Profesorii din învăţământul de stat au făcut grevă pe 8 mai pentru a protesta împotriva reformelor propuse de ministrul Educaţiei, José Ignacio Wert. Acestea ar fi trebuit să fie prezentate la întâlnirea cabinetului de vineri, dar au fost amânate.

Organizatorii afirmă că 72% dintre profesori şi 90% dintre elevi au participat la manifestaţie, dar guvernul estimează că rata participării a fost de doar 20%.

În editorialul său, El País scrie că “nu exista un acord” şi că “o reformă respinsă atât de ferm nu ar trebuie să fie impusă”. Aceste reforme ar însemna tăieri bugetare estimate la 6,7 miliarde de euro.

Pe 11 februarie, reluarea anului unversitar a fost marcată de manifestaţii ale studenţilor, care au ocupat mai multe universităţi. Ei protestează împotriva proiectului guvernului de a amenda Constituţia pentru a-i obliga pe foştii bursieri să rămână în Ungaria după studii sau să restituie banii statului.

În aceeaşi zi, mai multe mii de persoane au manifestat în faţa Parlamentului, la Budapesta, cu ocazia noii sesiuni parlamentare. Ei cer revizuirea Codului muncii care impune şomerilor şi celor inactivi să lucreze în folosul comunităţii, în condiţii câteodată foarte dure şi degradante.

“UE a fost scoasă din programa şcolară pe fondul temerilor că lecţiile actuale sunt într-adevăr partinitoare, încurajând integrarea europeană”, proferează The Daily Telegraph pe prima pagină, relatând ştirea că din programa analitică britanică de geografie a fost scoasă orice referire la uniunea economică şi politică. Acest document înlocuieşte programa şcolară introdusă de guvernul laburist anterior, conform căreia elevii din ciclul primar şi inferior de învăţământ (până la sfârşitul liceului) erau obligaţi să studieze UE. Cotidianul relatează că oficialităţile de la Whitehall [sediul guvernului britanic] consideră că Uniunea, în calitate de structură politică şi economică, nu ar trebui să fie inclusă în predare la orele de geografie.

Noua programă analitică de istorie şi cetăţenie face referire la relaţiile Marii Britanii cu Europa, dar nu menţionează în niciun fel UE în sine. Această dezvăluire este de natură să-i încânte pe euroscepticii conservatori, la doar câteva săptămâni după ce David Cameron a promis un referendum “in/out” cu privire la Europa [cu opţiunea de a rămâne sau a ieşi din Uniune], în cazul în care conservatorii câştigă următoarele alegeri generale.

Faptul că şcolile asiatice sunt mai performante decât cele europene este unul cunoscut. Dar diferenţele par să se accentueze, după cum relevă analizele PIRLS şi TIMSS 2011, publicate pe 11 decembrie de Asociaţia internaţională pentru evaluarea performanţelor şcolare (IEA). TIMSS evaluează nivelul de pregătire la matematică în cazul a aproximativ 600 000 de elevi de opt ani din 63 de ţări, iar PIRLS, competenţele de lectură a 300 000 de copii de nouă-zece ani din 49 de ţări.

În clasamentul TIMSS, domină elevii din Singapore, Coreea de Sud şi Hong Kong. În clasamentul PIRLS, primele trei locuri sunt ocupate de Hong Kong, Rusia şi Finlanda. În numeroase ţări, presa exprimă dezamăgire în legătură cu rezultatele obţinute.

Nivelul de pregătire al elevilor spanioli este dezolant – fiind sub media Uniunii Europene -, astfel că ziarul La Vanguardia titrează: “Educaţia spaniolă stagnează în mediocritate”. Potrivit cotidianului catalan, cel mai îngrijorător lucru este “degradarea competenţelor elevilor” spanioli.

În Olanda, NRC Handelsblad notează că:

Regresul în materie de stăpânire a limbilor şi matematicii al elevilor olandezi s-a stabilizat în ultimii patru ani. Cu toate acestea, Olanda a scăzut în clasamente, deoarece performanţele elevilor din alte ţări s-au îmbunătăţit. Evaluarea arată că, dintre toate ţările, Olanda reuşeşte cel mai bine să pregătească elevii cu dificultăţi pentru a ajunge la un nivel profesional suficient. Reversul este că Olanda practic nu are elevi cu performanţe excelente.

Într-un editorial, cotidianul olandez denunţă “tendinţa predominantă spre elitism”, care ar explica de ce “elevii mai puţin talentaţi obţin rezultate relativ bune, în timp ce elevii cei mai talentaţi au rezultate proporţional mai proaste”.

