“UE sună alerta pentru numărul în creştere al tinerilor care pleacă în Siria pentru a lupta”, notează El Mundo, care reia declaraţiile responsabililor Oficiului European de Luptă împotriva Terorismului, un organism depinzând de Consiliul UE.

În lipsă de statistici comune întregii Uniuni, ei s-au referit la datele Centrului Internaţional pentru Studiul Radicalizării (ICSR) al King’s College din Londra, potrivit cărora între 7 şi 11% dintre combatanţii străini care luptă alături de grupurile rebele din Siria împotriva regimului lui Bashar al-Assad provin din Uniunea Europeană.

Această cifră reprezintă peste 500 de tineri care au fost recrutaţi de celulele jihadiste prezente în mai multe ţări europene, mai ales în Franţa, în Belgia, în Olanda şi în Marea Britanie.

“Recrutarea s-a intensificat în cursul ultimelor luni” iar nivelul de alertă a fost ridicat în Olanda în faţa unui posibil atac terorist, continuă El Mundo, care anunţă că fenomenul ar trebui să fie discutat la reuniunea miniştrilor de Interne din UE, de astăzi, 8 mai. Ei ar trebui să adopte măsuri pentru a ajuta statele membre să lupte împotriva acestei ameninţări.

Unităţi speciale ale Poliţiei federale belgiene au întreprins, pe 16 aprilie, o operaţiune de amploare în cercurile islamiste radicale, îndeosebi la Bruxelles, Anvers şi Vilvoorde.

În total, poliţia a percheziţionat 48 de locuinţe aparţinând unor persoane suspectate de activităţi teroriste. Suspecţii ar fi responsabili pentru trimiterea tinerilor belgieni în Siria pentru a ajuta miliţiile islamiste care se opun regimului lui Bashar al-Assad.

Şase persoane au fost arestate, dintre care Fouad Belkacem, fostul purtător de cuvânt al grupului islamist radical Sharia4Belgium.

Primarii din Anvers, Mechelen şi Vilvoorde s-au întâlnit pe 10 aprilie în oraşul portuar pentru a discuta cu experţii în securitate belgieni şi olandezi despre problema tinerilor musulmani care merg în Siria pentru a lupta împotriva trupelor loialiste.

Potrivit presei belgiene, între 50 şi 80 de tineri, majoritatea şomeri, provenind în principal din Anvers şi regiunea Bruxelles, s-au alăturat miliţiilor islamiste care se luptă cu regimul lui Bashar al-Assad.

Primarii “au decis să acţioneze pe trei axe” şi în mod coordonat, relatează ziarul: şcolile, poliţia şi moscheile.

Biroul federal de protecție al Constituției și poliția judiciară au demarat o anchetă asupra tentativei mai multor deținuți neonaziști, aflați în mai multe închisori din Hesse, de a constitui o rețea politică, sub acoperirea unei organizații de întrajutorare a deținuților.

Potrivit Bild dar și Süddeutsche Zeitung, inițatorii au încercat să aibă un contact cu Nationalsozialistischer Untergrund, un grup terorist neonazist aflat la originea mai multor atentate rasiste, via unor mesaje cifrate.

În urma anchetei, controalele din închisori au fost întărite iar agenții de securitate vor fi formați în curând pentru a putea împiedica posibile acțiuni ale extremei drepte.

Ministrul de Interne a anunţat ieri că va fi realizată "o anchetă aprofundată" asupra cazurilor de ascultări telefonice ilegale asupra mai multor personalităţi catalane, efectuate de agenţia particulară de detectivi Método 3.

Afacerea a ieşit la iveală atunci când un fost agent de poliţie, lucrând pentru această agenţie, a înmânat forţelor de ordine documente care dovedeau spionajul politic al tuturor partidelor, al judecătorilor şi al oamenilor de afaceri din regiune.

“Desfiinţaţi Securitatea Statului”, titrează De Morgen pe 13 februarie, citându-l pe liderul socialist Renaat Landuyt. Potrivit acestui expert în materie de justiţie, “organizaţii secrete precum Securitatea Statului din Belgia nu mai există de mult timp”.

La începutul lunii februarie, presa a făcut publice numele mai multor politicieni belgieni menţionaţi într-un raport secret al Securităţii Statului. Aceşti politicieni ar avea legături cu secte precum mişcarea scientologică. De atunci, apare frecvent întrebarea dacă Securitatea Statului spionează în secret politicieni.

Pe 11 februarie, directorul Securităţii Statului, Alain Winants, declarase la televiziune că nu existau dosare privind personalităţi politice în timp ce pe biroul din spatele lui era un dosar cu numele liderului partidului Vlaamse Belang, Filip Dewinter. În aceeaşi zi, Bart Debie, fost comisar de poliţie şi consilier al lui Dewinter, dezvăluia că a existat un agent infiltrat în cadrul formaţiunii flamande de extremă-dreapta. Marţi, Securitatea Statului a comunicat că dosarul pe numele lui Dewinter este “un fost dosar juridic”.

“Parlamentul ar trebui să verifice Securitatea Statului, nu invers”, argumentează De Morgen într-un editorial:

În plin Război Rece, în lupta împotriva pericolului comunist fiecare stat occidental avea un serviciu de spionaj. [...] Dar Războiul Rece s-a încheiat, iar noile ameninţări provin mai mult din mediile extremiste religioase decât din partea politicienilor extremişti.

