"Grecia, Cipru şi acum Croaţia. Îndatorată, coruptă şi bântuită de un şomaj ridicat, aceasta este Croaţia", se alarmează Bild.

Tabloidul se îndoieşte puternic de faptul că "UE ar face un serviciu" transformând Croaţia în cel de-al 28-lea membru al său în 1 iulie.

"Bruxelles a cheltuit deja un miliard de euro, pentru guvernul din Zagreb, în ajutoare pentru adeziune", aminteşte ziarul, care anunţă faptul că "euro va curge şi mai mult în valuri după adeziune, căci croaţii speră să obţină cel puţin 3 miliarde de euro din casieria UE".

În ciuda "atmosferei foarte simpatice din timpul summitului european asupra evaziunii şi a fraudelor fiscale", din 22 mai, ziarul regretă faptul că nu a existat niciun motiv de bucurie:

afirmaţiile determinate nu au putut ascunde faptul că statele membre privesc mai ales în ograda celuilalt. Astfel, Irlanda consideră că nu are nimic să-şi reproşeze în afacerea [de optimizare fiscală] Apple, iar Luxemburg şi Austria nu doresc să facă schimb cu informaţiile lor bancare dacă Elveţia nu procedează identic.

Cât despre declaraţiile lui Herman Van Rompuy, potrivit căruia "este vorba despre o luptă comună împotriva unor practici abjecte", ele nu au fost "primite cu mult entuziasm", subliniază De Morgen.

Doi oameni au fost împuşcaţi şi răniţi de poliţie în sud-estul Londrei, pe 22 mai, după ce ei au lovit, cu maşina în plină zi, un soldat care nu era de serviciu, înainte de a-l înjunghia mortal în faţa a zeci de oameni oripilaţi.

Cei doi le-au cerut martorilor împietriţi să facă fotografii şi să-i filmeze în timpul atacului care a avut loc în afara cazarmei de la Royal Artillery, cu sediul în Woolwich, şi şi-au justificat gestul ca fiind o răzbunare pentru musulmanii ucişi de forţele armate britanice.

După crimă, peste o sută de membri ai grupurilor de extremă dreapta s-au ciocnit cu poliţia, fapt ce a urmat unei serii de atacuri împotriva moscheelor din sudul Angliei. Premierul David Cameron ar trebui să aibă o reuniune pe 23 mai cu consilierii săi, iar securitatea va fi întărită în jurul bazelor militare britanice.

La întâlnirea sa cu Angela Merkel, cancelarul german, la Consiliul European din 22 mai, “premierul maghiar va avea cu siguranţă momente tensionate”, consideră Népzsabadság.

Se va scuza el într-adevăr pentru că a afirmat că “germanii au trimis deja prima dată cavaleria, mai exact sub formă de caruri. Le cerem să nu ni le trimită din nou. Oricum nu a fost o idee bună în epocă, şi nu funcţionase?”, se întreabă retoric cotidianul.

Orbán reacţionase astfel ca răspuns la afirmaţiile Angelei Merkel, referitoare la subiectul încălcării statului de drept şi a democraţiei în Ungaria – “Vom face totul pentru a [o] pune pe drumul cel drept, fără a merge totuşi până la a trimite cavaleria.” Surse diplomatice citate de Népzsabadság consideră că Orbán “nu se va scuza decât dacă i-o va cere cancelarul german”.

Guvernul grec a demarat procedura de concediere a mai multor mii de funcţionari, o măsură prevăzută de ultimul memorandum semnat cu troica FMI-UE-BCE.

Primii pe listă sunt bugetarii care au fost condamnaţi de justiţie şi care ar fi trebuit să-şi părăsească postul după memorandumului din 2010. Până la sfârşitul lunii iunie, vor fi date afară 3000 de persoane, şi alte 12 500 vor fi trimise în şomaj tehnic, explică To Ethnos.

Până în 2015, adaugă cotidianul, acordul dintre troică şi guvern prevede concedierea a 150 – 200 000 de bugetari.

Dacă cele 27 de state membre îşi vor da unanim acordul, alegerile europene vor avea loc între 22-25 mai 2014, în funcţie de ţară, şi nu în luna iunie, aşa cum fusese prevăzut iniţial.

În 21 mai, Parlamentul European a aprobat această schimbare de calendar, căci la Bruxelles s-a considerat că "participarea va fi mai mare în luna mai decât în timpul vacanţelor din luna iunie", explică De Morgen.

În consecinţă, adaugă cotidianul, alegerile belgiene vor fi şi ele avansate cu o lună, căci "cea de-a şasea reformă a statului [belgian] determină faptul că alegerile europene, regionale şi federale trebuie să aibă loc simultan".

“Liderii statelor europene vor să tundă iarba de sub Tratatul de la Lisabona”, atrage atenţia Spiegel Online

Site-ul publicaţiei germane, citând surse diplomatice, relatează că cei 27 de şefi de stat şi de guvern ai ţărilor europene s-au pus de acord să nu reducă numărul comisarilor europeni. O evoluţie previzibilă pentru Tratatul de la Lisabona.

