441" target="_blank">anunţă</a> <em>Mlada Fronta DNES. </em>Noul sistem de educaţie ar trebui astfel să pregătească copiii cehi să fie mai competitivi şi mai capabili să &icirc;nfrunte ambiţiile copiilor chinezi sau din Coreea de Sud, scrie ziarul din Praga. Accentul va fi pus pe o mai bună cunoaştere a unei singure limbi străine, engleza, a tehnologiilor informaţiei, matematicii şi bazelor finanţei. &quot;<em>Guvernul se pregăteşte să schimbe sistemul educaţional c&acirc;t se poate de repede</em>&quot;, notează ziarul. &quot;<em>Prima generaţie de copii care va trăi &icirc;ntr-o competiţie mondială intră &icirc;n acest moment la şcoală</em>&quot;, remarcă un economist care subliniază că &icirc;n Asia educaţia este &quot;<em>o prioritate absolută</em>&quot;.</p> (News in brief)]]></description><pubDate>Tue, 01 Mar 2011 12:16:52 +0100</pubDate><guid>520641</guid></item>
<item><title>Olanda | Şcoala multietnică, ne-prioritară</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/news-brief/492251-scoala-multietnica-ne-prioritara</link><description><![CDATA[<p><em>&quot;Guvernul acceptă şcolile negre&quot;, </em>adică şcolile cu o majoritate de elevi provenind din familii de imigranţi, <a href="http://www.volkskrant.nl/vk/nl/2686/Binnenland/article/detail/1832055/2011/02/07/Kabinet-accepteert-zwarte-scholen.dhtml" target="_blank">titrează</a><em> De Volkskrant. </em>&Icirc;ntr-un interviu acordat cotidianului, ministrul Educaţiei, Marja van Bijsterveldt, explică faptul că guvernul nu mai acordă prioritate luptei &icirc;mpotriva segregaţiei şcolare. &Icirc;n prezent, &icirc;n anumite oraşe, părinţii trebuie să &icirc;şi şcolarizeze copiii &icirc;n cartierul de rezidenţă, ceea ce favorizează mixitatea etnică la şcoală. Ministrul creştin-democrat asigură &icirc;nsă că criteriul principal trebuie să fie<em> &quot;calitatea &icirc;nvăţăm&acirc;ntului. Faptul că un elev este alb sau negru nu este foarte important&quot;. </em>Această poziţie, notează<em> De Volkskrant, </em>este<em> &quot;o schimbare semnificativă&quot; </em>&icirc;n politica multiculturală olandeză.<em></em></p>
<p></p> (News in brief)]]></description><pubDate>Mon, 07 Feb 2011 12:24:48 +0100</pubDate><guid>492251</guid></item>
<item><title>Clasamentul PISA | Are și Finlanda codașii ei</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/news-brief/421321-are-i-finlanda-coda-ii-ei</link><description><![CDATA[<p>&quot;<em>Un băieţel din zece citeşte prea prost</em>&quot;, informează <a target="_blank" href="http://www.aamulehti.fi/"><em>Aamulehti</em></a>. &Icirc;n urma publicării <a href="http://www.pisa.oecd.org/dataoecd/33/5/46624382.pdf" target="_blank">studiului PISA 2009</a> asupra preformanţelor şcolare a elevilor de 15 ani &icirc;n ţările OCDE, se observă că Finlanda răm&acirc;ne referinţa europeană &icirc;n domeniu; dar cotidianul punctează, dimpotrivă, slăbiciunile sistemului finlandez. &quot;<em>10% din elevi, slab alfabetizaţi, au greutăţi &icirc;n găsirea unui loc de muncă</em>&quot;, constată <em>Aamulehti</em>, care precizează că rezultatele ţării sunt &icirc;n scădere &icirc;n raport cu ultimul clasament, care datează din 2000, şi care era axat pe scris şi citit. &quot;<em>Succesul Finlandei &icirc;n clasamentul PISA se datorează fetelor, din care una din cinci este excelentă &icirc;n scris şi lectură, faţă de doar unul din zece băieţi</em>&quot;, adaugă ziarul.</p> (News in brief)]]></description><pubDate>Wed, 08 Dec 2010 12:22:59 +0100</pubDate><guid>421321</guid></item>
<item><title>Italia | Revoltă în universităţi</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/news-brief/411701-revolta-universitati</link><description><![CDATA[<p>&ldquo;<em>Verde pentru reformare, universităţile se revoltă</em>&rdquo;, <a target="_blank" href="http://www.repubblica.it/scuola/2010/12/01/dirette/universit_continua_la_protesta_occupazioni_da_nord_a_sud-9711380/">titrează <em>La Repubblica</em></a> după ce camera inferioară a Parlamentului <a target="_blank" href="http://www.senato.it/leg/16/BGT/Schede/Ddliter/testi/34595_testi.htm">a aprobat legea</a> numită după ministrul Educaţiei Maria Stella Gelmini care introduce noi reguli de recrutare, inclusiv contracte temporare pentru cercetători, cu scopul de a face un sistem meritocratic. Pe 30 noiembrie studenţii au mărşăluit &icirc;n aproape toate oraşele universitare din Italia, bloc&acirc;nd autostrăzi şi staţii de tren, <a target="_blank" href="http://www.repubblica.it/scuola/2010/12/01/foto/scuola_la_protesta_italiana_in_europa_foto_lettori_1-9709618/1/?ref=HRER3-1">proteste similare</a> fiind ţinute de studenţii Erasmus &icirc;n toată Europa. Partidele de opoziţie au susţinut că proiectul de lege va paraliza activităţile de educaţie şi cercetare. Totuşi, <a target="_blank" href="http://www.presseurop.eu/ro/content/author/309851-irene-tinagli">Irene Tinagli</a>, <a target="_blank" href="http://www.lastampa.it/_web/cmstp/tmplRubriche/editoriali/gEditoriali.asp?ID_blog=25&amp;ID_articolo=8153&amp;ID_sezione=&amp;sezione=">&icirc;n <em>La Stampa</em></a> spune că &ldquo;<em>reformele nu vor lovi universităţile dar lipsa fondurilor </em><em>o va face</em>&rdquo;. Potrivit acesteia, &quot;<em>bătălia &icirc;mpotriva tăierilor este o altă luptă si nu trebuie folosită ca un instrument politic</em>&quot;.</p> (News in brief)]]></description><pubDate>Wed, 01 Dec 2010 13:30:31 +0100</pubDate><guid>411701</guid></item>