Un reproş care poate fi adus şi şcolilor din Germania: Die Tageszeitung notează că sistemul şcolar german “nu străluceşte prin corectitudine”. Pentru cotidianul de stânga,

copiii care provin din familii defavorizate au mai puţine şanse de a merge la liceu decât copiii ai căror părinţi au un nivel de educaţie superior. […] Obstacolele pe care copiii care provin din medii considerate “îndepărtate de educaţie” trebuie să le depăşească au devenit din ce în ce mai mari în ultimii ani. Performanţele acestora trebuie să le depăşească mult pe cele ale colegilor care provin din burghezia educată, pentru a-şi convinge profesorii că merită să meargă la liceu.

“Uniunea Europeană nu mai are fonduri pentru bursele Erasmus”, scrie publicaţia La Vanguardia. Există informaţii că Executivul de la Bruxelles a lansat un apel pentru contribuţii din partea statelor membre în scopul salvării programului de succes al schimburilor de studenţi şi al altor proiecte, precum Fondul Social European, Fondurile Structurale Europene şi programele de cercetare ale căror finanţare se face în ultimele luni ale anului. Cotidianul cu sediul în Barcelona notează că Bruxelles –

... a apărat cauza simbolică a programului Erasmus în lupta cu capitalele europene şi cu membrii Parlamentului European, atrăgând atenţia în legătură cu problemele generate de reducerile bugetare trecute sau viitoare, mai ales în state cu probleme economice precum Spania, state ale căror universităţi ocupă primele locuri din punctul de vedere al studenţilor care beneficiază de burse europene.

Citat de EUbusiness. com, Alain Lamassoure, preşedintele Comisiei de Buget a Parlamentului European, a avertizat că –

... Fondul Social European este în faliment şi nu mai poate refinanţa state europene. Săptămâna viitoare, va intra în faliment programul studenţesc Erasmus; iar, la sfârşitul lunii, va urma Fondul pentru Cercetare şi Inovaţii.

Alain Lamassoure estimează deficitele la 10 miliarde de euro, iar, în acest context, este probabil ca în următoarele săptămâni comisarul UE pentru Buget, Janusz Lewandowski, să solicite statelor membre “câteva miliarde de euro” suplimentare pentru acoperirea lipsurilor, conform publicaţiei Dziennik Gazeta Prawna.

Deşi Comisia Europeană nu a confirmat cifrele avansate de Alain Lamassoure, La Vanguardia anunţă că pe 23 octombrie va fi adoptată o “substanţială” rectificare bugetară pentru a se evita “o încetare a plăţilor”. Între timp, Comisia Europeană a furnizat deja 420 de milioane de euro pentru achitarea facturilor urgente. Potrivit publicaţiei Dziennik Gazeta Prawna, este foarte improbabil ca statele membre UE să ofere fonduri suplimentare, dat fiind că problemele cu care se confruntă programele sociale europene sunt cauzate de măsurile de austeritate care anul acesta au un cuantum total de patru miliarde de euro, măsuri introduse de principalii contribuitori la bugetul Uniunii.

“România trimite astăzi la şcoală o nouă generaţie de cosmonauţi, piloţi, constructori de roboţi şi tot ce se mai visează omul pe la 6-7 ani”, scrie Jurnalul Naţional, în editorialul său. Pentru cele trei milioane de elevi care se întorc pe băncile şcolii, ministerul Educaţiei spune că vrea să elimine minciuna din şcoli. Astfel, în acest an “vor avea o clasă în plus la gimnaziu iar liceul va dura trei ani în loc de patru”, titrează cotidianul. Schimbări care demonstrează că statul şi-a învăţat lecţia după dezastrul de la bacalaureatul din 2011 [mai bine de jumătate dintre candidaţi au picat]: controlul prezenţei elevilor şi al profesorilor; obligativitatea intonării imnului naţional; scrierea după dictare chiar şi la liceu pentru a suplini lipsa de înţelegere a textelor de către elevii români. Pentru că “toate testele au arătat că elevul român mediu citeşte, dar nu pricepe ce-a citit”.