În prezent, fiecare stat membru UE are dreptul să desemneze un comisar, iar şefii de stat şi de guvern doresc să menţină această regulă şi pentru viitoarea Comisie Europeană, care va fi formată după alegerile europarlamentare din 2014.

Decizia va fi anunţată cu ocazia reuniunii Consiliului European care se va desfăşura pe 22 mai la Bruxelles, explică Spiegel Online. Menţinerea numărului de 27 de comisari necesită o decizie luată în unanimitate, dar nicio ţară nu a anunţat că se va opune, întrucât, notează site-ul,

dacă numărul comisarilor europeni va fi redus la 19, unele state membre UE nu vor avea reprezentanţi în Comisia Europeană o întreagă legislatură.

“Fiecare comisar necesită costuri de aproximativ 1,5 – 2 milioane de euro anual”, remarcă Spiegel Online, apreciind că, într-o perioadă de austeritate, “această decizie va fi dificil de prezentat, din punct de vedere financiar, contribuabililor”.

Partidul Democrat (PD) pregăteşte o lege care ar limita finanţarea publică a partidelor politice şi ar exclude organizaţiile neconvenţionale, cum ar fi Mişcarea 5 Stele (M5S), condusă de Beppe Grillo. Acesta din urmă a reacţionat furios la propunere şi a făcut apel la boicotarea următoarelor alegeri, dacă legea este promulgată.

Grillo le-a cerut, de asemenea, disidenţilor PD să susţină o moţiune care urmează să fie votată marţi, care l-ar împiedica pe liderul Poporului Libertăţii (PDL), Silvio Berlusconi, să mai candideze. Motivul ar fi deţinerea unei reţele de televiziune. Dacă moţiunea ar fi adoptată, ar duce probabil la căderea guvernului de coaliţie PD-PDL.

Potrivit Corriere della Sera, guvernarea lui Enrico Letta s-ar putea dovedi chiar mai scurtă decăt a fost prezis, şi ar putea fi organizate chiar noi alegeri de îndată ce partidele vor ajunge la un acord cu privire la noua lege electorală.

Gigi Becali, deputat (PNL) şi patron al clubului de fotbal Steaua Bucureşti, a fost condamnat, în 20 mai, la 3 ani de închisoare pentru o afacere de corupţie care datează din 1997. Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este cu executare.

Becali era acuzat de obţinerea unui profit disproporţionat în schimbul de terenuri făcut pe atunci cu Ministerul Apărării Naţionale.

Pentru România liberă,

Becali plăteşte, în sfârşit, pentru cel mai mare tun dat statului.[...]În acest dosar, instruit de procurorii anticorupţie, doi alţi demnitari (un fost ministru al Apărării şi un fost şef de Stat Major General al Armatei) care au participat la aceste fapte, au fost condamnaţi la 2 ani de închisoare.

Şeful grupului parlamentar al creştin-democraţilor şi al Uniunii Creştin-Sociale doreşte să interzică simbolurile fostei Republici Democrate germane (RDG), relatează Berliner Morgenpost.

Volker Kauder vrea să evite o nouă “provocare”, precum parada foştilor membrii ai Armatei Naţionale a Poporului (NVA, armata RDG) ) din 9 mai, de la Berlin. Bărbaţi înarmaţi, îmbrăcaţi în uniforme ale Stasi şi NVA, s-au prezentat cu steaguri ale RDG la monumentul victimelor sovietice ale celui de-Al Doilea Război Mondial, din parcul Treptow.

Propunerea lui Kauder este susţinută de liberali, parteneri ai coaliţiei guvernamentale. Vicepreşedintele grupului parlamentar al liberalilor, Martin Lindner, intenţionează, de asemenea, să propună un proiect de lege care să interzică în mod oficial simbolurile SED (Partidul Unităţii Socialiste din Germania).

José Manuel Barroso, prin intermediul purtătorului său de cuvânt, a respins afirmaţiile celor doi deputaţi verzi conform cărora ar fi forţat fostul comisar pentru Sănătate, John Dalli, să-şi părăsească postul, fără a aştepta rezultatele anchetei care-l viza. Dalli era subiectul unei anchete pentru fapte de corupţie, condusă de Oficiul de Luptă Antifraudă al UE (OLAF).

Purtătorul de cuvânt a precizat că Barroso a cerut demisia lui Dalli deoarece a considerat că “poziţia acestuia devenise imposibil de menţinut din punct de vedere politic”.

Dalli era acuzat de a fi ştiut că una dintre cunoştinţele sale apropiate, Silvio Zammit, a cerut bani unui lobby suedez de tutun în schimbul intervenţiei sale pe lângă comisar.

Times of Malta precizează că

în urma anchetei realizate de OLAF, Zammit face obiectul unei proceduri judiciare pentru fraudă şi trafic de influenţă.

Franţa va cumpăra două Reaper, drone de supraveghere americane care vor fi utilizate înainte de sfârşitul anului în războiul din Mali, anunţă Libération.