<item><title>Universităţi | Facultate pentru toţi, dar cine plăteşte? (Dagens Nyheter, Stockholm)</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/article/389541-facultate-pentru-toti-dar-cine-plateste</link><description><![CDATA[Violenta manifestaţie a studenţilor din Londra, din 10 noiembrie, nu are nimic anodin, scrie Dagens Nyheter. Căci polemica asupra creşterii taxelor de înscriere pune problema finanţării universităţii de stat. (Article)]]></description><pubDate>Mon, 15 Nov 2010 16:57:52 +0100</pubDate><guid>389541</guid></item>
<item><title>Marea Britanie | Furia studenţilor se dezlănţuie la Londra</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/news-brief/385381-furia-studentilor-se-dezlantuie-la-londra</link><description><![CDATA[<p>&quot;<em>Acesta este doar &icirc;nceputul</em>&quot;, <a href="http://www.guardian.co.uk/education/2010/nov/10/student-fees-protest-conservative-hq" target="_blank">titrează</a> <em>The Guardian</em>, &icirc;n urma unui marş de protest la care au participat peste 50 000 de studenţi &icirc;n capitala Marii Britanii, pe 10 noiembrie. Aceştia manifestau &icirc;mpotriva triplării taxelor universitare care ar ajunge p&acirc;nă la 9 000&pound; (10 572&euro;), concomitent cu reducerea bugetelor pentru &icirc;nvăţăm&acirc;ntul universitar cu 40%. Protestul, &quot;<em>de departe cel mai mare şi mai tumultuos ca răspuns la măsurile de austeritate lansate de guvern</em>&quot; a ieşit de sub control &icirc;n momentul &icirc;n care un grup de manifestanţi au năvălit &icirc;n sediul partidului Conservator. &quot;<em>Protestatarii au spart ferestre şi au fluturat steaguri anarhiste pe acoperişul clădirii, &icirc;n timp ce activişti mascaţi s-au luat la bătaie cu poliţia scand&acirc;nd 'Tory scum' (conservatori de mizerie)</em>&quot; o expresie care face trimitere la protestele aprige din vremea lui Thatcher. Un profesor universitar, citat de cotidianul londonez, <a href="http://www.guardian.co.uk/commentisfree/2010/nov/10/student-protests-conservative-party-hq-occupation" target="_blank">susţine că</a> &quot;<em>acest protest &ndash; at&acirc;t dimensiunea pacifică c&acirc;t şi cea violentă &ndash; este un semn că ţării nu &icirc;i este teamă să riposteze, pentru prima dată după multă vreme</em>&quot;.</p> (News in brief)]]></description><pubDate>Thu, 11 Nov 2010 12:02:27 +0100</pubDate><guid>385381</guid></item>
<item><title>Belgia | O universitate nu chiar atât de catolică</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/news-brief/355311-o-universitate-nu-chiar-atat-de-catolica</link><description><![CDATA[<p><em>&quot;Schimbare de direcţie pentru U.C. Louvain&quot;, </em><a target="_blank" href="http://www.standaard.be/artikel/detail.aspx?artikelid=E630FMGR">titrează </a><em>De Standaard, </em>care explică faptul că <a target="_blank" href="http://www.kuleuven.be/english/">Universitatea catolică din Louvain (UCL)</a>, una dintre cele mai vechi din Europa, intenţionează să renunţe la menţiunea religioasă din titlul său. Pentru conducerea UCL, este vorba de păstrarea reputaţiei Institutului, &icirc;n urma numeroaselor <a target="_blank" href="http://www.presseurop.eu/ro/content/news-brief-cover/337031-pedofilie-raportul-care-ingenuncheaza-biserica">scandaluri de pedofilie</a> care au pătat Biserica catolică, ca şi de marcarea unei distanţe faţă de Vatican, după criticile emise după <a target="_blank" href="http://www.presseurop.eu/ro/content/news-brief-cover/352981-premiul-pentru-medicina-irita-vaticanul">atribuirea ultimului premiu Nobel &icirc;n medicină</a><em>. &quot;Mesajul catolic nu-şi găseşte locul &icirc;n interiorul Universităţii&quot;, </em>afirmă astfel preşedintele său, Mark Waer, care explică faptul că<em> &quot;o cincime din studenţi sunt străini&quot;, </em>care trebuie să fie conştienţi că <em>&quot;Vaticanul nu le influenţează direcţia&quot; </em>şi că UCL doreşte să joace un rol important &icirc;n domeniul geneticii.</p>
<p>&nbsp;</p> (News in brief)]]></description><pubDate>Thu, 07 Oct 2010 12:38:40 +0100</pubDate><guid>355311</guid></item>
<item><title>Marea Britanie | Nein, noi nu vorbim limbi străine</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/news-brief/323031-nein-noi-nu-vorbim-limbi-straine</link><description><![CDATA[<p>&quot;<em>Non. Nein. No &ndash; criza limbilor &icirc;n şcolile britanice&quot;</em>, <a target="_blank" href="http://www.independent.co.uk/news/education/education-news/the-language-crisis-in-british-schools-2061211.html">titrează</a> <em>The Independent.</em> Cotidianul din Londra dezvăluie că pentru prima dată &quot;f<em>ranceza a ieşit din top 10 al celor mai populare subiecte la GCSE</em>&quot; (Certificat General de Educaţie Secundară, &icirc;n general obţinut la v&acirc;rsta de 16 ani). Doar unul din patru tineri aleg limba franceză, o scădere de la 341.604 elevi &icirc;n 2002 la 177.618&nbsp; &icirc;n prezent. &Icirc;n aceeaşi perioadă, germana a scăzut cu aproape 50% de la 130.976 la 70.619. &quot;<em>Declinul limbilor a debutat la &icirc;nceputul deceniului şi s-a generalizat ca urmare a deciziei guvernului de a face din limbile străine materii opţionale pentru elevii cu v&acirc;rste &icirc;ntre 14 şi 16 ani</em>&quot;, scrie <em>The Independent. </em>Singura tendinţă pozitivă este creşterea interesului pentru spaniolă, care a preluat poziţia ocupată p&acirc;nă acum de germană, de cea de-a doua cea mai populară limbă (după franceză) &icirc;n şcoli.</p> (News in brief)]]></description><pubDate>Wed, 25 Aug 2010 11:54:21 +0100</pubDate><guid>323031</guid></item>