Germania a contribuit oare la programul nuclear civit din Teheran, bănuit că ascunde dezvoltarea bombei atomice? Este, potrivit Der Spiegel, ceea ce încearcă să descopere “Operaţia Ventilator”, după cum au numit autorităţile germane ancheta ce vizează să verifice dacă întreprinderi germane au vândut în mod clandestine elemente de înaltă tehnologie Iranului, violând embrgouri decretate de ONU şi UE.

Ancheta a permis arestarea a patru persoane relaţionate cu acest trafic în Germania, la începutul lui august, precum şi descoperirea unei reţele de la originea livrării a patru loturi de valvule cu o valoare totală de mai multe milioane de euro, prin intermediul Turciei şi Azerbaidjanului, încă din 2007. Potrivit acestui săptămânal, loturile au fost instalate de curând în centrala atomică din Arak, care se află de fapt pe lista neagră a Agenţiei Internaţionale a Energiei Atomice (AIEA):

aceste anchete dovedesc că, în ciuda tuturor sancţiunilor, Germania rămâne în continuare o placă turnantă a acestor livrări clandestine spre Iran.

Afacerea ar putea-o deranja pe Angela Merkel, cancelarul german opunându-se de fiecare dată unei intervenţii armate în Iran, susţinând în schimb aplicarea de sancţiuni ferme împotriva programului nuclear iranian în cadrul ONU şi al UE, notează Der Spiegel:

dacă întreprinderi din Germania trec prin plasa [controalelor] şi dau imaginea, la nivel internaţional, unei colaborări deschise cu regimul preşedintelui Mahmud Ahmadinejad, argumentul său ar pierde din greutate.

 

Proiectul Comisiei pentru a lupta împotriva terorismului pe Internet ar trebui să relanseze dezbaterea între partizanii securităţii şi cei ai libertăţii digitale, scrie La Stampa, după publicarea de ONG-ul European Digital Rights (Edri) a unui document confidenţial al grupului de lucru însărcinat cu elaborarea proiectului CleanIT.

Acest proiect, aminteşte cotidianul, vizează să reducă impactul utilizării Reţelei în scopuri teroriste:

Acum doi ani, Comisia Europeană a lansat o licitaţie de aproximativ 400 000 de euro pentru un proiect botezat Clean IT, care ar trebui să producă, la începutul lui 2013, o listă de principii şi comportamente utile pentru a controla şi elimina activităţile teroriste pe Internet. Iniţiativa a fost suţinută puternic de Olanda şi a obţinut adeziunea altor nouă ţări: Germania, Austria, Belgia, Danemarca, Spania, Grecia, Ungaria, Marea Britanie şi România. Rezultatul final nu ar trebui să ia forma unei directive, ci a unor linii de conduită care ar putea fi adoptate sub forma “gentlemen agreements”.

Dar concluziile provizorii ale grupului de lucru au fost “comunicate” de unul dintre membrii săi către Edri, care le-a publicat pe site-ul său. ONG-ul acuză CleanIT că “s-a abătut de la obiectivele anunţate iniţial, ca şi de la regulile fundamentale care marchează democraţia europeană şi statul de drept”. Mai ales, Edri denunţă propunerile vizând să limiteze accesul internauţilor la site-uri considerate teroriste, cele despre crearea unor identităţi fictive pe reţelele sociale sau cele despre introducerea pe sistemele de navigare a unui buton permiţând să semnaleze site-urile teroriste. Responsabilii CleanIT s-au grăbit să amintească faptul că propunerile sunt doar în stadiul de discuţii, scrie La Stampa.

În 19 decembrie, Lichtenstein a devenit cel de al 26-lea membru al spaţiului Schengen, o adeziune care fusese aprobată de UE în martie trecut. "Este o zi mare pentru Lichtenstein", se bucură Volksblatt. Cotidianul explică că pentru a face parte din spaţiul european de liberă circulaţie, principatul cu 35 000 de locuitori, aflat între Elveţia şi Austria, a trebuit să se pună în conformitate cu Sistemul de informaţii privind vizele (VIS), cu Sistemul de informaţii Schengen (SIS) şi cu sistemul de comparare a amprentelor digitale EURODAC. În timp ce România, Bulgaria şi Cipru aşteaptă în continuare ca cererea lor de aderare la spaţiul Schengen să fie acceptată, Lichtenstein este cea de a 5-a ţară ne-membră a UE care face parte din sistem, după Norvegia, Monaco, Islanda şi Elveţia. "După o conferinţă de presă, evenimentul a fost sărbătorit la castel şi în pivniţele acestuia", precizează Volksblatt pe prima pagină.

CIA avea o închisoare secretă în România, arată Süddeutsche Zeitung. Cotidianul german a strâns mărturiile a mai multor agenți secreți americani, care au confirmat existența unei închisori clandestine în plin centrul Bucureștiului, și s-a deplasat acolo. Asemănătoare locurilor deschise după atentatele din 11 septembrie de CIA în Orientul Mijlociu și în alte părți ale Europei pentru a-i interoga pe presupușii teroriști, “închisoarea” din București era ascunsă în curtea “Oficiului Național de Informații” o agenție de informații creată în 2002 pentru a pregăti aderarea României la NATO. Această perspectivă le-ar fi împins pe autoritățile române să colaboreze cu CIA, explică Süddeutsche. Acestea au negat întotdeauna existența acestui centru, de altfel, potrivit lui Adrian Cămărăşan, directorul adjunct al Oficiului Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat – ORNISS, niciun terorist islamic nu a fost deținut în clădire.