Cotidianul, care aminteşte că Franţa prevede să se doteze cu 12 drone de observare în anii care vin, explică faptul că:

în afară de achiziţionarea celor două Reaper, va trebui să cumpărăm pe termen mediu alţi vectori. [...] Franţa doreşte mai ales, în orizontul lui 2035, să scoată de pe liniile de montaj drona viitorului, un fel de Rafale armată şi fără pilot. “Împreună cu britanicii, am investit fiecare 20 de milioane de euro pentru a începe acest program” se subliniază la ministerul Apărării. Fără îndoială una dintre ultimele ocazii de a nu se baza definitiv pe aliatul american.

Libération notează că ministrul francez al Apărării, Jean-Yves Le Drien, a evocat de altfel “o eventuală cooperare europeană” şi doreşte “ca britanicii şi germanii, care ‘au aceleaşi nevoi’ să intre în acelaşi joc”. Dar, “deocamdată, procesul pare gripat”, după anunţul omologului său german.

Într-adevăr, ministrul Apărării, Thomas de Maizière, tocmai a anulat cumpărarea a 4 drone de tip Euro Hawk, construit de EADS şi americanii de la Northrop Grumman. Acest anunţ survine după dezvăluirile Frankfurter Allgemeine Zeitung potrivit cărora “ministerul Apărării a continuat un program pentru a se dota cu Euro Hawk, ale căror costuri se ridică la mai multe miliarde de euro, ştiind de ani de zile că nu va obţine autorizaţia pentru a-l utiliza în spaţiul aerian german şi european din cauza problemelor în materie de prevenire a coliziunilor”.

“Adevărul este jenant şi nu îl priveşte doar pe actualul ministru al Apărării”, consideră FAZ. Ci de asemenea pe

predecesorii săi Guttenberg (CSU), Jung (CDU) şi Struck (SPD). Toţi au evitat să pună întrebarea decisivă: cum ar putea fi autorizată o dronă în spaţiul aerian civil dacă nu putem controla riscul de coliziune?

Un grup de oameni de afaceri britanici a semnat o scrisoare către The Independent, acuzând politicienii eurosceptici că pun “politica înaintea economiei”, prin cererea lor de a se retrage din UE.

Semnatarii, inclusiv magnatul din domeniul aerian şi muzical Richard Branson, au cerut premierului David Cameron o implicare “mai puternică şi mai profundă” pe piaţa unică europeană.

“Scrisoarea, semnată de figuri publice importante, inclusiv actualul şi următorul preşedinte al Confederaţiei Industriei Britanice (CBI), precum şi de preşedinţii BT, Deloitte, Lloyds şi Centrica, este primul răspuns coordonat din partea comunităţii de afaceri la retorica politicii anti-europene”, scrie cotidianul.

Portughezii nu sunt fericiţi cu intervenţia troicii în Portugalia, potrivit unui sondaj realizat de Eurosondagem pentru Facultatea de Drept la Institutul European din Lisabona, care va fi făcut public pe 20 mai.

Aproape jumătate din portughezi cred că înţelegerea între guvern şi troică nu ar fi trebuit să fie semnată, faţă de doar 12 procente care sprijină acordul. 82,5% vor să renegocieze sau să pună capăt înţelegerii cu troica.

Preşedintel Aníbal Cavaco Silva îi va primi pe membrii Consiliului de Stat – corpul politic care sfătuieşte preşedinţia – pe 20 mai pentru a vorbi despre perioada “post-troică” şi despre reuniunea Consiliului European ce va avea loc în iunie.

Mişcarea “Que se lixe a troika” (“La dracu, troica”) a demarat un protest în faţa Palatului prezidenţial, pentru a-i cere lui Cavaco Silva “să-şi asume în sfârşit poziţia, să respecte constituţia şi să demită guvernul, care distruge viaţa portughezilor”.

Milan Bandić, primarul din Zagreb, este marele câştigător al primului tur al alegerilor municipale care au avut loc în Croaţia în 19 mai, constată Večernji list.

Partidul Social-Democrat (SDP), care conduce coaliţia aflată la putere, pierde procente în sondaje, în timp ce HDZ (naţionalist) progresează.

Cu 47.3 % din voturi în urma primului tur, populistul Bandić, fost deputat SDP, ocupă o poziţie importantă în cursa pentru un al cincelea mandat în fruntea primăriei capitalei.

Proiectul de legalizare a căsătoriei homosexuale trebuie să depăşească un nou obstacol, dat fiind că unii parlamentari încearcă să-l stopeze propunând să se extindă legea actuală, ce permite cuplurilor homosexuale dreptul de a forma parteneriate civile, la cuplurile heterosexuale.

Proiectul de lege în privinţa căsătoriei, care a fost aprobat de parlamentari după ce a fost dezbătut în februarie, se va întoarce în Camera Comunelor după ce va fi dezbătut de camera superioară a Parlamentului britanic, Camera Lorzilor.