<item><title>Germania | Federalismul dăunează educaţiei</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/news-brief/287691-federalismul-dauneaza-educatiei</link><description><![CDATA[<p>&ldquo;<em>Stop haosului şcolar!</em>&rdquo; <a target="_blank" href="http://www.spiegel.de/spiegel/0,1518,ausg-4719,00.html"><em>Spiegel</em> lansează</a> o pledoarie pentru un sistem şcolar german unificat. Republica federală, care are tot at&acirc;tea sisteme educative precum landuri (16) este prinsă &icirc;n particularităţile sale educative şi &icirc;şi pune &icirc;n pericol resursa cea mai importantă: spiritul şi expertiza, scrie săptăm&acirc;nalul din Hamburg. Pentru că, &icirc;ntre liceul din Baviera, veşnic fruntaş, şi Berlin, pe locul 15 &icirc;n top, formarea profesorilor c&acirc;t şi calitatea, conţinutul şi durata studiilor sunt foarte diferite. Rezultatul: Mulţi părinţi care trăiesc &icirc;ntr-un land prost clasat &icirc;şi trimit copiii &icirc;ntr-un land mai bine clasat sau plătesc un loc la particular.</p> (News in brief)]]></description><pubDate>Mon, 05 Jul 2010 12:13:22 +0100</pubDate><guid>287691</guid></item>
<item><title>Germania / Austria / Elveţia | Războiul profesorilor</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/news-brief/281031-razboiul-profesorilor</link><description><![CDATA[<p>&Icirc;ntre Germania, Elveţia şi Austria, se desfăşoară &quot;<em>Bătălia pentru profesori</em>&quot;, <a target="_blank" href="http://diepresse.com/home/bildung/schule/576132/index.do?_vl_backlink=/home/index.do">titrează</a> <em>Die Presse</em>, care se &icirc;ngrijorează de reducerea numărului de profesori &icirc;n cele trei ţări: p&acirc;nă &icirc;n 2025, jumătate dintre ei vor ieşi la pensie &quot;<em>iar succesiunea este departe de a fi asigurată</em>&quot;. &Icirc;n cauză, salariile de pornire considerate prea mici, ceea ce conduce tinerii profesori să se orienteze din ce &icirc;n ce mai mult spre sectorul privat. Deci Berlin, Berna şi Viena sunt &icirc;n stare de război pentru a atrage tinerii absolvenţi din ţările vecine; şi Austria este cea care suferă cel mai mult, fiindcă salariile de pornire sunt cele mai mici, spune cotidianul vienez.</p> (News in brief)]]></description><pubDate>Thu, 24 Jun 2010 11:28:18 +0100</pubDate><guid>281031</guid></item>
<item><title>UE-America Latină | Procesul Bologna traversează Atlanticul</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/news-brief/265181-procesul-bologna-traverseaza-atlanticul</link><description><![CDATA[<p>Se poate oare implementa modelul spaţiului european de &icirc;nvăţăm&acirc;nt superior &icirc;n America Latină? Din 2005, mai multe iniţiative destinate aplicării sistemului specific <a href="http://ec.europa.eu/education/higher-education/doc1290_en.htm" target="_blank">Procesului Bologna</a> &ndash; ce prevede stabilirea&nbsp; unui cadru comun care să permită, printre altele, mobilitatea studenţilor şi a profesorilor &ndash; au fost organizate dincolo de Atlantic, <a href="http://www.elpais.com/articulo/sociedad/Bolonia/transatlantico/elpepisoc/20100602elpepisoc_5/Tes" target="_blank">relatează</a>&nbsp; <em>El Pa&iacute;s</em>. &quot;<em>Procesul este lung şi dificil</em>&quot; scrie ziarul din Madrid. Şi după cum explică fostul ministru chilian al Educaţiei, noţiunea unui spaţiu comun care să reunească diferitele sisteme universitare sud-americane era la &icirc;nceput cu totul &quot;<em>de neimaginat</em>&quot;. Proiectul pare totuşi a fi pe calea cea bună, după cum dovedeşte Cea de-a II-a &icirc;nt&acirc;lnire a rectorilor de universităţi, organizată de <a href="http://www.universia.es/portada/actualidad/noticia_actualidad.jsp?noticia=106504" target="_blank">Universia</a>, [o reţea Internet care regrupează mai bine de o mie de universităţi, majoritatea spaniole şi sud-americane], la Guadalajara, &icirc;n Mexic. Pe termen scurt este plănuita crearea unui program Erasmus comun Americii Latine şi Europei, realiz&acirc;ndu-se echivalarea diplomelor şi a tipurilor de &icirc;nvăţăm&acirc;nt de o parte şi alta a Atlanticului.</p> (News in brief)]]></description><pubDate>Wed, 02 Jun 2010 13:20:36 +0100</pubDate><guid>265181</guid></item>