"Terorişti arestaţi la Berlin", titrează Die Welt, a doua zi după arestarea a două persoane, un germano-libanez şi un al doilea originar din Gaza, având în posesie produse utilizate la fabricarea bombelor. Numărul islamiştilor consideraţi periculoşi este estimat la aproximativ 1 000 în Germania: deloc neglijabil, remarcă un comentator al cotidianului, însă "un Mohamed Atta [coordonatorul, din Hamburg, al atentatelor din 11 septembrie şi pilot al primului avion lansat contra turnului nord al World Trade Center ] ar fi fost deja sub supraveghere azi". "Forţele de securitate din Germania sunt remarcabil de eficace, lucrează într-un stil preventiv şi silenţios", se felicită acest cotidian. "Nimeni nu doreşte o societate a fricii. Tocmai de aceea dezbaterea asupra islamismului ideologic şi violent, problema adeziunii musulmanilor la societatea germană ca şi la democraţie a decrispat climatul din societate". Astăzi, consideră Die Welt, "nemţii sunt mai sereni, mai maturi şi mai greu de destabilizat. Ceea ce îi îngrijorează cel mai mult anul acesta este viitorul Europei, şi mai precis, al euro. Iar această frică este justificată".

Pentru Frankfurter Allgemeine Zeitung, aceştia sunt "viitorii prizonieri ai sateliţilor". În acest 30 august, mai multe landuri sunt presupuse să demare proiectul unei centrale comune de supraveghere electronică mobilă. Instalată în Hesse, ea ar trebui să fie operaţională în 2012. Primii vizaţi, explică acest cotidian: delincvenţii eliberaţi care reprezintă un risc de recidivă. Echipaţi cu o brăţară electronică, ei vor putea fi urmăriţi îndeaproape prin satelit – şi de către poliţie. Dacă este "rezonabil", notează la rândul său Berliner Zeitung, acest sistem nu este mai puţin unul care prezintă anumite riscuri, căci "nu garantează securitatea: brăţara electronică consumă multă energie şi depinde de tehnologia GPS, care poate da adeseori rateuri. Pe de altă parte, controlorii vor şti în permanenţă unde se află delincventul, dar nu şi ce este pe cale să facă".

"Statul se înarmează împotriva cetăţenilor", titrează Dziennik Gazeta Prawna, care explică faptul că guvernul prevede înarmarea a mai multor funcţionari, inclusiv cei de la căile ferate, pădurari, paznici piscicoli, cu pistoale electrice paralizante. 400 000 de poliţişti, ofiţeri de vamă, vameşi şi gărzi de corp sunt deja dotaţi cu arme în Polonia, dar se pare că nu este suficient. "Vom fi mai în siguranţă sau dimpotrivă, mai ameninţaţi  de această armată internă?", se întreabă cotidianul din Varşovia, subliniind faptul că nicio alţă ţară  din UE nu are atâtea legi liberale privind utilizarea armelor electrice. Când legea asupra armelor de foc va fi modificată alte 8000 de persoane se vor adăuga numărului iniţial de persoane dotate cu arme electrice, alte 400 000. Experţii judiciari avertizează că aceste amendamente ar putea constitui o violare a drepturilor cetăţenilor. "Nu putem confirma în niciun caz prezenţa rechinilor albi în râurile noastre", comentează DGP cu ironie, ca aluzie la un plan pentru a furniza paznicilor piscicoli pistoale Taser. "Acestea din urmă sunt mortale pentru persoanele care au probleme cardiace, adică exact 2 milioane de polonezi".

"Internet partea din faţă", este şi un câmp de mac în Laos, titrează La Voix du Luxembourg, după publicarea raportului 2011 al Agenţiei Europene de poliţie Europol. Acest raport, publicat la fiecare doi ani şi dedicat tendinţelor actuale şi viitoare în crima organizată, explică cum Internetul a devenit "principalul intermediar" al unei "afaceri de mai multe miliarde de euro în Europa", după cuvintele lui Rob Wainwright, directorul Europol. De la traficul de droguri până la cel de fiinţe umane, trecând prin spălarea de bani, falsificare sau fraudă, "criminalitatea tradiţională" foloseşte Internetul pe scară largă. Raportul identifică de exemplu, scrie La Voix du Luxembourg, "diverse grupuri  gravitând în jurul Olandei şi Belgiei, care coordonează distribuţia de droguri în Europa. În jurul ţărilor baltice  tranzitează mărfuri ilicite din Rusia. Sud-vestul (Spania , Portugalia) este o placă turnantă pentru traficul de cocaină, răşină şi fiinţe umane, în timp ce sud-estul (Bulgaria, România, Grecia) cunoaşte o creştere rapidă datorită traficului prin Marea Neagră. Italia, în cele din urmă, rămâne centrul activităţilor criminale legate de întreprinderi, contrafacere şi traficul de fiinţe umane".

"Stânga radicală bască respinge, pentru prima oară în istorie, orice violenţă a ETA", titrează cotidianul basc El Correo, a doua zi după declaraţia prin care grupul politic Sortu a afirmat că "respinge şi se opune violenţei ETA în toate manifestaţiile sale". Sortu, care nu este încă în legalitate şi care a fost creat pentru a fi o continuare a Batasuna, interzis pentru proximitatea sa cu ETA, a făcut acest anunţ în perspectiva alegerilor municipale din 22 mai:  legea cere într-adevăr ca partidele să respingă explicit orice formă de violenţă pentru a putea participa la scrutin. Această "nouă stânga radicală" va trebui să ofere "mai multe garanţii asupra vocaţiei sale democratice", crede El Correo în editorialul său. Cotidianul recunoaşte totuşi progresul remarcabil realizat de Sortu pentru a reveni în cadrul instituţional şi pentru "a lăsa în urmă traiectoria sa comună terorismului". Cotidianul aminteşte, în sfârşit, că Curtea supremă spaniolă trebuie să se pronunţe şi ea asupra legalităţii acestui partid.