Guvernul se teme că dacă Partidul Laburist va vota alături de conservatori împotriva acestui amendament, introducerea legii va fi amânată cu doi ani şi va costa alte 4,7 miliarde de euro.

“O ofertă franceză pentru Europa, în sfârşit!”: Le Monde salută orientarea europeană dată de preşedintele francez la conferinţa sa de presă pe 16 mai.

A fost un mesaj. Către europeni şi către Germania. În timpul conferinţei sale de presă, François Hollande a abandonat în sfârşit eschiva şi politica de vânătoare europeană de fantome pe care o practica de la alegerea sa. […] Afirmând că Franţa trebuie să fie “o punte de legătură” între Nordul şi Sudul Europei, şeful statului renunţă la federalizarea ţărilor latine împotriva Europei germanice.

Cotidianul consideră de altfel că, făcând apel la “un guvern economic” al zonei euro,

François Hollande acceptă propunerea Angelei Merkel, de acum un an, pentru o uniune politică. În acea vreme, el criticase o propunere vidă. Astăzi, el îi dă un “conţinut”. Să accepţi propunerea germanilor, este cea mai bună strategie. Există din nou o ofertă franceză pe masa europeană. În sfârşit! Dar ea nu va fi credibilă decât dacă dl Hollande pune Franţa în ordine.

În Germania, afirmaţiile lui François Hollande au fost primite cu mult mai puţin entuziasm. Die Welt consideră astfel că “aşa zisa sa ofensivă conţine mai ales măsuri pe care predecesorul său le prezentase deja”, că este vorba de

guvernul economic european, pe care Sarkozy îl ceruse în octombrie 2008, în faţa Parlamentului European din Strasbourg, sau de ideea obligaţiunilor europene, care din motive tactice nu se mai numesc eurobonduri la Hollande, pentru ca germanii, încăpăţânaţi, să le accepte într-o zi.

Referitor la mesajul său către Germania, Die Welt spune că trebuie să interpretăm atitudinea lui Hollande, consistând în “a bate monedă împotriva austerităţii germane, nu doar ca o poziţionare ideologică, dar şi ca o măsură tactică”:

prezentându-se drept cel care luptă împotriva spectrului dictatului austerităţii à la Merkel, el încearcă să câştige margine de manevră pentru a-i permite, în cel mai bun caz, să determine adoptarea unor reforme nepopulare. Angela Merkel ar trebui deci să-i facă serviciul de a-i folosi pe post de punching-ball european încă un timp.

Oficialii Partidului Conservator au început să se gândească la un plan de urgenţă în cazul în care Nick Clegg, partener al coaliţiei guvernamentale, ar fi incapabil să-i împiedice pe liberal-democraţii din partidul său să părăsească guvernul înainte de sfârşitul mandatului, în 2015.

Un scenariu îl vede pe premierul David Cameron conducând un guvern minoritar cu o susţinere limitată a liberal-democraţilor, explică The Times.

Aceste informaţii vin la sfârşitul unei săptămâni dificile pentru coaliţie, cu liberal-democraţii în general pro-europeni opunându-se euroscepticilor din Partidul Conservator în timp ce problema apartenenţei Marii Britanii la UE a ocupat titlurile săptămânii.

Comisia de anchetă a Bundestag asupra grupului terorist Clandestinitate naţional-socialistă, (NSU) acuză serviciile de securitate germane de a fi “eşuat în totalitate”.

În raportul lor final, dezvăluit pe 16 mai dar care va fi prezentat Bundestagului în august, ea constată că “poliţia şi serviciile au anchetat într-un mod orb şi plin de prejudecăţi”, că “autorităţile la nivel federal şi regional nu au schimbat suficient informaţii şi că au subestimat enorm pericolul emanând din extremismul de dreapta”, explică Tagesspiegel.

Numeroşi experţi, printre care formatori de poliţie, cer ca iniţiativele contra extremismului de dreapta să fie coordonate în mod centralizat, precum şi punerea în practică a programelor de consiliere pentru cei care au părăsit mediile de extremă dreapta.

În timpul unei conferinţe de presă, în 16 mai, preşedintele francez a confirmat direcţia: priroritatea sa va fi acordată redresării economiei şi muncii. Pentru La Tribune, "François Hollande este mai social-democrat ca niciodată".

"François Hollande a făcut din politica sa europeană 'obiectivul primordial' al anului II", scrie site-ul economic de informaţie, care precizează că "această politică se va baza pe patru stâlpi: o nouă instanţă de guvernanţă europeană, un plan pentru inserţia tinerilor, o comunitate europeană a energiei şi un pas înainte spre integrarea bugetară":

o modalitate foarte clară de a afirma că Germania, în ciuda puterii sale economice, nu conduce în Europa. Altfel spus, fără Franţa, integrarea europeană nu va avansa. Evident, François Hollande doreşte să incarneze persoana care va şti cum să relanseze Europa...

Miguel Blesa, fost preşedinte al Caja Madrid, principala casă de economii a grupului Bankia, cea mai mare bancă naţionalizată în Spania, a fost pus în detenţie provizorie, pe 16 mai la Madrid.

