Zapatero a justificat decizia prin crearea mai multor locuri de muncă şi prin beneficiile economice pentru zonă, precizează cotidianul de stânga, care ironizează asupra traiectoriei primului ministru, "de la Alianţa civilizaţiilor [iniţiativă pacifică] la scutul anti-rachete), căci s-a "opus în 2001 planului [de scut anti-rachetă] al lui George W. Bush susţinut de [predecesorul său conservator José Maria] Aznar". Publico precizează în sfârşit că dispozitivul instalat la Rota va fi "unul din cei trei stâlpi" ai scutului anti-rachetă balistic contra unor ameninţări venind din Iran sau Coreea de Nord, care cuprinde un radar în Turcia şi baterii sol-aer în Polonia şi România. Va fi operaţional începând cu 2012 şi va fi terminat în 2018.

Distanţa pe care o pot acoperi sistemele sale ultramoderne este foarte mare: două fregate echipate, una în Marea Baltică şi alta în Mediterană, ar ajunge pentru a acoperi întreg spaţiul aerian european. Dar acest proiect are un preţ: pentru Olanda, este vorba de o investiţie de 250 de milioane de euro în timp ce "ministerul trebuie să economisească 1 miliard de euro", aminteşte cotidianul. Olanda este "prima ţara europeană din NATO ce contribuie într-un mod semnificativ" la acest scut antirachetă al NATO, care, precizează NRC, este independent de scutul pe care Statele Unite îl instalează în România, în Polonia şi în Turcia.

Propunerea franceză este totuşi primită cu o anumită circumspecţie la Berlin, unde există teama reproducerii cazului de figură al modelului Airbus, şi al EADS, în care statul francez îşi exercită încă influenţa: "Prea multe locuri de producţie, competenţe care se încalcă reciproc şi un management datorat hazardului" – dificultăţile din interiorul EADS riscă să se repete, comentează FTD, care citează un responsabil german potrivit căruia consorţiul aeronautic european este "o găluşcă pe care trebuie să o înghiţim".

Această reorientare a planului american va permite "operaţionalizarea sistemelor care cresc foarte mult nivelul de securitate al României", asigură preşedintele român Traian Băsescu. Instalaţiile nu vor fi "dirijate împotriva Rusiei", a mai precizat acesta. România liberă subliniază faptul că fostul proiect de bază pentru Polonia şi Republica cehă, abandonat toamna trecută, nu era viabil deoarece "era situat prea aproape de enclava rusă de la Kaliningrad". În schimb, "responsabilii americani au făcut propuneri concrete pentru includerea Rusiei în proiectul scutului balistic global, menit să contracareze ameninţări din partea Iranului şi a Coreii de Nord". 

Această schimbare intervine într-un moment în care Rusia îşi arată muşchii în Baltica, notează cotidianul suedez: în septembrie trecut, Moscova a exersat cel mai important exerciţiu militar din ultimii zece ani, cu un scenariu în care NATO ar ataca Rusia. "Aceste exerciţii nu reprezintă încă o ameninţare", observă ziarul, pentru care "marea întrebare este să ştim cum va acţiona Rusia în viitor, căci noua generaţie rusească este crescută într-un spirit anti-occidental".

Polska regretă de asemenea faptul că Preşedintele Obama a respins mai multe proiecte promiţătoare, cum ar fi Airborne Laser( Laser Aerian) sau Kinetic Energy Interceptor ( Interceptor cu energie cinetică). Sam 3 nu este decât un substitut "inferior" şi nu este o propunere "serioasă", ca cea prezentată de către regretata administraţie Bush. "De fapt, beneficiile potenţiale pentru Polonia erau atât de mari încât Kremlin-ul a făcut tot posibilul să saboteze proiectul", se plânge cotidianul.

De partea cehă, vizita lui Joe Biden nu suscită prea mult entuziasm: Mlada Fronta DNES estimă astfel că obiectivul ei este "să liniştească guvernele de la Praga şi Varşovia" după abandonul scutului anti-rachetă, şi scrie că SAM 3, propus la schimb, face "Rusia să râdă".

Ziarul aminteşte că "informaţia potrivit căreia armele nucleare sunt stocate la Volkel, în baza armatei aerului, este un secret al lui Polichinelle". Potrivit deputatului socialist Maartijn van Dam, "Olanda ar trebui să zică preşedintelui american Obama: poţi veni să le recuperezi". De Volkskrant subliniază că ministrul olandez al Afacerilor Externe "reacţionase pozitiv la pledoaria lui Obama asupra dezarmamentului nuclear mondial" şi a pledat inclusiv în cadrul NATO pentru ca acest dezarmament să devină o prioritate.

Motivul acestui refuz sistematic de a se alinia celorlalte ţări membre ţine de faptul că, potrivit Cotidianul, acest cod a fost creat pentru a introduce ceva mai multă transparenţă şi de concurenţă în comerţul cu arme. Un comerţ care, în 2005, reprezenta 37 de milioane de euro, plasând România pe al 39-lea rang mondial.

În timp ce strategia proiectului de scut anti-rachetă lansată în cadrul noii preşedenţii americane încă nu a fost finalizată, experţii sunt de acord a afirma că şansele instalării pe teritoriile poloneze se reduc, cu atât mai mult cu cât Washington este sensibil la obiecţiile Rusiei în acest dosar. Lipsa de încredere a consilierilor în ceea ce priveşte eficacitatea acestui scut rămâne principalul obstacol al proiectului.

Cotidianul citează un angajat al direcţiei Arme Convenţionale din cadrul Agenţiei naţionale de control al exporturilor, care citează această sumă şi precizează că nu poate confirma vânzări în 2009. "Aceste exporturi nu sunt ilegale, notează Cotidianul, dar ele ar putea să reprezinte o bilă neagră în relaţiile noastre cu Moscova". Ruşii au ameninţat de curând Ucraina, într-adevăr, cu sancţiuni economice dacă va continua să furnizeze arme la Tbilissi.

Cum de ofiţeri de poliţie şi din armată la pensie pot obţine posturi civile în armată ? "Se formează legături strânse de-a lungul anilor. Când oamenii se înţeleg bine, ei nu vă lasă baltă", spune cotidianului din Varşovia un ofiţer de poliţie la pensie. Această săptămână, explică Rzeczpospolita, ultimii recruţi au părăsit barăcile şi forţele armate au devenit complet profesioniste. Şi cum armata nu-şi poate permite să recruteze foştii recruţi care s-au întors la viaţa civilă, ea preferă să folosească foşti ofiţeri pensionari sau care primesc o pensie de invaliditate.