În patru luni de zile, Uit Vrije Wil a adunat 120 000 de semnături, printre care cele ale mai multor personalităţi politice, în jurul unui proiect de lege care ar permite persoanelor care au mai mult de 70 de ani să obţină ajutor pentru a-şi pune capăt zilelor, dacă ele consideră că aceasta a ajuns la termen. Potirivt asociaţiei, legea actuală în vigoare asupra eutanasiei, votată în urmă cu zece ani, nu se aplică decât în condiţii foarte stricte şi doar când este vorba de "suferinţe insuportabile şi fără ieşire".

Propunerea "este un semn puternic al timpurilor noastre", scrie De Volkskrant, într-un editorial. Cotidianul constată că, dacă este vorba de "o tematică socială urgentă", proiectul nu are totuşi "nicio şansă" să reuşească. Membrii ai guvernului, creştin-democraţii sunt "în centrul puterii şi blochează orice dezbatere" asupra acestei probleme şi, "pentru a păstra pacea, liberalii din VVD nu doresc nici să-şi ardă degetele". Rezultat: "în timp ce subiectul se răspândeşte în societate, dezbaterea politică este imobilizată", regretă ziarul.

Cotidianul explică faptul că miliardarul elevețian Stephan Schmidheiny, de 64 de ani, și baronul belgian Louis De Cartier De Marchienne, de 90 de ani, erau acuzați că nu au respectat măsurile de securitate în clădirea lor din Casale Monferrato (nord-vest), care producea în anii 1960-70 panouri pentru clădiri pe bază de fibre de azbest (interzise în Europa din 1986 dar produse în alte părți ale lumii), cunoscând periculozitatea acestei substanțe. Aproape 3 000 de cazuri de azbestoză sau mezoteliom (un cancer de plămân) au fost constatate printre muncitori și populație – 1830 de persoane au murit până acum. Este cel mai important proces organizat vreodată pentru o contaminare cu azbest și primul penal, subliniază La Stampa; potrivit directorului său, Mario Calabresi, condamnările

sunt recunoașterea uneia dintre cele mai curajoase și tenace bătălii pentru adevăr și dreptate purtate vreodată în Italia. O bătălie datorită căreia s-a demonstrat că, de-a lungul anilor, s-a continuat producerea [de azbest] în ciuda evidenței riscurilor pentru orice comunitate. În prezent, nimeni nu va putea invoca ignoranța sau manipularea. [Dar decizia] nu închide această poveste și ea nu poate clasa definitiv acest masacru: astăzi, sunt cel puțin 50 de cazuri noi de mezoteliom în regiune, dublu față de acum zece ani.

Cotidianul din Bratislava descrie "haosul din serviciile lipsite de medici, intervenţiile chirurgicale amânate, pacienţii în agonie", în majoritatea spitalelor slovace. Situaţia rămâne critică în ciuda stării de urgenţă decretate în 29 noiembrie de către guvern, în 16 spitale, care îi obligă pe medicii demisionari să vină să lucreze în continuare, pentru 70 % din salariu.

Slovacia nu este singura ţară care se confruntă cu această problemă. La începutul anului 2011, guvernul ceh a fost obligat să găsească un compromis cu cei 4 000 de medici ai mişcării "Mulţumim, plecăm". În Ungaria, sindicatul medicilor ameninţă cu intrarea în grevă dacă nu obţine satisfacţie asupra salariilor până în 8 decembrie.

În 30 noiembrie, Iveta Radičová, primul ministru încă în funcţiune, a cerut totuşi în mod oficial ajutorul ţărilor vecine care fac parte din Grupul de la Višegrad (Republica Cehă, Ungaria şi Polonia). Însă acesta nu vine doar pocnind din degete. Până acum, notează Lidové noviny, "armata cehă nu a putut trimite în Slovacia decât treizeci de medici".

"Atunci, unde să găsim bani pentru a creşte salariile medicilor din spitalele publice?", se interoghează SME. "În spitale, banii care ar putea fi utilizaţi pentru a creşte salariile medicilor dispar ca din senin. Cât despre consumul abuziv de medicamente, serviciile inutile sau achiziţionarea de aparate prea costisitoare, medicii sunt cei care ştiu cel mai mult pe acest subiect. Ar trebui să vorbească şi despre asta".

"Odată cu agravarea crizei economice, ne găsim în faţa unor simptome ale unor probleme cu mult mai grave", afirmă Veizis pe site-ul european de actualitate. "În prezent, pensionarii, şomerii, cei fără adăpost, bolnavii de SIDA şi de tuberculoză sunt şi ei lipsiţi de orice acoperire medicală". "Constatăm că bugetele destinate unor anume tipuri de îngrijiri, cum ar fi asistenţa socială şi tratamentul anumitor boli sunt lovite de reduceri de până la 80 %", adaugă Veizis. Acesta din urmă denunţă ruptura de stoc de materiale medicale, de medicamente şi de sânge. Pe de altă parte, adaugă EUobserver, uriaşii farmaceutici refuză să livreze anumitor spitale, de teamă că s-ar putea să nu fie plătiţi.