Blesa este acuzat de “administrare neloială, fals în înscrisuri publice, însuşire ilicită şi abuz de bunuri sociale” la cumpărarea City National Bank din Florida de Caja Madrid, în 2008. Potrivit El Periódico, pierderile pentru Caja Madrid s-ar ridica la 500 de milioane de euro.

Magistratul care anchetează a estimat că exista riscul ca fostul bancher să părăsească ţara, aşa că acesta va trebui să plătească o cauţiune de 2,5 milioane de euro pentru a ieşi din închisoare.

La un Forum despre Europa, pe 16 mai la Berlin, cancelarul german Angela Merkel şi candidatul social-democrat la cancelarie, Peer Steinbrück s-au înfruntat în privinţa eventualelor sancţiuni pentru Ungaria, acuzată că ar fi violat principiile dreptului comunitar.

Steinbrück, scrie Népszava, a evocat o excludere a Ungariei din UE şi a cerut lui Merkel să facă mai multe presiuni asuprea premierului maghiar Viktor Orbán, personal şi în cadrul Partidului Popular european, din care fac parte amândoi.

În schimb, cancelarul s-a declarat de acord cu Comisia Europeană în privinţa necesităţii de a modifica legile maghiare contestate şi a spus că preferă persuasiunea ameninţării. Ea a cerut ca “schimbările să fie făcute când legile sau amendamentele constituţionale nu sunt în conformitate cu tratatele UE”.

Potrivit proiectului de reformă a sectorului public prezentat de guvernul lui Victor Ponta, 14 000 de funcţionari (dintre care 4 000 de angajaţi de la Poşta Română şi 2 500 de angajaţi în companiile energetice) vor fi concediaţi până în 2018.

Această măsură face parte din reformele cerute de Fondul Monetar Internaţional în schimbul ajutorului său, aminteşte România liberă, potrivit căreia ea marchează totuşi “sfârşitul lunii de miere între guvern şi poporul român”.

Primul ministru spaniol Mariano Rajoy a propus “o distribuţie asimetrică a deficitului” între regiunile ţării, făcând apel la “generozitate” pentru a permite Cataloniei un nivel de deficit pe 2013 mai mare decât 0,7% din PIB, cât este stabilit în prezent pentru fiecare regiune spaniolă.

Dar Rajoy se confruntă în prezent cu o rebeliune în cadrul propriului Partid Popular (PP), deoarece liderii celor trei regiuni conduse de PP – Extremadura, Madrid şi Aragon, care au respectat obiectivele de deficit în 2012 – resping propunerea, declarând că aceasta ar echivala cu “tratament preferenţial” pentru Catalonia.

Alte regiuni controlate de PP sunt, de asemenea, pe cale de a se opune la statutul special acordat Cataloniei.

În timpul summitului în privinţa demografiei care a avut loc la Berlin pe 14 mai, Angela Merkel a cerut guvernului său să faciliteze mobilitatea muncitorilor în sânul UE.

“Din moment ce vom avea cu 6 milioane de muncitori mai puţin în 2025, trebuie să fim deschişi tinerilor care vor să vină la noi”, a declarat cancelarul.

Germania oferă condiţii bune pentru imigranţi dar suferă din cauza reputaţiei prea ermetice, explică Frankfurter Allgemeine Zeitung.

Ministrul de Interne german, Hans Peter Friedrich mizează înainte de orice pe venirea muncitorilor calificaţi provenind din ţările din Europa de Sud.

“Noul bolnav al Europei: Uniunea Europeană”. Acesta este titlul pe care Pew Research Center – un institut american care efectuează sondaje şi compară opiniile locuitorilor din aproximativ 40 de ţări în fiecare an – l-a dat studiului său, efectuat în martie pe un eşantion de peste 7 600 de persoane, în opt state membre UE (Franţa, Germania, Marea Britanie, Polonia, Republica Cehă, Spania, Italia, Grecia).

Rezultatele, comentează Libération, reflectă “povestea de dragoste sfârşită” dintre Europa şi cetăţenii săi: “Din 2012 până în 2013, susţinerea pentru UE a scăzut de la o medie de 60% la 45%”, o degringoladă care conduce la concluzia că “popularitatea Uniunii Europene este la cel mai scăzut nivel [...] în majoritatea ţărilor europene”.

“Totuşi”, după cum temperează editorialistul cotidianului, “în urma rezultatelor sumbre […] rămân mai multe motive de speranţă în soliditatea edificiului”:

în mod paradoxal, europenii se arată ataşaţi de moneda euro. [...] Aproximativ 63% dintre persoanele intervievate în Franţa doresc păstrarea monedei europene, care este preferată şi de 69% dintre greci, de 67% dintre spanioli, 64% dintre italieni şi 66% dintre germani.

“Germanii se disting prin soliditatea crezului european”, explică Libération, notând că 60% din cetăţenii germani sunt favorabili Uniunii Europene.