<item><title>Universitate | Cotele de străini sunt menţinute în Belgia şi Austria</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/news-brief/231171-cotele-de-straini-sunt-mentinute-belgia-si-austria</link><description><![CDATA[<p>&quot;<em>Curtea de justiţie a Uniunii Europene (CJUE) confirmă cotele pentru străini la facultate</em>&quot;, <a target="_blank" href="http://derstandard.at/1269449586516/EuGH-erlaubt-Uni-Quoten-Deutsche-Aerzte-willkommen">titrează</a> <em>Der Standard</em>. <a target="_blank" href="http://curia.europa.eu/jurisp/cgi-bin/form.pl?lang=fr&amp;jurcdj=jurcdj&amp;newform=newform&amp;docj=docj&amp;docop=docop&amp;docnoj=docnoj&amp;typeord=ALLTYP&amp;numaff=&amp;ddatefs=7&amp;mdatefs=4&amp;ydatefs=2010&amp;ddatefe=14&amp;mdatefe=4&amp;ydatefe=2010&amp;nomusuel=&amp;domaine=&amp;mots=&amp;resmax=100&amp;Submit=Rechercher">Curtea din Luxemburg</a> răspunde astfel la o cerere a curţii constituţionale belgiene, ea &icirc;nsăşi sesizată de către studenţi europeni care denunţau un decret fix&acirc;nd la 30 % cota maximă de studenţi străini &icirc;n facultăţile din regat. <em>Le Soir </em><a target="_blank" href="http://www.lesoir.be/splash.html">subliniază</a> că, pun&acirc;nd &icirc;n acelaşi timp &icirc;n lumină accesul la &icirc;nvăţăm&acirc;ntul superior, principiul de non-discriminare şi libera circulaţie a studenţilor, CJUE a decis că Belgia are dreptul de a limita locurile, dacă dovedeşte că suprapopularea ameninţă calitatea formării universitare. <em>Der Standard</em> <a target="_blank" href="http://derstandard.at/r3653/UniPolitik">se felicită</a> pentru decizia Curţii: cotidianul vienez aminteşte &icirc;ntr-adevăr că facultăţile de medicină austriece sunt asaltate anual de către studenţi germani &ndash; ca şi facultăţile belgiene de către francezi &ndash; care nu au găsit un loc &icirc;n ţara lor, din cauza concursului dificil de intrare sau a principiului <em>numerus clausus.</em></p>
<p>&nbsp;</p> (News in brief)]]></description><pubDate>Wed, 14 Apr 2010 14:51:44 +0100</pubDate><guid>231171</guid></item>
<item><title>Universităţi | Şcoala plăteşte preţul crizei (Adevărul, Bucureşti)</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/article/220471-scoala-plateste-pretul-crizei</link><description><![CDATA[În Europa, sectorul educaţiei este extrem de fragilizat de reducerile bugetare şi de reducerile din personal şi de investiţii. Iar anumite instituţii, cum ar fi cele din Marea Britanie, sunt ameninţate cu falimentul. (Article)]]></description><pubDate>Tue, 30 Mar 2010 16:00:57 +0100</pubDate><guid>220471</guid></item>
<item><title>Republica cehă | A-ţi gera bine banii, acest gest se învaţă la şcoală</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/news-brief/174341-ti-gera-bine-banii-acest-gest-se-invata-la-scoala</link><description><![CDATA[<p>Formaţi un cuplu şi imaginaţi-vă că aveţi o familie cu un revenit de 1 000 de euro pe lună: astfel &icirc;ncepe un exerciţiu al unui nou manual şcolar ceh destinat elevilor din ciclul primar. Şcolarii vor &icirc;nvăţa astfel să-şi gereze bine banii şi să nu se &icirc;ndatoreze &icirc;n viitor. Astfel, aşa cum titrează<a target="_blank" href="http://www.lidovky.cz"><em> Lidov&eacute; Noviny</em></a>, &quot;<em>criza economică aduce noi materii de studiat la şcoală</em>&quot;. &quot;<em>Capcanele &icirc;ndatorării apar la cea mai fragedă v&acirc;rstă</em>&quot;, explică cotidianului Eva Zamrazilova, directoarea <a target="_blank" href="http://www.cnb.cz/cs/index.html">Băncii naţionale cehe</a>, care organizează seminarii pentre profesorii cursului de aptitudine economică şi financiară. Potrivit ministrului Educaţiei, Miroslava Kopicova, criza economică a subliniat importanţa unei asemenea materii &icirc;n şcoală, căci &icirc;n Republica cehă cei mai &icirc;ndatoraţi sunt cei cu v&acirc;rste &icirc;ntre 20-35 de ani. Şcolile primare şi secundare vor putea finanţa acest curs cu subvenţiile venite din partea Uniunii Europene, notează cotidianul praghez.</p> (News in brief)]]></description><pubDate>Thu, 21 Jan 2010 14:31:21 +0100</pubDate><guid>174341</guid></item>
<item><title>Republica cehă | Şcoală, oglindă a rasismului anti-romi (Respekt, Praga)</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/article/151961-scoala-oglinda-rasismului-anti-romi</link><description><![CDATA[O treime din copiii romi cehi sunt educaţi în şcoli pentru handicapaţi mental. Dar această situaţie împotriva căreia au luat poziţie numeroase asociaţii, sfârşeşte prin a se întoarce împotriva statului care trebuie să suporte costurile sociale şi economice. (Article)]]></description><pubDate>Tue, 08 Dec 2009 16:40:03 +0100</pubDate><guid>151961</guid></item>
<item><title>Universitate | Gust de studii bolognese (Presseurop, )</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/article/145561-gust-de-studii-bolognese</link><description><![CDATA[Reforma europeană a cursurilor universitare agită adeseori campusurile. De câteva săptămâni, studenţii  germani se plâng din nou de studii prea dense şi de condiţii inacceptabile. Iar dezbaterea asupra pertinenţei &quot;Procesului Bologna&quot; este în toi în ziarele din întreaga ţară. (Article)]]></description><pubDate>Thu, 26 Nov 2009 17:40:46 +0100</pubDate><guid>145561</guid></item>