The Daily Telegraph semnalează faptul că femeile sunt de două ori şi jumătate mai predispuse să sufere de despresie, “cu cele mai multe cazuri în timpul ‘anilor de reproducere’ între 16 şi 42 de ani”. Potrivit raportului, “Povara de a încerca să se ocupe de copii, de a-şi asuma responsabilitatea pentru familie şi de a-şi păstra slujba a dublat rata depresiei la femei din 1970.” În timp ce depresia (30.3 milioane în total) şi anxietatea (69.1 milioane în total) par să fie în mod disproporţionat indispoziţiile de care suferă femeile, este mai probabil ca bărbaţii să devină alcoolici (14.6 milioane în total), mai ales în estul Europei.

Pentru scriitoarea şi romanciera Lisa Appignanesi, care semnează în The Guardian, asemenea rapoarte “îngrijorătoare” “pot atrage atenţia asupra creşterii suferinţei umane, dar ele subliniază tendinţa caracterului imperialist al sectorului sănătăţii mentale”. Publicând o notă sceptică, ea scrie că profesiile care ţin de domeniul psihiatriei au “dat naştere la tot mai multe diagnostice ‘inventând’ tulburări de-a lungul timpului şi reducând radical aria a ceea ce poate fi considerat ca normal sau sănătos. Între timp marile companii farmaceutice, hrănindu-şi apetitul pentru profituri şi al nostru pentru medicamente, au câştigat un şi mai puternic control asupra vieţii noastre emoţionale şi a trăirilor, doftoricind normalitatea.”

"Este bizar", dezvăluie Le Soir, "84 % din eutanasiile declarate sunt făcute în limba olandeză, ceea ce înseamnă că medicii francofoni declară sau practică de fapt mai puţine eutanasii". Comisia de control nu decide, dar se interoghează "asupra diferenţelor dintre informaţia din public sau cea din domeniul medical, asupra atitudinilor socio-culturale diferite, a diferenţelor dintre practicile medicale la crepuscul de viaţă", informează cotidianul.

Avantajul pentru laboratoare, explică Vanity Fair, este faptul că ele fac testele în condiţii mai puţin stricte şi mai puţin costisitoare, de a obţine rezultate pozitive şi "de a convinge astfel Food and Drug Administration că medicamentele sunt sigure şi eficace pentru americani". În 2008, 80% din produsele supuse FDA au fost testate în afara Statelor Unite, ceea ce reprezintă 58 788 de teste. 876 dintre ele au avut loc în România, 589 în Ucraina, 716 în Turcia. Estonia, Polonia, Rusia, Lituania, Slovacia sau Croaţia sunt şi ele ţări apreciate de laboratoare.

În afara oricărui control serios, aceste teste sunt adeseori mortale. Revista citează exemplul unui test pentru un vaccin contra gripei efectuat într-un refugiu pentru cei fără domiciliu fix, la Grudziadz, în Polonia. Plătiţi cu 2 dolari, "cobaii credeau că vor primi un vaccin normal. Nu a fost cazul. Cel puţin 20 dintre ei au murit".

DGP se teme că rambursarea tratamentulelor medicale costisitoare în străinătate ar putea duce la creşterea cheltuielilor cu sănătatea şi, prin urmare, la creşterea contribuţiilor la sistemul de sănătate. Spania, pe de altă parte, este mulţumită cu noile elemente ale directivei care obligă statele care au cetăţeni expatriaţi pe teritoriul său să contribuie cu 300 de euro pe lună la costurile legate de sănătatea acestora. Cu 2,5 milioane de cetăţeni din afara UE, din care 400.000 au peste 55 de ani, potrivit La Vanguardia, ministrul sănătăţii se teme că directiva ar putea duce la săltarea cheltuielilor cu alte 2 miliarde de euro.

Ministrul spaniol al Sănătăţii, Trinidad Jiménez, a declarat cotidianului El Pais că proiectul "pune în pericol sistemul public de sănătate", sănătatea "nefiind în nici un caz o marfă", ca şi faptul că preţul ei ar fi exorbitant pentru ţări ca Spania, unde trăieşte o importantă comunitate europeană de pensionari veniţi din alte state membre.

Femeile susţin că sănătatea lor a fost pusă în pericol fiind forţate să plece peste hotare – Marea Britanie de exemplu – pentru avorturi. Una dintre principalele întrebări, scrie cotidianul din Dublin, "va fi dacă legea statului asupra avortului încalcă vreun articol cheie al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului" (CEDO). Ca semnatar al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului – acum incluse în legea irlandeză – Guvernul este obligat să pună în aplicare orice decizie ar fi luată de către instanţele judecătoreşti.

Vaccinul utilizat, care a fost realizat la Bucureşti de către Institutul Cantacuzino, nu conţine nici un adjuvant – "căci şi acesta ar fi trebuit testat" – fiind deci un vaccin pur. În 26 noiembrie în România existau ceva mai mult de 2 700 de cazuri confirmate de gripă A/H1N1 şi două decese, la o populaţie de 22 milioane de locuitori.