"Copiii imigranţilor din clasa de mijloc fug în masă din şcolile mixte", informează De Morgen. Motivul, potrivit cotidianului din Bruxelles: "marocanii nu mai vor să fie în aceeaşi clasă cu copiii europenilor din Est". Pentru Paul Mahieu, profesor la Universitatea din Anvers, care studiază segregarea în învăţământul primar, şcolile se confruntă cu "o fugă neagră" comparabilă cu "o fugă albă", fenomen prin care părinţii autohtoni îşi retrag copiii din şcolile frecventate de un număr mare de elevi cu origini străine. "Mecanismul de fugă" se declanşează atunci când limita de 30 % de elevi de origine străină este depăşită şi atunci când această limită este de 50 % pentru părinţii alohtoni, explică paul Mahieu. Cercetătorul explică faptul că este vorba de o problemă psihologică căci "părinţii sunt convinşi că învăţământul este de mai bună calitate în şcolile cu mulţi elevi autohtoni" şi previne asupra faptului că această fugă va continua şi că ea ar putea agrava de fapt problemele existente. "Diversitatea" în şcoli nu este în mod obligatoriu sinonimă cu problemele, apreciază De Morgen. "Exceptând situaţia când abandonăm ideea că învăţământul este un motor pentru mobilitatea socială, şcolile cu un amestec socio-economic sunt de fapt necesare".

"Adevărata valoare a generaţiei “Google”: măcel la bacalaureat", se plânge Evenimentul Zilei. Peste 100 000 de elevi, adică jumătate dintre cei care au participat la examenul de maturitate, au picat. Este cel mai prost rezultat din ultimii 21 de ani. "Cine este vinovat?", se întreabă cotidianul, care arată pe rând spre ministerul Educaţiei, profesori şi elevi. Părinţii au protestat faţă de subiectele prea dificile, dar au denunţat şi "stilul poliţienesc" din timpul probelor, căci au fost instalate camere video în toate sălile de examene. "Nivelul elevilor a scăzut dramatic în ultimii cinci ani", spun profesorii, care dau vina pe schimbarea de valori şi pe faptul că noua generaţie ignoră esenţa lucrurilor importante, cum ar fi satisfacţia pe care o oferă învăţătura. Pe de altă parte, inspectorii consideră că rezultatele reflectă nivelul pregătirii elevilor.

“Valoarea diplomei de studii superioare în dezbatere”, titrează Volkskrant după ce s-a aflat că Institutul de studii superioare Inholland a distribuit diplome fără ca studenţii să aibă nivelul cerut. Într-un raport publicat pe 28 aprilie, Inspectorul Şcolar arată că patru din cinci formări profesionale ale Inholland (printre altele comunicare şi inginerie mecanică) nu sunt la înălţime. Acestea propuneau “trasee de final de studii alternative” constând în a da posibilitatea studenţilor să obţină credite de studiu europene prin intermediul lucrărilor făcute acasă, în loc de clasicele examene. Ziarul mai aminteşte şi că “nivelul a altor patru formări profesionale de la alte institute este alarmant”. Secretarul de stat pentru Educaţie, Halbe Zijlstra, a anunţat că institutele şi universităţile vor fi de acum înainte supuse unor controale mai severe şi că respectivele instituţii vor primi o amendă.

"Cine vrea un laptop?", întreabă Gazeta Wyborcza. Cotidianul polonez relatează pe prima pagină despre intenţia guvernului de a oferi un netbook tuturor elevilor din clasa I (350 000 de elevi sunt aşteptaţi să înceapă şcoala în septembrie). Acest proiect, care ţinteşte "sporirea oportunităţilor educaţionale pentru copiii din sate şi oraşe mici, şi prevenirea excluderii de la accesul la tehnologile digitale" ar pute costa un milion de zloţi (aproximativ 250 de milioane de euro) din bugetul statului. Un plan anterior, anunţat în 2008 de către premierul Donald Tusk, promisese o "revoluţie informatică" şi un PC pentru fiecare liceean, dar la puţin timp după lansare, proiectul a fost anulat din cauza crizei economice mondiale. Cotidianul se întreabă dacă noul proiect va suferi aceeaşi soartă, dar remarcă faptul că de data aceasta o mare parte din fondurile necesare va proveni de la companiile de telefonie mobilă care vor trebui să plătească statului aproape 900 de milioane de euro ca taxă pentru licenţa 3G până în anul 2020. Şi totuşi, după estimările ministrului polonez responsabil cu infrastructura, peste 90% din familiile cu un copil la şcoală au cel puţin un calculator acasă. "Deci poate că principala problemă nu este lipsa calculatoarelor, ci a accesului la Internet", conchide cotidianul din Varşovia.

Din ce în ce mai mulți studenți străini "vin în Slovacia pentru a obține un titlu" de doctor, relatează  SME. Cotidianul din Bratislava dezvăluie că 10% din doctoranzii universităților slovace sunt străini, alegând specialități diferite în funcție de naționalitatea lor: germanii studiază managementul, cehii dreptul, austriecii economia și polonezii teologia. Germanii sunt cei mai numeroși. Marea majoritate dintre ei fac studii la fără frecvență, plătind între 3 și 5 000 de euro pe an ca taxă de studii, ceea ce reprezintă o importantă sursă de venit pentru universitățile slovace. Ţara devine astfel o destinație a "turismului de titluri academice", comentează SME, care critică ușurința cu care se poate obține o diplomă de doctorat în Slovacia, unde se pot cumpăra examenele.