<item><title>Marea Britanie | Regina declară &quot;buna&quot; educaţie ca fiind un drept</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/news-brief/139571-regina-declara-buna-educatie-ca-fiind-un-drept</link><description><![CDATA[<p>Ce este o educaţie bună ? O educaţie pe bază de cunoştinţe, de abilitatea de a obţine un loc de muncă, de a se fi născut la fel de bine ca regina Angliei ? Opiniile sunt diverse, dar <a href="http://www.telegraph.co.uk/education/educationnews/6591857/Children-get-legal-right-to-good-education.html">după</a> <em>The</em> <em>Daily Telegraph</em>, guvernul britanic a decis să o facă un drept. &Icirc;n viitorul ei discurs &icirc;n faţa parlamentului, Elizabeth II <a href="http://www.parliament.uk/about/how/occasions/stateopening.cfm">va dezvălui</a> planul guvernului &quot;<em>nostru&quot;</em> de creare a unui set de &quot;<em>garanţii</em>&quot; pentru elevi şi părinţi. </p>
<p>Acestea vor include &quot;<em>alimentaţie sănătoasă, un stil de viaţă activ şi o bunăstare mentală</em>&quot;. Părinţii, scrie cotidianul londonez, &quot;<em>vor putea să se pl&acirc;ngă direct ombudsman-ului (mediatorului) guvernamental local dacă şcolile şi consiliile nu &icirc;ndeplinesc garanţiile. Ei vor putea de asemenea să dea şcolile &icirc;n judecată ca ultim resort&quot;</em>. <a href="http://www.ascl.org.uk/home/news_results/?l=l&amp;ListItemID=488&amp;ListGroupID=2">Asociaţia Liderilor Şcolilor şi Colegiilor (ASCL</a>) a atacat planul. &quot;<em>Directorii şcolilor sunt extrem de &icirc;ngrijoraţi de faptul că aceste &quot;garanţii&quot; se vor transforma &icirc;ntr-o cartă a pl&acirc;nsului pentru părinţi mai certăreţi</em>&quot;.</p> (News in brief)]]></description><pubDate>Wed, 18 Nov 2009 12:45:33 +0100</pubDate><guid>139571</guid></item>
<item><title>Universitate | Despre capacitatea anarhistă a studenţilor (Cafébabel.com, Paris)</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/article/137331-despre-capacitatea-anarhista-studentilor</link><description><![CDATA[Reforma universităţii franceze a dat naştere unor revolte şi manifestaţii, iar acestea la rândul lor au dat naştere unor proiecte de învăţământ superior alternativ : facultatea auto – guvernată propune partajarea cunoştiinţelor şi eliminarea ierarhiei. Exemplu : Lyon. (Article)]]></description><pubDate>Fri, 13 Nov 2009 16:54:04 +0100</pubDate><guid>137331</guid></item>
<item><title>Austria | Unde este miliardul pentru universităţi ?</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/news-brief/132221-unde-este-miliardul-pentru-universitati</link><description><![CDATA[<p>Mişcarea a intrat &icirc;n cea de-a treia sa săptăm&acirc;nă. Pe 6 noiembrie, studenţii austrieci au ieşit din nou &icirc;n stradă pentru a protestea &icirc;mpotriva proastelor condiţii de studiu şi a schimbării diplomei cerute de <a href="http://ec.europa.eu/education/higher-education/doc1290_en.htm#" target="_blank">sistemul Bologna</a>. Dar autorităţile au plecat &quot;<em>&icirc;n căutarea miliardului pentru universităţi</em>&quot; <a href="http://diepresse.com/home/bildung/universitaet/519876/index.do">titrează <em>Die Presse</em></a> &icirc;ntr-un montaj foto al principalilor responsabili de această problemă: rectorul universităţii, cancelarul Werner Faymann şi miniştii Cercetării, al Finanţelor şi al Economiei.Bugetul universităţilor fiind singurul care a crescut &icirc;n 2009, cancelarul social-democrat promite condiţii mai bune...&icirc;n 2020, explică <em>Die Presse</em>. Dacă se prelungeşte conflictul, simpatia opiniei publice pentru mişcarea studenţească se va transforma &icirc;n mişcare social&acirc;, <a href="http://diepresse.com/home/bildung/universitaet/519763/index.do?_vl_backlink=/home/bildung/universitaet/516801/index.do&amp;direct=516801">previne cotidianul vienez</a>.</p> (News in brief)]]></description><pubDate>Fri, 06 Nov 2009 14:46:42 +0100</pubDate><guid>132221</guid></item>
<item><title>Universităţi | Facultăţi gratuite, visul imposibil? (Der Standard, Viena)</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/article/128061-facultati-gratuite-visul-imposibil</link><description><![CDATA[De la mijlocul lunii octombrie studenţii austrieci ocupă universităţile din Viena pentru a revendica o educaţie gratuită pentru toţi. In plus, problema finanţării învăţământului superior nu ar trebui să fie tabu, pledează economistul Andreas Schibany în Der Standard. (Article)]]></description><pubDate>Fri, 30 Oct 2009 16:40:10 +0100</pubDate><guid>128061</guid></item>
<item><title>Marea Britanie | Curtea trebuie să decidă cine este evreu</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/news-brief/126161-curtea-trebuie-sa-decida-cine-este-evreu</link><description><![CDATA[<p>&Icirc;n Marea Britanie, <a href="http://www.guardian.co.uk/commentisfree/2009/oct/28/supreme-court-jews-free-school">editorialul</a> din <em>The Guardian</em> scrie că s-a cerut Curţii Supreme de Justiţie&quot;<em>să studieze cine este catalogat ca fiind evreu</em>&quot;. Este vorba despre o ceartă asupra politicii de admitere la <a href="http://www.jfs.brent.sch.uk/">Jews' Free School</a> (JFS) &icirc;n Kenton, Londra, care a refuzat să accepte un copil prezentat ca evreu, pe motiv că mama lui nu era de origine evreiască. Av&acirc;nd &icirc;n vedere că legile britanice asupra egalităţii clasifică evreii nu numai ca fiind o minoritate religioasă, dar şi ca fiind o minoritate etnică, o decizie anterioară a Curţii de Apel constatase că aplicarea normei matriarhale de către JFS este asimilabilă cu discriminare rasială. Remarc&acirc;nd faptul că, Curtea Supremă de Justiţie va trebui, de asemenea, să decidă dacă &quot;<em>legislaţia asupra protecţiei minorităţilor</em>&quot; trebuie să fie folosită pentru a condamna tradiţiile evreieşti, <em>The Guardian</em> se &icirc;ntreabă dacă &quot;<em>nu ar fi mai bine ca admiterile &icirc;n şcoli să fie separate de toate chestiunile de credinţă, şi, prin urmare a libera legea de religie</em>&quot;.</p> (News in brief)]]></description><pubDate>Wed, 28 Oct 2009 15:04:59 +0100</pubDate><guid>126161</guid></item>