"Pierdem lupta împotriva traficului de persoane", declară şeful poliţiei: Politiken reia pe prima sa pagină afirmaţiile lui Jens Henrik Højbjerg, patronul poliţiei naţionale şi fost numărul doi al Europol. El se declară îngrijorat de faptul că Danemarca nu va aplica recenta directivă europeană în materie. Cu cele patru clauze de exempţie negociate în 1993 pentru adoptarea tratatului de la Maastricht, Copenhaga a obţinut excepţii asupra cooperării în materie de justiţie şi de afaceri interne, explică acest cotidian. În parlament, o majoritate de deputaţi este gata să supună clauza unui referendum, adaugă Politiken, însă dezacordurile existente asupra celorlalte trei clauze riscă să paralizeze orice iniţiativă în acest sens.

"Grecia cere ca Frontex să-şi prelungească permanenţa", titrează Kathimerini: "din cauza evenimentelor din Egipt, autorităţile greceşti sunt în stare de alertă şi se tem de un nou val de imigranţi veniţi din Africa de Nord", explică acest cotidian din Atena. De la închiderea frontierelor în Spania, Italia şi Malta, Grecia primeşte 90% din imigraţia clandestină din Europa, notează ziarul, cu atât mai mult cu cât Turcia nu cere viză imigranţilor. Prezentă la faţa locului din noiembrie trecut, Frontex a declanşat operaţiunea RABIT (declanşată la începutul lui noiembrie 2010, era prevăzut ca operaţiunea să nu dureze decât două luni; la începutul lui decembrie, s-a decis o primă prelungire până în martie 2011), la frontiera cu Turcia, şi POSEIDON, pe insulele greceşti. Potrivit Kathimerini, "agenţia europeană de supraveghere a frontierelor externe ar fi acceptat să-şi prelungească misiunea, în timp ce negocierile sunt în curs pentru ca reducerile bugetare prevăzute în Frontex să nu afecteze Grecia".

"Portugalia cedează date Statelor Unite fără a salva pedeapsa cu moartea", denunţă Diario de Noticias. În iulie 2009 a fost semnat un acord care oferă Statelor Unite accesul la datele personale ale cetăţenilor portughezi. Aşa după cum un specialist al dreptului explică pentru cotidianul din Lisabona, acordul prevede ca "Portugalia să coopereze în anchetele criminale în care ar putea fi aplicată pedeapsa cu moartea". Acordul, ţinut secret de către guvernul lui José Socrates, ar putea să se dovedească ilegal. Portugalia a fost primul stat european care a abolit pedeapsa cu moartea în 1867, consacrând "inviolabilitatea vieţii umane" prin constituţie.

Îngrijorată de atacurile cibernetice asupra instituţiilor sale în 2007, Estonia şi-a format o unitate voluntară împotriva pirateriei, Liga de Apărare Cibernetică, (CDL), pentru a proteja ţara împotriva unor asemenea ameninţări în viitor, scrie Rzeczpospolita pe prima pagină. Prima armată voluntară cibernetică din lume, CDL, este parte a grupării paramilitare estoniene Liga de Apărare Totală şi în cazul unui război va fi pusă sub comanda armatei. În prezent este compusă din 80 de ingineri şi specialişti IT, care se întâlnesc o dată pe săptămână pentru a simula lupta împotriva atacurilor cibernetice. Lider la nivelul accesului la internet, Estonia “a fost prima ţară care a organizat vot prin internet la alegerile parlamentare. Iată de ce un alt atac cibernetic ar putea paraliza întreaga ţară”, a declarat Vahur Made de la Academia Diplomatică din Estonia.

"Supraveghere înteţită", titrează Svenka Dagbladet, după atentatul cu bombă care a provocat un mort – presupusul kamikaze – pe 11 decembrie, în centrul oraşului Stockholm. "Nu este prima oară când ţara este victimă a violenţei  politice", scrie ziarul. "Un prim ministru şi un ministru al Afacerilor Externe au fost asasinaţi, societatea suedeză a fost atacată de tot felul de extremişti, iar lista este lungă", chiar dacă, recunoaşte Svenska Dagbladet, "nu am văzut până acum niciodată acest gen de violenţă, planificată pentru a cauza un maximum de victime printre oamenii care sunt pe cale să-şi facă cumpărăturile de Crăciun". În timp ce ancheta se concentrează asupra personalităţii autorului atentatului, un irakian în vârstă de 28 de ani care studiase la Universitatea din Bedfordshire, în Marea Britanie, autorităţile suedeze multiplică chemările la calm şi toleranţă, precizează Dagens Nyheter. Pe această temă, Svenska Dagbladet evocă determinarea londonezilor de a nu ceda panicii după atentatele din iulie 2005 şi invită suedezii "să nu cedeze tentaţiei islamofobiei".

"Alertă teroristă în Europa", se îngrijorează Jyllands-Posten. Cotidianul danez explică faptul că serviciile daneze de informaţii (PET) au avertizat că o celuăl teroristă necunoscută s-ar dirija spre Danemarca. PET a cerut poliţiei să se pună în stare de alertă până la sfârşitul anului, o măsură "rară", potrivit acestui ziar, care notează între altele şi că alte ţări europene se consideră a fi ameninţate în acest moment. În 23 noiembrie, poliţia a arestat de altfel 11 persoane în Belgia, Olanda şi Germania. Reţeaua ceceno-marocană bazată la Anvers, şi asupra căreia Belgia ancheta încă de la sfârşitul anului 2009, "avea o filială la Amsterdam", constată De Volkskrant.