Consiliul economic al guvernului ceh a prezentat un nou plan: "şcolile vor învăţa copiii să reuşească în competiţia cu China", anunţă Mlada Fronta DNES. Noul sistem de educaţie ar trebui astfel să pregătească copiii cehi să fie mai competitivi şi mai capabili să înfrunte ambiţiile copiilor chinezi sau din Coreea de Sud, scrie ziarul din Praga. Accentul va fi pus pe o mai bună cunoaştere a unei singure limbi străine, engleza, a tehnologiilor informaţiei, matematicii şi bazelor finanţei. "Guvernul se pregăteşte să schimbe sistemul educaţional cât se poate de repede", notează ziarul. "Prima generaţie de copii care va trăi într-o competiţie mondială intră în acest moment la şcoală", remarcă un economist care subliniază că în Asia educaţia este "o prioritate absolută".

"Guvernul acceptă şcolile negre", adică şcolile cu o majoritate de elevi provenind din familii de imigranţi, titrează De Volkskrant. Într-un interviu acordat cotidianului, ministrul Educaţiei, Marja van Bijsterveldt, explică faptul că guvernul nu mai acordă prioritate luptei împotriva segregaţiei şcolare. În prezent, în anumite oraşe, părinţii trebuie să îşi şcolarizeze copiii în cartierul de rezidenţă, ceea ce favorizează mixitatea etnică la şcoală. Ministrul creştin-democrat asigură însă că criteriul principal trebuie să fie "calitatea învăţământului. Faptul că un elev este alb sau negru nu este foarte important". Această poziţie, notează De Volkskrant, este "o schimbare semnificativă" în politica multiculturală olandeză.

"Un băieţel din zece citeşte prea prost", informează Aamulehti. În urma publicării studiului PISA 2009 asupra preformanţelor şcolare a elevilor de 15 ani în ţările OCDE, se observă că Finlanda rămâne referinţa europeană în domeniu; dar cotidianul punctează, dimpotrivă, slăbiciunile sistemului finlandez. "10% din elevi, slab alfabetizaţi, au greutăţi în găsirea unui loc de muncă", constată Aamulehti, care precizează că rezultatele ţării sunt în scădere în raport cu ultimul clasament, care datează din 2000, şi care era axat pe scris şi citit. "Succesul Finlandei în clasamentul PISA se datorează fetelor, din care una din cinci este excelentă în scris şi lectură, faţă de doar unul din zece băieţi", adaugă ziarul.

“Verde pentru reformare, universităţile se revoltă”, titrează La Repubblica după ce camera inferioară a Parlamentului a aprobat legea numită după ministrul Educaţiei Maria Stella Gelmini care introduce noi reguli de recrutare, inclusiv contracte temporare pentru cercetători, cu scopul de a face un sistem meritocratic. Pe 30 noiembrie studenţii au mărşăluit în aproape toate oraşele universitare din Italia, blocând autostrăzi şi staţii de tren, proteste similare fiind ţinute de studenţii Erasmus în toată Europa. Partidele de opoziţie au susţinut că proiectul de lege va paraliza activităţile de educaţie şi cercetare. Totuşi, Irene Tinagli, în La Stampa spune că “reformele nu vor lovi universităţile dar lipsa fondurilor o va face”. Potrivit acesteia, "bătălia împotriva tăierilor este o altă luptă si nu trebuie folosită ca un instrument politic".

"Acesta este doar începutul", titrează The Guardian, în urma unui marş de protest la care au participat peste 50 000 de studenţi în capitala Marii Britanii, pe 10 noiembrie. Aceştia manifestau împotriva triplării taxelor universitare care ar ajunge până la 9 000£ (10 572€), concomitent cu reducerea bugetelor pentru învăţământul universitar cu 40%. Protestul, "de departe cel mai mare şi mai tumultuos ca răspuns la măsurile de austeritate lansate de guvern" a ieşit de sub control în momentul în care un grup de manifestanţi au năvălit în sediul partidului Conservator. "Protestatarii au spart ferestre şi au fluturat steaguri anarhiste pe acoperişul clădirii, în timp ce activişti mascaţi s-au luat la bătaie cu poliţia scandând 'Tory scum' (conservatori de mizerie)" o expresie care face trimitere la protestele aprige din vremea lui Thatcher. Un profesor universitar, citat de cotidianul londonez, susţine că "acest protest – atât dimensiunea pacifică cât şi cea violentă – este un semn că ţării nu îi este teamă să riposteze, pentru prima dată după multă vreme".