<item><title>Danemark | &quot;Højskole&quot; sau şcoala liberului arbitru (Cafébabel.com, Paris)</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/article/119091-hojskole-sau-scoala-liberului-arbitru</link><description><![CDATA[Fără examene, un ritm propriu fiecărui student şi programe pentru ocuparea timpului liber : Højskole propune o educaţie în afara competiţiei şi fără diplome, care permite elevilor să îşi exprime creativitatea şi să trăiască în comunitate. Un laborator educativ &quot;made în Danemarca&quot;. (Article)]]></description><pubDate>Fri, 16 Oct 2009 14:00:45 +0100</pubDate><guid>119091</guid></item>
<item><title>Universitate | Austria, paradis low-cost pentru studenţii germani</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/news-brief/117031-austria-paradis-low-cost-pentru-studentii-germani</link><description><![CDATA[<p>Austria se &icirc;ngrijorează &icirc;n faţa unui &quot;<em>nou val</em>&quot; de imigraţie. Dar de această dată, presiunea vine din Nord, şi din partea celor 18 000 de studenţi germani &icirc;nscrişi &icirc;n universităţile austriece, <a href="http://www.sueddeutsche.de/jobkarriere/659/491030/text/">informează</a> <em>S&uuml;ddeutsche Zeitung</em>. Alungaţi din universităţile germane de criterii din ce &icirc;n ce mai stricte, aceşti &quot;<em>refugiaţi ai numerus clausus</em>&quot; constituie p&acirc;nă la 50 % din &icirc;nscrişi &icirc;n anumite instituţii austriece. Aspectul economic intră şi el &icirc;n cont de c&acirc;nd &quot;<em>Austria a renunţat la taxele de &icirc;nscriere</em>&quot;, explică cotidianul din M&uuml;nchen.</p>
<p>&quot;<em>Putem oare să cerem contributorului austriac să pună la dispoziţie o infrastructură universitară unei mari părţi din Europa Centrală, care ne inundă acum că universitatea este gratuită?</em>&quot;, se &icirc;ntreabă, citat de către <em>SZ</em>, rectorul universităţii din Innsbruck. Cit&acirc;nd ca exemplu Wallonia, unde se refugiază nenumăraţi studenţi francezi, Berlin revendică o soluţie &quot;<em>europeană</em>&quot;. Viena are &icirc;nsă nevoie de o soluţie rapidă, căci presiunea creşte: &icirc;ncep&acirc;nd din 2011, &icirc;n urma scurtării circuitului şcolar german de la 13 la 12 ani, două promoţii anuale vor bate la porţile universităţilor.</p> (News in brief)]]></description><pubDate>Thu, 15 Oct 2009 14:20:10 +0100</pubDate><guid>117031</guid></item>
<item><title>Universitate | Europa în fruntea clasamentului mondial</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/news-brief/113681-europa-fruntea-clasamentului-mondial</link><description><![CDATA[<p>&quot;<em>Europa a preluat rolul SUA ca hub educaţional al lumii</em>, <a href="http://www.dziennik.pl/swiat/article453734/Uczelnie_europejskie_bija_amerykanskie.html">spune</a> cu entuziasm <em>Dziennik Gazeta Prawna</em>. Lista primelor 100 de universităţi publicată de <a href="http://www.timeshighereducation.co.uk/Rankings2009-Top200.html">Times Higher Education Centre </a>(Centrul Times pentru &Icirc;nalta Educaţie N.T.<em>)</em> pentru prima dată &icirc;n acest an, conţine mai multe universităţi de pe vechiul continent (39) dec&acirc;t din lumea nouă (36). Doar un an &icirc;n urmă SUA era clar &icirc;nainte (42 la 36). Mai mult, potrivit datelor dezvăluite de UNESCO, &icirc;n 2009 aproape 800.000 candidaţi din afara Europei au &icirc;nceput studii &icirc;n universităţi europene, &icirc;n timp ce Statele Unite au reuşit să atragă puţin peste 620 000 de studenţi de peste mări.</p>
<p>De ce ? Universităţile europene sunt mai ieftine dec&acirc;t cele americane şi se concentrează pe domenii de studiu care au mai mare cerere pe moment : tehnologii bio şi digitale, arată cotidianul. &Icirc;n plus, regimul dur de vize introdus după atacurile din 11 septembrie, au descurajat efectiv tinerii de a studia &icirc;n America. Este adevărat că Harvard &icirc;ncă se află &icirc;n fruntea listei, dar este urmat &icirc;ndeaproape de Universitatea din Cambridge, cu faimosul Yale imediat după. Clasamentul primelor cinci, de asemenea, conţine două universităţi londoneze: University College şi Imperial College, precum si Universitatea Oxford.</p> (News in brief)]]></description><pubDate>Fri, 09 Oct 2009 14:14:56 +0100</pubDate><guid>113681</guid></item>