Departe de tristeţea francezilor: doar 41% dintre locuitorii din Hexagon sunt favorabili Uniunii Europene, fiind pentru “prima dată [când] atitudinile francezilor sunt asemănătoare cu cele ale grecilor”, comentează Bruce Stokes, unul dintre autorii studiului.

În Germania, Die Welt constată că “distanţa în privinţa opiniilor privind Uniunea Europeană” se măreşte în special între Franţa şi Germania.

De altfel, continuă publicaţia,

francezii au mai puţină încredere în instituţiile Uniunii Europene decât italienii şi spaniolii. [...] Încrederea în propriul guvern a scăzut în Franţa şi în ţările din sudul Europei aflate în criză. În schimb, cancelarul Angela Merkel beneficiază de o imagine pozitivă. Spre deosebire de criticile virulente existente în numeroase state UE faţă de planul său de austeritate, 74% dintre germanii intervievaţi cred că Merkel a făcut o treabă bună pentru gestionarea crizei.

Procurorii milanezi au anunţat pe 13 mai că vor cere o pedeapsă de şase ani de închisoare şi interzicerea pentru tot restul vieţii a ocupării unei funcţii publice pentru fostul prim-ministru Silvio Berlusconi, acuzat de luare de mită şi de relaţii sexuale cu o minoră prostituată.

Ei consideră că “nu există nici o îndoială că Karima El-Mahroug [fata de 17 ani din Maroc, despre care Berlusconi a afirmat că era nepoata lui Hosni Mubarak, în scopul de a evita ca aceasta să fie închisă pentru furt] a avut relaţii sexuale cu Berlusconi”. Politicianul, care se presupune că i-ar fi plătit domnişoarei El-Mahroug peste 4,5 milioane de euro pentru relaţii sexuale în anul 2010, a declarat că aceste alegaţii sunt produsul “minciunilor şi urii”. Tribunalul ar trebui să pronunţe verdictul pe 24 iunie.

Susţinătorii lui Berlusconi au organizat o demonstraţie săptămâna trecută împotriva “judecătorilor comunişti”, după ce acesta a pierdut recursul împotriva unei condamnări pentru fraudă fiscală, care a pus în pericol unitatea guvernului de coaliţie cu Partidul Democrat (PD).

Premierul britanic David Cameron va face “extrem de neobișnuitul” pas de a publica un proiect de lege pe 14 martie, obligând guvernul să organizeze un referendum referitor la statutul de membru al UE al Marii Britanii până în 2017.

Mișcarea vine după ce premierul s-a aflat sub o imensă presiune din partea parlamentarilor din Partidul Conservator pentru a-și ţine promisiunea făcută în timpul discursului din ianuarie pentru a da poporului britanic dreptul la vot în privința relației țării cu UE, după ce acest lucru nu s-a regăsit în discursul Reginei de săptămâna trecută.

Planul a fost dezvăluit luni seara, după întâlnirea lui Cameron cu Barack Obama, președintele american sprijinind eforturile premierului de a renegocia relația Marii Britanii cu UE.

Decizia a venit de asemenea înaintea unui vot parlamentar cerut de conservatorii ce critică faptul că referendumul nu a fost abordat în discursul Reginei.

“La Bellinzona, un mic oraş elveţian situat la graniţa cu Italia, începe astăzi, 13 mai, procesul care poate deveni istoric atât pentru Republica Cehă, cât şi pentru Elveţia”, scrie Hospodářské noviny.

Patru manageri (trei cehi şi un belgian) de la MUS, o companie minieră cehă, sunt judecaţi pentru corupţie şi spălare de bani. Aceştia sunt suspectaţi de a fi deturnat, între 1997 şi 2003, activele companiei şi de a fi cumpărat 97% din acţiunile întreprinderii cu aceşti bani.

Procesul, care ar trebui să dureze aproximativ două luni, se deschide în momentul în care Elveţia vrea să-şi schimbe imaginea, pentru a fi considerată o ţară mai transparentă, scrie cotidianul economic.

La alegerile legislative anticipate din 12 mai, (partidul conservator) GERB al premierului care îşi încheie mandatul Boiko Borisov a obţinut 30,1% din voturi şi este creditat cu 98 de locuri (din 240) în Parlament. Socialiştii lui Serghei Stanişev (din opoziţie) au obţinut 26,1% şi sunt creditaţi cu 86 de locuri.

Celelalte două partide care au trecut de pragul de 4% sunt MDL (Mişcarea pentru Drepturi şi Libertăţi), care reprezintă minoritatea musulmană a ţării, (33 de locuri), şi ultranaţionaliştii de la Ataka (23 de locuri).

La doar trei luni după căderea guvernului ca urmare a unui val de manifestaţii împotriva sărăciei, ţara este din nou în impas politic, subliniază Standart, pentru care “constituirea unui nou guvern va fi un puzzle dificil”, dat fiind că niciunul dintre partide nu a primit suficiente voturi pentru a guverna singur şi toate partidele au exclus o alianţă cu GERB.