"Schimbare de direcţie pentru U. C. Louvain", titrează De Standaard, care explică faptul că Universitatea catolică din Louvain (UCL), una dintre cele mai vechi din Europa, intenţionează să renunţe la menţiunea religioasă din titlul său. Pentru conducerea UCL, este vorba de păstrarea reputaţiei Institutului, în urma numeroaselor scandaluri de pedofilie care au pătat Biserica catolică, ca şi de marcarea unei distanţe faţă de Vatican, după criticile emise după atribuirea ultimului premiu Nobel în medicină. "Mesajul catolic nu-şi găseşte locul în interiorul Universităţii", afirmă astfel preşedintele său, Mark Waer, care explică faptul că "o cincime din studenţi sunt străini", care trebuie să fie conştienţi că "Vaticanul nu le influenţează direcţia" şi că UCL doreşte să joace un rol important în domeniul geneticii.

"Non. Nein. No – criza limbilor în şcolile britanice", titrează The Independent. Cotidianul din Londra dezvăluie că pentru prima dată "franceza a ieşit din top 10 al celor mai populare subiecte la GCSE" (Certificat General de Educaţie Secundară, în general obţinut la vârsta de 16 ani). Doar unul din patru tineri aleg limba franceză, o scădere de la 341.604 elevi în 2002 la 177.618  în prezent. În aceeaşi perioadă, germana a scăzut cu aproape 50% de la 130.976 la 70.619. "Declinul limbilor a debutat la începutul deceniului şi s-a generalizat ca urmare a deciziei guvernului de a face din limbile străine materii opţionale pentru elevii cu vârste între 14 şi 16 ani", scrie The Independent. Singura tendinţă pozitivă este creşterea interesului pentru spaniolă, care a preluat poziţia ocupată până acum de germană, de cea de-a doua cea mai populară limbă (după franceză) în şcoli.

“Stop haosului şcolar!” Spiegel lansează o pledoarie pentru un sistem şcolar german unificat. Republica federală, care are tot atâtea sisteme educative precum landuri (16) este prinsă în particularităţile sale educative şi îşi pune în pericol resursa cea mai importantă: spiritul şi expertiza, scrie săptămânalul din Hamburg. Pentru că, între liceul din Baviera, veşnic fruntaş, şi Berlin, pe locul 15 în top, formarea profesorilor cât şi calitatea, conţinutul şi durata studiilor sunt foarte diferite. Rezultatul: Mulţi părinţi care trăiesc într-un land prost clasat îşi trimit copiii într-un land mai bine clasat sau plătesc un loc la particular.

Între Germania, Elveţia şi Austria, se desfăşoară "Bătălia pentru profesori", titrează Die Presse, care se îngrijorează de reducerea numărului de profesori în cele trei ţări: până în 2025, jumătate dintre ei vor ieşi la pensie "iar succesiunea este departe de a fi asigurată". În cauză, salariile de pornire considerate prea mici, ceea ce conduce tinerii profesori să se orienteze din ce în ce mai mult spre sectorul privat. Deci Berlin, Berna şi Viena sunt în stare de război pentru a atrage tinerii absolvenţi din ţările vecine; şi Austria este cea care suferă cel mai mult, fiindcă salariile de pornire sunt cele mai mici, spune cotidianul vienez.

Se poate oare implementa modelul spaţiului european de învăţământ superior în America Latină? Din 2005, mai multe iniţiative destinate aplicării sistemului specific Procesului Bologna – ce prevede stabilirea  unui cadru comun care să permită, printre altele, mobilitatea studenţilor şi a profesorilor – au fost organizate dincolo de Atlantic, relatează  El País. "Procesul este lung şi dificil" scrie ziarul din Madrid. Şi după cum explică fostul ministru chilian al Educaţiei, noţiunea unui spaţiu comun care să reunească diferitele sisteme universitare sud-americane era la început cu totul "de neimaginat". Proiectul pare totuşi a fi pe calea cea bună, după cum dovedeşte Cea de-a II-a întâlnire a rectorilor de universităţi, organizată de Universia, [o reţea Internet care regrupează mai bine de o mie de universităţi, majoritatea spaniole şi sud-americane], la Guadalajara, în Mexic. Pe termen scurt este plănuita crearea unui program Erasmus comun Americii Latine şi Europei, realizându-se echivalarea diplomelor şi a tipurilor de învăţământ de o parte şi alta a Atlanticului.