<item><title>Şcoală | Elevii francezi plătiţi pentru a merge la şcoală</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/news-brief/110911-elevii-francezi-platiti-pentru-merge-la-scoala</link><description><![CDATA[<p>&Icirc;ntre nuia şi bomboane, guvernul francez alege bomboanele. Dar nu oricare. Din 5 octombrie, trei licee profesionale din suburbia pariziană experimentează un sistem de incitare financiară pentru a lupta &icirc;mpotriva absenteismului elevilor. Mai clar: un c&acirc;ştig de 2000 de euro pe clasă este atribuit dacă elevii dau dovadă de asiduitate, iar ea ar putea atinge 10 000 de euro la sf&acirc;rşitul anului. Va fi utilizată pentru a cumpăra material informatic, pentru a pleca &icirc;n excursii etc. Noutatea a declanşat furia părinţilor şi a sindicatelor din &icirc;nvăţăm&acirc;nt, <a href="http://www.liberation.fr/societe/0101595360-gratuite">afirmă</a> <em>Lib&eacute;ration</em>. O reacţie justificată potrivit cotidianului francez care <a href="http://www.liberation.fr/societe/0101595360-gratuite">denunţă</a> o măsură care &quot;<em>atinge vechile principii republicane potrivit cărora şcoala şi ştiinţa nu sunt o marfă</em>&quot;.</p> (News in brief)]]></description><pubDate>Tue, 06 Oct 2009 16:34:48 +0100</pubDate><guid>110911</guid></item>
<item><title>Universitate | Limbă unică pentru universitatea comunitară (El País, Madrid)</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/article/97821-limba-unica-pentru-universitatea-comunitara</link><description><![CDATA[Spaţiul european de învăţământ superior va fi implementat începând din 2010. Dar în ce limbă vor fi armonizate studiile ? Limba engleză este tot mai mult utilizată, ceea ce nu este pe placul... britanicilor, spune El Pais. (Article)]]></description><pubDate>Wed, 16 Sep 2009 17:25:17 +0100</pubDate><guid>97821</guid></item>
<item><title>Portugalia | Bani insuficienţi pentru copii</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/news-brief/89201-bani-insuficienti-pentru-copii</link><description><![CDATA[<p>Portugalia este una dintre ţările OCDE care consacră cei mai puţini bani copiiilor cu v&acirc;rste mai mici de 5 ani, <a href="http://dn.sapo.pt/inicio/portugal/interior.aspx?content_id=1350485">anunţă</a> <em>Diario de Noticias</em>. &Icirc;ntr-un raport intitulat &quot;<em>Copilăria decide</em>&quot; (Childhood decides), publicat &icirc;n 1 septembrie, <em>Organizaţia de cooperare şi de dezvoltare economică</em> &quot;<em>conchide că &icirc;n regulă generală calitatea de viaţă a minorilor este inferioară mediei din alte ţări dezvoltate</em>&quot;, explică cotidianul de la Lisabona. In schimb, &icirc;n ceea ce priveşte investismentele publice consacrate copiilor de p&acirc;nă la 18 ani, Portugalia face parte dintr-un grup de ţări &quot;<em>care investesc &icirc;ntre 60 şi 70 000 de euro pe copil şi pe an</em>, precizează ziarul. <em>Raportate la nivelul de viaţă al locuitorilor, aceste sume nu sunt extrem de joase</em>&quot;.</p>
<p><a href="http://www.oecd.org/dataoecd/17/50/43581806.pdf">Raportul</a> OCDE &quot;<em>se bazează pe un larg ansamblu de indicatori care nu sunt foarte recenţi</em>&quot;, cum ar fi alocaţiile familiale sau măsurile fiscale pentru familii, un domeniu &icirc;n care Portugalia este &icirc;n &icirc;nt&acirc;rziere faţă de alte ţări, explică <em>Diario de Noticias</em>. Totuşi, anumite &quot;<em>măsuri luate de către actualul guvern (socialist), cum ar fi &icirc;ntărirea Acţiunii sociale şcolare (ajutoare distribuite de către primării) nu sunt luate &icirc;n cont de acest raport</em>&quot;.</p> (News in brief)]]></description><pubDate>Wed, 02 Sep 2009 16:28:15 +0100</pubDate><guid>89201</guid></item>
<item><title>România | Scumpele noastre studii</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/news-brief/84601-scumpele-noastre-studii</link><description><![CDATA[<p>&quot;<em>Universităţile rom&acirc;neşti vor putea să crească taxele de inscriere pentru străinii non comunitari care vin la studii &icirc;n Rom&acirc;nia</em>&quot;, <a href="http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/865189/Studentii-straini-taxe-de-pana-la-9500-/">anunţă </a>pe prima pagină <em>Evenimentul Zilei. </em>Cotidianul admite că &quot;<em>la timpuri noi trebuie taxe noi</em>&quot; şi aminteşte că, din 1994, plafonul sumelor de inscriere era stabilit de către Ministerul Educaţiei.</p>
<p>&Icirc;ncep&acirc;nd cu 2010 sumele nu vor mai fi deci calculate &icirc;n dolari ci &icirc;n euro, şi vor trece de la 3800 de dolari (aproximativ 2660 euro) pe an la 5000 de euro pentru facultatea de medicină şi chiar p&acirc;nă la 9500 de euro pe an pentru foarte celebra şcoală de cinema. Astăzi, notează <em>Evenimentul Zilei</em>, mai mult de 10 000 de studenţi care provin din afara UE studiază &icirc;n Rom&acirc;nia. Vor plăti cert mai mult dec&acirc;t &icirc;n Austria şi Italia, &quot;<em>dar mai puţin dec&acirc;t &icirc;n Elveţia</em>&quot;, unde banii de inscriere ajung la 11 000 de euro pe an.</p> (News in brief)]]></description><pubDate>Wed, 26 Aug 2009 15:15:20 +0100</pubDate><guid>84601</guid></item>