Este atracţia turistică numărul unu în capitala germană. Dar, până la noi ordine, "cupola Reichstag-ului este închisă", titrează Süddeutsche Zeitung. Decizia a fost luată pe 22 noiembrie, fără un motiv precis, dar după ce ministrul de Interne a ridicat nivelul de alertă teroristă. Pe 20 noiembrie, Spiegel Online stârnise o furtună mediatică afirmând că un proiect de atentat islamist cu luare de ostatici şi vărsare de sânge ţintea clădirea, care găzduieşte Parlamentul. "Isteria terorii [...] nu există în rândul populaţiei, şi nici în politică, ci în mass-media", observă Süddeutsche Zeitung, mulţumit de faptul că ministrul de Interne nu profită de ameninţare pentru a introduce o nouă lege în domeniul securităţii.

"Cum ne invadează mafia": titrează L'Express, care evocă o "economie europeană cangrenată" de către organizaţiile criminale italiene. Intr-un interview, Francesco Forgione, fost preşedinte al comisiei parlamentare anti-mafia italiene şi autorul cărţii "Mafia Export", denunţă "ipocrizia claselor noastre conducătoare, care continuă să închidă ochii asupra prezenţei mafiei pe solul lor". Potrivit lui, "procesul a început cu imigraţia italiană a anilor 1950 în Germania, Olanda, Belgia, în virtutea acordurilor dintre guverne pentru reconstrucţia de după război". Astăzi, ţara cea mai atinsă este Germania, urmată de Spania, Olanda şi Franţa. 

Dar "ce spionează România în Rusia?", titrează Gândul imediat după arestarea de către FSB, serviciile de securitate ruseşti, ale unui înalt diplomat român la Moscova. Secretarul departamentului politic al Ambasadei României "ar fi fost capturat în timp ce încerca să obţină informaţii militare confidenţiale", informează cotidianul bucureştean. Potrivit ziariştilor de la Gândul, este vorba de "ultimul episod, şi cel mai grav, al tensiunii crescânde care marchează relaţiile româno-ruse", de la căderea comunismului, în 1989.

Mai multe grupuri de bikers, printre care şi Hells Angels, progresează cu rapiditate în sud-estul Europei, iar perspectiva promite un nou război între bande, explică cotidianul danez Berlingske Tidende. Acuzaţi mai ales de a gera traficul de droguri dure în Scandinavia, "Ingerii infernului" şi-au făcut o rapidă pătrundere în sud-estul Europei, în Turcia şi Albania, şi sunt acum în contact cu o mare parte a cluburilor de bikers identificate de Europol în această regiune. De altfel, un număr important de foşti membri ai grupului rival, Bandidos, s-a alăturat celor de la Hells Angels din Turcia, nod rutier al foarte importantei "rute a Balcanilor", utilizate între altele pentru a importa droguri dure în Europa. "Lupta împotriva controlului pieţei din Europa de sud-est constituie un risc important de război teritorial", explică astfel ziarului un purtător de cuvânt al Europol.

"Nicolas Sarkozy ameninţă Al-Qaida cu represalii", anunţă Le Figaro. În 26 iulie, preşedintele francez a confirmat "asasinarea", în Mali, a lui Michel Germaneau, un activist umanitar de 78 de ani care fusese luat ostatic în Niger, în 20 aprilie. Revendicat de către organizaţia Al-Qaida din Magrebul islamic, acest "act barbar nu  va rămâne nepedepsit", a asigurat Sarkozy. "Cu Algeria, Mauritania şi toate celelalte state din Sahara, trebuie aplicată o adevărată politică de supraveghere şi prevenire, la care Franţa şi Europa trebuie să-şi dea tot sprijinul", crede cotidianul.

The Guardian dezvăluie “dovada scrisă” a torturii. Documente clasificate demonstrează rolul activ al Marii Britanii în programul SUA al “ ‘transferurilor excepţionale’ de prizonieri şi în actele de tortură a suspecţilor de terorism, inclusiv a propriilor cetăţeni”, scrie ziarul londonez. Autorităţile britanice sunt acuzate de scutirea serviciilor militare secrete de datoria de a împiedica tortura, de negarea serviciilor consulare în timpul predării la închisoarea din Guantánamo. Unii miniştrii de prim rang sunt acuzaţi de intervenţia directă asupra viitorului deţinuţilor. Dezvăluirile făcute de Înaltă Curte de justiţie vin ca rezultat al unor proceduri civile introduse de şase foşti deţinuţi de la Guantánamo împotriva autorităţilor britanice. Noul guvern a demarat o anchetă judiciară care, potrivit analiştilor, îl va implica pe cel anterior.

EUobserver a dezvăluit detalii ale unei presupuse operaţiuni ascunse ale serviciului secret Columbian (DAS) menită să submineze UE. Potrivit unor documente confiscate de biroul Avocatului General Columbian, o misiune DAS cunoscută drept “Operaţiunea Europa” a căutat “să neutralizeze influenţa sistemului judiciar european, subcomitetul pentru drepturile omului al Parlamentului European şi biroul Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului”. Ştiri ale operaţiunii, care includ interceptări de telefoane si mailuri au apărut mai întâi în Columbia în 2009, după care, preşedintele de atunci Alvaro Uribe a introdus o legislaţie pentru investigarea şi controlul agenţiei. În timp ce Comisia Europeană şi-a exprimat încrederea în actuala anchetă, o serie de membri ai Parlamentului European, ONG-uri şi critici de la Bruxelles, iniţiaţi în recordul Columbiei referitor la încălcarea drepturilor omului sunt îngrijoraţi şi cred că această campanie de a contracara opozanţii Europei din Bogota este departe de a se finaliza. Paul Emile Dupret, un consilier politic belgian al grupării Unite Europene de Stânga la Parlamentul European, vrea să trimită în judecată agenţia columbiană în luna iulie, în faţa victimelor ascultărilor şi intimidării DAS.