Ministrul Educaţiei, Michael Gove şi cel al Apărării, Philip Hammond au declarat în mod public că ei ar vota pentru ieşirea din UE, dacă un referendum ar avea loc acum, dându-i o lovitură premierului David Cameron.

Aceste comentarii urmează unor apeluri similare pentru o retragere britanică, făcute săptămâna trecută de o personalitate a partidului şi fost ministru al Finanţelor, Nigel Lawson, şi contrastează cu planul pentru UE al premierului.

The Guardian scrie că “zeci de deputaţi conservatori” se pregătesc să participe la un vot săptămâna aceasta pentru a se plânge de faptul că discursul Reginei din 8 mai asupra reformelor juridice prevăzute de guvern, nu se referea la organizarea unui referendum în privinţa apartenenţei Marii Britanii la UE.

Într-un interviu acordat ziarului Népszabadság, europarlamentarul verde Rui Tavares, autorul unui raport cu privire la situaţia drepturilor fundamentale şi stării democraţiei în Ungaria, prezentat pe 2 mai, propune mecanisme de control şi un sistem de avertizare.

Scopul, subliniază ziarul, fiind acela de a evita utilizarea “armelor nucleare” din articolul 7 al Tratatului de la Lisabona, care prevede suspendarea dreptului de vot al unui stat membru în cazul încălcărilor grave ale valorilor europene.

Rui Tavares respinge acuzaţiile de părtinire şi se declară “deschis” dezbaterilor asupra acestui raport criticat puternic de către guvernul lui Viktor Orbán şi de presa conservatoare din Ungaria.

‘Audiencia Nacional’ din Madrid (Înalta Curte spaniolă care se ocupă cu afacerile de importanţă naţională sau internaţională) a respins, în 8 mai, cererea de extrădare a lui Hervé Falciani, depusă de autorităţile din Berna, în cadrul unei “rezoluţii foarte dure faţă de Elveţia şi de banca HSBC”, scrie El Mundo. Curtea consideră că “nimic din ceea ce îi reproşează acestuia autorităţile elveţiene nu constituie un delict în Spania”, şi mai ales încălcarea secretului bancar sau spionajul economic, explică acest cotidian. Astfel,

delatorul de evazionişti fiscali va putea în continuare să se deplaseze în ţările interesate de meandrele enormei cantităţi de date pe care le-a adunat în calitate de informatician al băncii HSBC, din Geneva, timp de mai mulţi ani de zile.

El Mundo trage concluzia că

Falciani este deja liber să călătorească şi în Statele Unite, unde va fi primit cu braţele deschise.

“Este un superb gest de transmitere de punere a poftei în cui din partea Spaniei către Elveţia”, scrie Libération, care revine cu această ocazie asupra unei afaceri care otrăvise relaţiile diplomatice franco-elveţiene după transmiterea în folosul justiţiei franceze, de către Falciani, a 130 000 de fişiere ale HSBC.

Site-ul de ştiri Mediapart notează că avocatul lui Falciani “contează pe decizia spaniolă pentru a încuraja Uniunea Europeană să-şi asume responsabilitatea”.

Avocatul Bourdon consideră că

este o decizie care va face jurisprudenţă, ea trebuie să prefigureze ceea ce ar putea constitui în viitorul apropiat o lege europeană comună, adică o lege care îi încurajează şi îi protejează pe toţi cei care, încălcând secretul, servesc interesul general şi reduc astfel capacitatea băncilor de a fi parteneri de facto ai evaziunii fiscale şi sanctuare pentru bani murdari.

Serviciul de Decizii Anticipate în domeniul impozitelor (care se ocupă în mod special de regularizările fiscale) a primit între ianuarie şi aprilie1 715 declaraţii de regularizare a veniturilor care fuseseră ascunse de Fisc, conform informaţiilor publicate în Le Soir.

Un aflux de bani ne-declaraţi prealabil de către contribuabili care se explică probabil, afirmă cotidianul belgian, prin “anunţul făcut de către guvern a unei viitoare noi amnistieri fiscale”. Operaţiunea, care ar putea avea loc începând din iulie, “anticipează mai ales o mărire a penalităţilor de regularizare”.

Astfel, mai adaugă ziarul,

mulţi “secretoşi” profită de mecanismul de regularizare implementat în 2006 pentru a-şi scoate banii din umbra fiscală.

Curtea de Apel din Milano a confirmat condamnarea în primă instanţă a lui Silvio Berlusconi la 4 ani de închisoare şi interzicerea de a exersa o funcţie publică timp de cinci ani. Acesta era acuzat de manipularea plăţilor pentru drepturi de televizare pentru a evita taxele.

Nu se aşteaptă ca verdictul, condamnat de Partidul Poporul Libertăţii (PDL) al lui Berlusconi şi numit un alt capitol al “persecutării perene” împotriva fostului premier, să aibă consecinţe reale din moment ce infracţiunea expiră în 2014 şi mai este o cale de apel.