<item><title>Germania | E grav, doctor?</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/news-brief/83431-e-grav-doctor</link><description><![CDATA[<p>Dezvăluirea unui trafic de titluri de doctoranzi suscită indignare &icirc;n Germania. Potrivit revelaţiilor apărute &icirc;n presă &icirc;n aceste ultime zile şi care au prilejuit deschiderea unei anchete judiciare, o sută de profesori provenind din doisprezece universităţi sunt bănuiţi de a fi primit mită. Sumele pe care lea-r fi primit de la studenţii lor sunt de 4 000 de euro &icirc;n schimbul unui titlu de &quot;<em>doctor</em>&quot;. In majoritatea cazurilor este vorba despre salariaţi care sperau să urce &icirc;n grad &icirc;n &icirc;ntreprindera lor graţie acestui titlu preţios. &quot;<em>Unde este cu adevărat scandalul?</em>&quot; se interoghează <a href="http://www.faz.de"><em>Frankfurter Allgemeine Zeitung</em></a> : &quot;<em>Profesorii au acceptat oare banii pentru a face (o parte din) munca lor sau au compromis ştiinţa recompens&acirc;nd o muncă insuficientă?</em>&quot; Potrivit cotidianului, problema rezidă &icirc;n realitate &icirc;n &quot;<em>definiţia muncii ştiinţifice &icirc;ntr-un sistem universitar care a devenit prea vast şi al cărui loc &icirc;n clasamentele internaţionale depinde de numărul de studenţi acceptaţi</em>&quot;.</p> (News in brief)]]></description><pubDate>Tue, 25 Aug 2009 14:33:11 +0100</pubDate><guid>83431</guid></item>
<item><title>Universitate | Viitorul Bielorusiei se scrie la Vilnius (Cafébabel.com, Paris)</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/article/67521-viitorul-bielorusiei-se-scrie-la-vilnius</link><description><![CDATA[Exilată în 2005 după închiderea sa de către autorităţi, Universitatea de Ştiinţe Umane din Minsk reînvie în Lituanie cu ajutorul UE. Ambiţia sa: formarea elitei unui viitor Stat democratic. (Article)]]></description><pubDate>Fri, 31 Jul 2009 13:10:57 +0100</pubDate><guid>67521</guid></item>
<item><title>Germania | Copiii crizei</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/news-brief/27581-copiii-crizei</link><description><![CDATA[<p>Ce g&acirc;ndesc şi cum trăiesc tinerii germanii? Aceasta este &icirc;ntrebarea pe care o pune <a href="http://www.spiegel.de/unispiegel/jobundberuf/0,1518,630114,00.html"><em>Der Spiegel</em></a> săptăm&acirc;na aceasta &icirc;ntr-un dosar intitulat &quot;<em>Noi, copiii crizei</em>&quot;.</p>
<p>O anchetă realizată pe l&acirc;ngă 500 de tineri germani cu v&acirc;rste &icirc;ntre 20 şi 35 de ani arată că, pragmatici, fără viziuni, fără ideologii, aceştia sunt mai degrabă individualişti. La ei, &quot;<em>eu</em>&quot; primează asupra &quot;<em>noi</em>&quot;. Faţă cu criza, ei nu se revoltă, av&acirc;nd deja integrat sentimentul de insecuritate, şi aceasta de mult timp. Crescuţi cu nonşalanţă &icirc;n anii 80 şi 90, au cunoscut rapid instabilitatea şi şomajul. &quot;<em>Generaţia precară</em>&quot;, aceasta este eticheta care se potriveşte cel mai bine tinerilor germani de azi. Ce aşteaptă de la viitor? Să trăiască convenabil, at&acirc;t.</p>
<p>&nbsp;</p> (News in brief)]]></description><pubDate>Mon, 15 Jun 2009 16:21:37 +0100</pubDate><guid>27581</guid></item>
<item><title>Universitate | Erasmus, fabrica de europeni (Le Monde, Paris)</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/article/16261-erasmus-fabrica-de-europeni</link><description><![CDATA[De la crearea sa în 1987, 1,7 milioane de studenţi europeni au beneficiat de programul de schimb universitar Erasmus. Le Monde se interoghează: douăzeci de ani mai târziu, putem spune că Erasmus a contribuit la formarea unui spirit european? (Article)]]></description><pubDate>Wed, 03 Jun 2009 17:14:53 +0100</pubDate><guid>16261</guid></item>
<item><title>Belgia | &quot;Recunosc, ceea ce am făcut este dezgustător&quot;</title><link>http://www.presseurop.eu/ro/content/news-brief/10371-recunosc-ceea-ce-am-facut-este-dezgustator</link><description><![CDATA[<p><em><a href="http://www.standaard.be/Artikel/Detail.aspx?artikelId=FN2AOQVV&amp;subsection=3">De Standaard</a> </em>dă astăzi cuv&acirc;ntul unui profesor ale cărui acte violente faţă de un elev neascultător, &icirc;ntr-o şcoală pentru elevi &icirc;n dificultate,şocaseră Belgia cu două săptăm&acirc;ni &icirc;n urmă.<em></em></p>
<p>Imaginile &icirc;nregistrate de către un alt elev circulă deja pe <a href="http://www.youtube.com/watch?v=GMsmuSPFdG4">You Tube</a>. &Icirc;ntr-un interviu remarcabil, profesorul supranumit <em>&quot;sadicul din ciment&quot;,</em> de către cotidianul olandez De Telegraaf, se livrează fără jenă.<em></em></p>
<p>Nu numai că &icirc;şi expune regretele şi recunoaşte că<em> &quot;ieşirea&quot; l</em>ui a fost<em> &quot;dezgustătoare&quot;, </em>dar ne introduce şi &icirc;n condiţiile foarte grele de muncă &icirc;n care &icirc;şi desfăşoaraă activitatea. Clasa de care se ocupă este &quot;foarte dur de gerat (...), trei elevi din zece suferă de grave tulburări comportamentale şi emoţionale&quot;. &Icirc;n ciuda dificultăţilor, profesorii nu beneficiază de nici un sprijin specific. Astfel el &icirc;şi exprimă indignarea faţă de aprecierile ministrului educaţiei naţionale Franck Vandenbroucke, potrivit căruia<em> &quot;şcoala nu făcuse apel la suficient de multe mijloace&quot;. </em>Nici măcar unul, afirmă profesorul.<em> &quot;Nu există un buget pentru psihiatri specializaţi &icirc;n copii, iar psihologii (...) nu ar fi un lux&quot;.</em><strong></strong></p>
<p>&nbsp;</p> (News in brief)]]></description><pubDate>Thu, 28 May 2009 16:03:06 +0100</pubDate><guid>10371</guid></item>
</channel></rss>