"Curtea de justiţie a Uniunii Europene (CJUE) confirmă cotele pentru străini la facultate", titrează Der Standard. Curtea din Luxemburg răspunde astfel la o cerere a curţii constituţionale belgiene, ea însăşi sesizată de către studenţi europeni care denunţau un decret fixând la 30 % cota maximă de studenţi străini în facultăţile din regat. Le Soir subliniază că, punând în acelaşi timp în lumină accesul la învăţământul superior, principiul de non-discriminare şi libera circulaţie a studenţilor, CJUE a decis că Belgia are dreptul de a limita locurile, dacă dovedeşte că suprapopularea ameninţă calitatea formării universitare. Der Standard se felicită pentru decizia Curţii: cotidianul vienez aminteşte într-adevăr că facultăţile de medicină austriece sunt asaltate anual de către studenţi germani – ca şi facultăţile belgiene de către francezi – care nu au găsit un loc în ţara lor, din cauza concursului dificil de intrare sau a principiului numerus clausus.

Formaţi un cuplu şi imaginaţi-vă că aveţi o familie cu un revenit de 1 000 de euro pe lună: astfel începe un exerciţiu al unui nou manual şcolar ceh destinat elevilor din ciclul primar. Şcolarii vor învăţa astfel să-şi gereze bine banii şi să nu se îndatoreze în viitor. Astfel, aşa cum titrează Lidové Noviny, "criza economică aduce noi materii de studiat la şcoală". "Capcanele îndatorării apar la cea mai fragedă vârstă", explică cotidianului Eva Zamrazilova, directoarea Băncii naţionale cehe, care organizează seminarii pentre profesorii cursului de aptitudine economică şi financiară. Potrivit ministrului Educaţiei, Miroslava Kopicova, criza economică a subliniat importanţa unei asemenea materii în şcoală, căci în Republica cehă cei mai îndatoraţi sunt cei cu vârste între 20-35 de ani. Şcolile primare şi secundare vor putea finanţa acest curs cu subvenţiile venite din partea Uniunii Europene, notează cotidianul praghez.

Ce este o educaţie bună ? O educaţie pe bază de cunoştinţe, de abilitatea de a obţine un loc de muncă, de a se fi născut la fel de bine ca regina Angliei ? Opiniile sunt diverse, dar după The Daily Telegraph, guvernul britanic a decis să o facă un drept. În viitorul ei discurs în faţa parlamentului, Elizabeth II va dezvălui planul guvernului "nostru" de creare a unui set de "garanţii" pentru elevi şi părinţi.

Acestea vor include "alimentaţie sănătoasă, un stil de viaţă activ şi o bunăstare mentală". Părinţii, scrie cotidianul londonez, "vor putea să se plângă direct ombudsman-ului (mediatorului) guvernamental local dacă şcolile şi consiliile nu îndeplinesc garanţiile. Ei vor putea de asemenea să dea şcolile în judecată ca ultim resort". Asociaţia Liderilor Şcolilor şi Colegiilor (ASCL) a atacat planul. "Directorii şcolilor sunt extrem de îngrijoraţi de faptul că aceste "garanţii" se vor transforma într-o cartă a plânsului pentru părinţi mai certăreţi".

Mişcarea a intrat în cea de-a treia sa săptămână. Pe 6 noiembrie, studenţii austrieci au ieşit din nou în stradă pentru a protestea împotriva proastelor condiţii de studiu şi a schimbării diplomei cerute de sistemul Bologna. Dar autorităţile au plecat "în căutarea miliardului pentru universităţi" titrează Die Presse într-un montaj foto al principalilor responsabili de această problemă: rectorul universităţii, cancelarul Werner Faymann şi miniştii Cercetării, al Finanţelor şi al Economiei. Bugetul universităţilor fiind singurul care a crescut în 2009, cancelarul social-democrat promite condiţii mai bune...în 2020, explică Die Presse. Dacă se prelungeşte conflictul, simpatia opiniei publice pentru mişcarea studenţească se va transforma în mişcare socialâ, previne cotidianul vienez.

În Marea Britanie, editorialul din The Guardian scrie că s-a cerut Curţii Supreme de Justiţie"să studieze cine este catalogat ca fiind evreu". Este vorba despre o ceartă asupra politicii de admitere la Jews' Free School (JFS) în Kenton, Londra, care a refuzat să accepte un copil prezentat ca evreu, pe motiv că mama lui nu era de origine evreiască. Având în vedere că legile britanice asupra egalităţii clasifică evreii nu numai ca fiind o minoritate religioasă, dar şi ca fiind o minoritate etnică, o decizie anterioară a Curţii de Apel constatase că aplicarea normei matriarhale de către JFS este asimilabilă cu discriminare rasială. Remarcând faptul că, Curtea Supremă de Justiţie va trebui, de asemenea, să decidă dacă "legislaţia asupra protecţiei minorităţilor" trebuie să fie folosită pentru a condamna tradiţiile evreieşti, The Guardian se întreabă dacă "nu ar fi mai bine ca admiterile în şcoli să fie separate de toate chestiunile de credinţă, şi, prin urmare a libera legea de religie".