Austria adoptă "compromisul zero" faţă de terorişti şi de radicali. În 20 aprilie, Consiliul de miniştri a adoptat un proiect de lege antiteroristă care penalizează sejurul într-un camp terorist ca şi faptul de a ascunde sau sprjini acte teroriste. Sigur, "Statul vrea să înnăsprească pedepsele date împotriva 'predicatorilor urii'", reacţionează Die Presse, dar să pedepseşti cu 2 ani de închisoare faptul de a admira într-un context privat curajul unui kamikaze pune clar problema de a şti unde începe terorismul. Mai rău, notează cotidianul vienez, proiectul de lege lărgeşte noţiunea de denigrare: "orice remarcă deplasată [sau răuvoitoare] care priveşte sexul, vârsta, orientarea sexuală, ideologia sau handicapul" unei persoane va fi pedepsită. "O epocă dificilă pentru oratorii carnavalurilor", constată Die Presse, care previne că "nu saltul în totalitarism este periculos, ci lipsirea graduată de libertate". În consecinţă, "protestele trebuie să înceapă acum".   

"Acest asasinat schimbă totul" şi "nimic nu va mai fi ca înainte" pentru ETA în Franţa, comentează El Correo, la două zile de la asasinarea unui poliţist francez de către un grup de terorişti basci, nu departe de Paris. Cotidianul basc subliniază faptul că această crimă – prima de acest tip în Franţa – "ridică o adevărată problemă pentru ETA", căci de acum înainte lupta împotriva organizaţiei devine "o afacere prioritară pentru Statul francez". El Correo aminteşte astfel că în 1988 autorităţile franceze reacţionaseră la asasinarea a doi jandarmi de către grupul basc francez Iparretarrrak "dezmembrându-l complet în doar câteva luni de zile". Astfel, ziarul se aşteaptă ca societatea franceză să dea dovadă de acum înainte "de mai multă sensibilitate" în lupta împotriva ETA şi cere "o acţiune eficace" în acest sens, din partea guvernului.

Mai multe ţări europene, printre care Republica cehă, Spania, Italia, Ungaria şi Germania, au fost arătate cu degetul într-un raport publicat în 17 martie de către Amnesty International şi Omega Research Foundation. Aceste ţări sunt acuzate de a fi vândut unor terţe ţări echipamente – cătuşe electrice, bâte cu ţepe – care au servit unor acte de torture demonstrate cel puţin în nouă state ale lumii – printre care Statele Unite, Mexicul şi Georgia -, în ciuda existenţei, din 2006, a unei legi europene care le interzice. Euobserver notează şi faptul că ţările în cauză ar fi profitat de slăbiciunile legii, de exemplu exportând componentele echipamentelor separat sau dându-le nume care au înşelat vigilenţa vameşilor.

"Cei care au posiblitatea de a utiliza tortura vor găsi mereu mijloacele de a face acest lucru", comentează Zbynek Petracek în Lidove noviny, subliniind faptul că echipamentele în cauză sunt utilizate în mod regulat pentru a asigura securitatea de către forţele de ordine în ţările exportatoare. Sub-comisia de drepturi ale omului din Parlamentul European trebuie să examineze starea de avansare a aplicaţiei regulamentului citat în 18 martie.

Lady Ashton intenţionează să unifice cele trei birouri separate ale serviciilor secrete pentru a crea un serviciu unic de informaţii european, dezvăluie euobserver.com. În calitate de şefă a Serviciului european pentru acţiune externă (EAS) – noul minister de externe al UE înfiinţat în urma adoptării Tratatului de la Lisabona –, dânsa "intenţionează să reunească într-un singur departament Centrul comun de situații al Consiliului european (SITCEN), Celula de supraveghere înfiinţată în cadrul Secretariatului Consiliului şi Centrul de criză al UE (sistemul ARGUS), în scopul de a susţine deciziile EAS în materie de probleme de securitate". Centrul comun de situații "conţine o celulă de agenţi ai serviciilor secrete detaşaţi din capitalele UE", şi "colectează informaţiile confidenţiale trimise de către statele membre". Celula de supraveghere "centralizează informaţiile celor 23 de misiuni poliţieneşti şi militare în care este implicată UE", în timp ce Centrul de criză "gestionează un site web securizat, cu ştiri actualizate în permanenţă despre cele 118 conflicte active existente în prezent în lume, utilizând surse publice dar şi informaţii primite din partea ambasadelor europene din toată lumea". Mandatul noului departament este încă neclar, dar nu va folosi agenţi sub acoperire. După spusele unui oficial UE, "Belgia şi Austria au fost statele care au propus acest proiect [crearea unui serviciu secret al UE] după Madrid", referindu-se la atacul terorist din 2004. "Dar suntem încă la o distanţă de ani lumină de realizarea proiectului."