Austria se îngrijorează în faţa unui "nou val" de imigraţie. Dar de această dată, presiunea vine din Nord, şi din partea celor 18 000 de studenţi germani înscrişi în universităţile austriece, informează Süddeutsche Zeitung. Alungaţi din universităţile germane de criterii din ce în ce mai stricte, aceşti "refugiaţi ai numerus clausus" constituie până la 50 % din înscrişi în anumite instituţii austriece. Aspectul economic intră şi el în cont de când "Austria a renunţat la taxele de înscriere", explică cotidianul din München.

"Putem oare să cerem contributorului austriac să pună la dispoziţie o infrastructură universitară unei mari părţi din Europa Centrală, care ne inundă acum că universitatea este gratuită?", se întreabă, citat de către SZ, rectorul universităţii din Innsbruck. Citând ca exemplu Wallonia, unde se refugiază nenumăraţi studenţi francezi, Berlin revendică o soluţie "europeană". Viena are însă nevoie de o soluţie rapidă, căci presiunea creşte: începând din 2011, în urma scurtării circuitului şcolar german de la 13 la 12 ani, două promoţii anuale vor bate la porţile universităţilor.

"Europa a preluat rolul SUA ca hub educaţional al lumii, spune cu entuziasm Dziennik Gazeta Prawna. Lista primelor 100 de universităţi publicată de Times Higher Education Centre (Centrul Times pentru Înalta Educaţie N. T.) pentru prima dată în acest an, conţine mai multe universităţi de pe vechiul continent (39) decât din lumea nouă (36). Doar un an în urmă SUA era clar înainte (42 la 36). Mai mult, potrivit datelor dezvăluite de UNESCO, în 2009 aproape 800.000 candidaţi din afara Europei au început studii în universităţi europene, în timp ce Statele Unite au reuşit să atragă puţin peste 620 000 de studenţi de peste mări.

De ce ? Universităţile europene sunt mai ieftine decât cele americane şi se concentrează pe domenii de studiu care au mai mare cerere pe moment : tehnologii bio şi digitale, arată cotidianul. În plus, regimul dur de vize introdus după atacurile din 11 septembrie, au descurajat efectiv tinerii de a studia în America. Este adevărat că Harvard încă se află în fruntea listei, dar este urmat îndeaproape de Universitatea din Cambridge, cu faimosul Yale imediat după. Clasamentul primelor cinci, de asemenea, conţine două universităţi londoneze: University College şi Imperial College, precum si Universitatea Oxford.

Între nuia şi bomboane, guvernul francez alege bomboanele. Dar nu oricare. Din 5 octombrie, trei licee profesionale din suburbia pariziană experimentează un sistem de incitare financiară pentru a lupta împotriva absenteismului elevilor. Mai clar: un câştig de 2000 de euro pe clasă este atribuit dacă elevii dau dovadă de asiduitate, iar ea ar putea atinge 10 000 de euro la sfârşitul anului. Va fi utilizată pentru a cumpăra material informatic, pentru a pleca în excursii etc. Noutatea a declanşat furia părinţilor şi a sindicatelor din învăţământ, afirmă Libération. O reacţie justificată potrivit cotidianului francez care denunţă o măsură care "atinge vechile principii republicane potrivit cărora şcoala şi ştiinţa nu sunt o marfă".

Portugalia este una dintre ţările OCDE care consacră cei mai puţini bani copiiilor cu vârste mai mici de 5 ani, anunţă Diario de Noticias. Într-un raport intitulat "Copilăria decide" (Childhood decides), publicat în 1 septembrie, Organizaţia de cooperare şi de dezvoltare economică "conchide că în regulă generală calitatea de viaţă a minorilor este inferioară mediei din alte ţări dezvoltate", explică cotidianul de la Lisabona. In schimb, în ceea ce priveşte investismentele publice consacrate copiilor de până la 18 ani, Portugalia face parte dintr-un grup de ţări "care investesc între 60 şi 70 000 de euro pe copil şi pe an, precizează ziarul. Raportate la nivelul de viaţă al locuitorilor, aceste sume nu sunt extrem de joase".