Dezbaterea asupra securităţii din aeroporturi a fost relansată la München. In 20 ianuarie, un necunoscut al cărui ordinator a declanşat o alertă cu exploxibili a putut să fugă liniştit cu aparatul său cu tot. Poliţia nu a fost prevenită decât cu 10 minute mai târziu. In ciuda închiderii terminalului şi a evacuării unui bun procent din pasageri, omul rămâne de negăsit. "Unde este omul cu ordinatorul portabil?", ironizează Frankfurter Allgemeine Zeitung. Cotidianul notează că în 20 ianuarie, în timpul reuniunii miniştrilor europeni de Interne şi ai Justiţiei, la Toledo, în Spania, "miniştrii germani au avut drepptul probabil la câteva remarci sarcastice, sau chiar îngrijorate, despre minuţiozitatea germană". In timpul acestei reuniuni la care asista şi Secretarul american al Securităţii Interne, Janet Napolitano, s-a decis întărirea controalelor din aeropoarte. Dar, scrie El Periodico, rezoluţia adoptată "permite europenilor să amâne discuţia despre instalarea scanerelor corporali" în aeropoarte, şi "americanilor să asocieze strategia lor de luptă contra terorismului cu cea a celor 27".

În ultimii ani, şapte terorişti musulmani danezi au fost condamnaţi pentru planificarea unor acţiuni teroriste. Dar societatea daneză nu a găsit încă modalităţile de a-i împiedica să-şi reia activităţile extremiste odată ce sunt liberaţi. De aceea guvernul "vrea să reeduce teroriştii", publică pe prima pagină Politiken. Cotidianul expune în ce fel coaliţia liberală şi conservatoare doreşte să le schimbe opiniile faţă de violenţă, prin intermediul unui "program de ieşire". De exemplu, vor fi vizitaţi de către imani care să le explice că terorismul nu este o soluţie, spune deputatul conservator Naser Khader: "Trebuie să recunoaştem că riscăm să ne regăsim în faţa unei noi probleme atunci când persoanele judecate pentru terorism vor ieşi din închisoare", declară acesta în interviul acordat ziarului. Partidul poporului danez (de extremă dreapta) şi social-democraţii susţin această propunere.

Un exerciţiu de securitate al poliţiei slovace, desfăşurat pe data de 2 ianuarie, aproape că a declanşat un incident diplomatic, în urma testării procedurilor de control de pe aeroportul Poprad-Tatry. Conform cotidianului SME, poliţiştii au strecurat pachete cu explozibil plastic tip RDX în valizele a opt turişti fără să îi înştiinţeze, în scopul de a testa câinii antrenaţi să detecteze bombele. Datorită neglijenţei unui agent de poliţie, una dintre valize a scăpat controlului şi a fost îmbarcată, cu 90g de explozibil inert în interior, pe zborul companiei Danube Wings spre Dublin. Alertate de către autorităţile slovace, pe data de 5 ianuarie forţele speciale irlandeze au pus în aplicare procedurile obişnuite legii anti-teroriste: au identificat posesorul valizei – un electrician slovac în vârstă de 49 de ani care locuia la Dublin –, au blocat două străzi în jurul domiciliului lui, au evacuat mai multe case şi birouri din vecinătate, şi au patruns în apartament pentru a recupera explozibilul şi a aresta posesorul acestuia. Persoana respectivă nu a fost liberată decât după ce poliţia slovacă a transmis informaţiile necesare colegilor lor irlandezi. În urma acestui incident, autorităţile slovace au fost nevoite să ceară scuze în mod oficial guvernului irlandez, care a dat vina pe lipsa de comunicare eficientă între aeroportul din Poprad-Tatry şi cel din Dublin, adaugă The Irish Independent.

"Al-Qaida îşi face aprovizionarea cu ostatici europeni pentru a implica UE" în soluţionarea crizei cetăţenilor europeni reţinuţi ostatici în Sahel, titrează ABC. Cotidianul spaniol aminteşte că celor trei spanioli şi francezului răpit de Al-Qaida în Maghrebul islamic (AQMI) în Mauritania, în 29 noiembrie, s-a adăugat un cuplu de italieni sechestraţi în Mali câteva zile mai târziu. "Spionajul francez, dispunând de o largă acoperire în regiune, dirijează operaţiile de contact şi negociere cu teroriştii, în cooperare cu serviciile secrete spaniole şi italiene", precizează ABC. Grupul terorist, care profită de sprijinul a câtorva triburi de tuaregi şi al mai multor bande de traficanţi de arme şi de droguri care operează într-o regiune dificil de controlat, "ar putea chiar să ceară o răscumpărare unică pentru toţi ostaticii", în cadrul unui "probabil plan de extensie a şantajului total în Europa", conchide cotidianul.

A-ţi utiliza corpul ca ascunzătoare pentru a scăpa de controalele de poliţie aeroportuare nu mai este domeniul exclusiv al traficanţilor de droguri. Teroriştii ar putea exploda în plin zbor "bombe supozitoare" prin intermediul telefoanelor portabile. Serviciile secrete franceze se alarmează în faţa "acestei noi maniere de a opera a Al-Qaida", inaugurată în 28 august într-un atentat împotriva unui ministru saudian, informează Süddeutsche Zeitung.

Deci, de acum înainte Paris studiază o înnăsprire a controalelor în Europa. Au fost evocate raioane X la scară largă în aeroporturi: "Dar riscurile sanitare ar fi prea mari", notează cotidianul din München. Interzicerea generalizată a telefonului portabil: "dificil de impus". Ministrul de Interne francez, Brice Hortefeux, vrea să oblige companiile aeriene să comunice poliţiei datele personale ale clienţilor extra-europeni. Germania este reticentă dar "Franţa contează pe Spania, care va ocupa preşedinţia UE începând cu ianuarie, observă SZ. Hortefeux şi omologul său spaniol s-ar fi pus deja de acord asupra unei iniţiative comune în materie de transmitere de informaţii".

Mărturisirile făcute în 10 august de către Fritz G. în faţa Tribunalului din Düsseldorf, în timpul procesului unei presupuse celule teroriste islamiste, nu lasă nici o îndoială: este fără nici un dubiu şeful grupului "Sauerland", care planificase mai multe atentate cu maşini-capcană împotriva forţelor americane staţionate în Germania, pentru a determina Belinul să-şi retragă trupele staţionate în Germania.

"Au acţionat în numele unei organizaţii teroriste numite Uniunea Jihadului islamic. Cu această mărturisire, nimeni nu mai poate să-i conteste existenţa", constată Tageszeitung. Cotidianul precizează totodată că, chiar dacă grupul avea în posesie material cu care ar fi putut să fabrice încărcături explozive de 100 de ori mai puternice decât cele care au cauzat moartea a 52 de persoane la Londra, în 2005, nu există nici un motiv de îngrijorare: UJI i-ar fi însărcinat pe aceşti patru acuzaţi cu executarea atentatelor pentru că nu se găsise nimeni altcineva. Chiar şi acuzaţii, care ar fi vrut să combată în Irak, nu se simţeau capabili să le comită, căci se ştiau urmăriţi de poliţie: "Imaginea invocată atât de des în Germania, de duzine de terorişti în aşteptare care somnolează până la viitoarea misiune nu s-a confirmat în acest proces", notează TAZ.

Primarul Romei, Gianni Alemanno, descoperindu-şi o deschidere multiculturală nemaiîntâlnită, într-o vizită oficială la New York, s-a dovedit a fi foarte dornic de a recruta străini la cauza lui. După întrevederea obligatorie cu actualul primar şi magnatul de afaceri Michael Bloomberg, primul cetăţean al Italiei post-fasciste s-a luat de braţ cu Rudolph Giuliani. Acesta din urmă a fost primar al New York-ului în timpul tristului celebru 9/11 şi fervent credincios în "toleranţa zero", care conduce acum o companie de consultanţă urbană.

Ei au discutat despre un corp voluntar de poliţie, pe care Alemanno îl vede ca o alternativă la patrulele Ligii de Nord, acestea evocând pentru el un sentiment de "fă-ţi singur dreptate". Subiectul renovării zonelor urbane şi parcurilor părăsite a fost de asemenea abordat. Un purtător de cuvânt al companiei Giuliani Partners vede aici sămânţa unei colaborări pe termen lung. Dar pentru La Stampa, cetăţenii Romei nu ar trebui să înceapă să sărbătorească încă, reamintind eşecurile lui Giuliani în afara "Marelui Măr"(NY n. t.). "Când conducea NY-ul, Giuliani era văzut ca un profet pe chestiunile de securitate. Dar, când a obţinut un contract de 4,3 miliarde de dolari de la Ciudad de Mexico, el a vizitat oraşul doar o singură dată şi recomandările sale nu au ajutat cu nimic la reducerea criminalităţii", remarcă ziarul din Torino. "Nu totul", încheie acesta, "se poate exporta".

Planul controversat al guvernului britanic, de a face cartea de identitate obligatorie în 2013 a fost "îngropat" – scrie The Independent – în Marea Britanie hârtiile de identitate nu mai sunt obligatorii. Noul ministru de Interne, Alan Johnson, s-a angajat ca aceste cărţi de identitate, pe care guvernul vroia să le sistematizeze pentru a lupta împotriva terorismului şi a imigraţiei ilegale, să rămână "facultative în întregime pentru subiecţii britanici".

Laburiştii s-au retractat, nu numai din cauza criticilor venite din partea şefului conservator David Cameron – care a promis abandonarea proiectului în caz de alegere – , dar şi din cauza tensiunilor apărute chiar în interiorul guvernului, explică cotidianul londonez. Cei care se opun punerii în practică a acestor cărţi de identitate au insistat mai ales asupra apărării drepturilor civile decât asupra costului său faraminos (5.8 miliarde de euro). Asociaţiile de apărare a drepturilor civile remarcă totuşi faptul că cetăţenii care călătoresc în afara Marii Britanii şi îşi reînnoiesc paşaportul sunt înregistraţi automat într-o bază de date. "Caracterul facultativ al pieselor de identitate trebuie deci privit ca o posibilitate de a alege de a nu avea niciodată paşaport", subliniază unul dintre aceste grupuri.

Timp de trei ani, până la sfârşitul anului 2008, Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Americii au "vorbit" în secret despre normele terorismului internaţional, dezvăluie Le Monde. Paisprezece întâlniri au avut într-adevăr loc la Strasbourg, Bruxelles şi New York, între John Bellinger, consilier juridic al Departamentului de Stat SUA, şi consilierii juridici ai miniştrilor de externe UE.

In meniul discuţiilor: "derivele administraţiei Bush (...), tortura, detenţiile secrete, lagărul din Guantanamo". "Astfel a fost lansat "dialogul Bellinger", departe de atenţia mass-media, în timp ce izbucnea scandalul zborurilor secrete ale CIA-ului în Europa", scrie cotidianul.

Aceste întâlniri i-au condus pe europeni să-şi pună în scris poziţia lor, într-un document intitulat "Elementele", care "stabileşte cadrul în care UE doreşte să includă orice cooperare anti-teroristă" şi care va fi în curând trimis secretarului de stat Hillary Clinton. Obiectivul : a realiza o proclamare solemnă UE-SUA asupra anti-terorismului şi a valorilor comune, în 2010.