Raportul OCDE "se bazează pe un larg ansamblu de indicatori care nu sunt foarte recenţi", cum ar fi alocaţiile familiale sau măsurile fiscale pentru familii, un domeniu în care Portugalia este în întârziere faţă de alte ţări, explică Diario de Noticias. Totuşi, anumite "măsuri luate de către actualul guvern (socialist), cum ar fi întărirea Acţiunii sociale şcolare (ajutoare distribuite de către primării) nu sunt luate în cont de acest raport".

"Universităţile româneşti vor putea să crească taxele de inscriere pentru străinii non comunitari care vin la studii în România", anunţă pe prima pagină Evenimentul Zilei. Cotidianul admite că "la timpuri noi trebuie taxe noi" şi aminteşte că, din 1994, plafonul sumelor de inscriere era stabilit de către Ministerul Educaţiei.

Începând cu 2010 sumele nu vor mai fi deci calculate în dolari ci în euro, şi vor trece de la 3800 de dolari (aproximativ 2660 euro) pe an la 5000 de euro pentru facultatea de medicină şi chiar până la 9500 de euro pe an pentru foarte celebra şcoală de cinema. Astăzi, notează Evenimentul Zilei, mai mult de 10 000 de studenţi care provin din afara UE studiază în România. Vor plăti cert mai mult decât în Austria şi Italia, "dar mai puţin decât în Elveţia", unde banii de inscriere ajung la 11 000 de euro pe an.

Dezvăluirea unui trafic de titluri de doctoranzi suscită indignare în Germania. Potrivit revelaţiilor apărute în presă în aceste ultime zile şi care au prilejuit deschiderea unei anchete judiciare, o sută de profesori provenind din doisprezece universităţi sunt bănuiţi de a fi primit mită. Sumele pe care lea-r fi primit de la studenţii lor sunt de 4 000 de euro în schimbul unui titlu de "doctor". In majoritatea cazurilor este vorba despre salariaţi care sperau să urce în grad în întreprindera lor graţie acestui titlu preţios. "Unde este cu adevărat scandalul?" se interoghează Frankfurter Allgemeine Zeitung : "Profesorii au acceptat oare banii pentru a face (o parte din) munca lor sau au compromis ştiinţa recompensând o muncă insuficientă?" Potrivit cotidianului, problema rezidă în realitate în "definiţia muncii ştiinţifice într-un sistem universitar care a devenit prea vast şi al cărui loc în clasamentele internaţionale depinde de numărul de studenţi acceptaţi".

Ce gândesc şi cum trăiesc tinerii germanii? Aceasta este întrebarea pe care o pune Der Spiegel săptămâna aceasta într-un dosar intitulat "Noi, copiii crizei".

O anchetă realizată pe lângă 500 de tineri germani cu vârste între 20 şi 35 de ani arată că, pragmatici, fără viziuni, fără ideologii, aceştia sunt mai degrabă individualişti. La ei, "eu" primează asupra "noi". Faţă cu criza, ei nu se revoltă, având deja integrat sentimentul de insecuritate, şi aceasta de mult timp. Crescuţi cu nonşalanţă în anii 80 şi 90, au cunoscut rapid instabilitatea şi şomajul. "Generaţia precară", aceasta este eticheta care se potriveşte cel mai bine tinerilor germani de azi. Ce aşteaptă de la viitor? Să trăiască convenabil, atât.

De Standaard dă astăzi cuvântul unui profesor ale cărui acte violente faţă de un elev neascultător, într-o şcoală pentru elevi în dificultate, şocaseră Belgia cu două săptămâni în urmă.

Imaginile înregistrate de către un alt elev circulă deja pe You Tube. Într-un interviu remarcabil, profesorul supranumit "sadicul din ciment", de către cotidianul olandez De Telegraaf, se livrează fără jenă.

Nu numai că îşi expune regretele şi recunoaşte că "ieşirea" lui a fost "dezgustătoare", dar ne introduce şi în condiţiile foarte grele de muncă în care îşi desfăşoaraă activitatea. Clasa de care se ocupă este "foarte dur de gerat (...), trei elevi din zece suferă de grave tulburări comportamentale şi emoţionale". În ciuda dificultăţilor, profesorii nu beneficiază de nici un sprijin specific. Astfel el îşi exprimă indignarea faţă de aprecierile ministrului educaţiei naţionale Franck Vandenbroucke, potrivit căruia "şcoala nu făcuse apel la suficient de multe mijloace". Nici măcar unul, afirmă profesorul. "Nu există un buget pentru psihiatri specializaţi în copii, iar psihologii (...) nu ar fi un lux".