În orice caz, PDL a convocat o demonstraţie împotriva “judecătorilor de stânga” pentru sâmbăta viitoare în Brescia, iar problema, împreună cu un al proces, ce se va desfăşura în următoarele săptămâni, legat de prostituţie cu minore în care este acuzat Berlusconi, va cutremura echilibrul fragil al noii coaliţii de guvernare între PDL şi Partidul Democrat.

Fiscul britanic a intrat în acţiune în urma unor scurgeri de informaţii despre persoane bogate care ar ascunde miliarde de lire sterline în conturi bancare secret offshore.

Ministrul Finanţelor, George Osborne, a trimis un mesaj fără menajamente evazioniştilor fiscali şi celor 200 de contabili şi consultanţi care lucrează pentru aceştia: “Mesajul este simplu: dacă vă sustrageţi impozitării, vă punem sub urmărire”. Administraţia fiscală a clarificat că cei care nu dezvăluie în mod voluntar neregulile fiscale “vor fi supuşi urmăririi penale sau vor fi penalizaţi sever”.

The Guardian relatează că informaţiile de care dispune Fiscul asupra evazioniştilor bogaţi sunt aceleaşi la care a avut acces cotidianul în cadrul anchetei “Offshore Leaks” despre paradisurile fiscale, publicată în martie.

“UE sună alerta pentru numărul în creştere al tinerilor care pleacă în Siria pentru a lupta”, notează El Mundo, care reia declaraţiile responsabililor Oficiului European de Luptă împotriva Terorismului, un organism depinzând de Consiliul UE.

În lipsă de statistici comune întregii Uniuni, ei s-au referit la datele Centrului Internaţional pentru Studiul Radicalizării (ICSR) al King’s College din Londra, potrivit cărora între 7 şi 11% dintre combatanţii străini care luptă alături de grupurile rebele din Siria împotriva regimului lui Bashar al-Assad provin din Uniunea Europeană.

Această cifră reprezintă peste 500 de tineri care au fost recrutaţi de celulele jihadiste prezente în mai multe ţări europene, mai ales în Franţa, în Belgia, în Olanda şi în Marea Britanie.

“Recrutarea s-a intensificat în cursul ultimelor luni” iar nivelul de alertă a fost ridicat în Olanda în faţa unui posibil atac terorist, continuă El Mundo, care anunţă că fenomenul ar trebui să fie discutat la reuniunea miniştrilor de Interne din UE, de astăzi, 8 mai. Ei ar trebui să adopte măsuri pentru a ajuta statele membre să lupte împotriva acestei ameninţări.

Cu ocazia unei conferinţe de presă organizată în La Valletta, pe 7 mai, deputaţii europeni José Bové şi Bart Staes au prezentat raportul Comitetului de supraveghere a Oficiului de Luptă Antifraudă al Uniunii Europene (OLAF) cu privire la ancheta realizată de acesta din urmă asupra fostului comisar european pentru Sănătate, John Dalli. Suspectat de corupţie, acesta a fost forţat să demisioneze de către preşedintele Comisiei, José Manuel Barroso, în octombrie anul trecut. Raportul a fost preluat astăzi 7 mai pe site-ul Malta Today.

Conform domnilor Bové şi Staes,

Barroso este vinovat, deoarece, forţându-l pe Dalli să demisioneze fără a verifica dacă ancheta OLAF a fost realizată în mod corespunzător, “a stricat imaginea Maltei şi reputaţia lui Dalli”.

Cei doi, relatează The Malta Independent, au afirmat că preşedintele Comisiei

nu a observat că Comitetul de supraveghere al OLAF fusese informat imediat de această afacere şi [că] a permis ca raportul [realizat de OLAF] să fie transmis autorităţilor [din Malta] fără a aştepta încheierea termenului de cinci zile alocate Comitetului pentru a se asigura că procedura a fost urmată corespunzător în timpul anchetei. [...] Iar, potrivit raportului Comitetului, OLAF şi-a depăşit mandatul şi a încălcat probabil legea în privinţa modalităţii în care a obţinut informaţiile în ancheta privind “Dalligate”.

Tribunalul din Palma de Mallorca a anulat temporar punerea sub acuzare a prinţesei Cristina. Aceasta este suspectată de complicitate în afacerea pentru care soţul ei, Iñaki Urdangarin, este judecat pentru corupţie.

Pentru Instanţă, argumentele procurorului sunt “insuficiente”. Cu toate acestea, Curtea ordonă continuarea investigaţiilor, în scopul de a elimina “îndoielile şi incertitudinile” privind o posibilă infracţiune de spălare de bani prin intermediul companiei Aizoon, pe care Prinţesa Cristina o deţine împreună cu soţul ei.

Potrivit unui nou sondaj al YouGov, comandat de Times, 42% din cei întrebaţi doresc ca relaţia cu Europa să fie bazată pe liber schimb, în timp ce 21% vor o retragere totală a Marii Britanii.

Acest sondaj este ultimul semn al dificultăţilor cu care se confruntă premierul britanic David Cameron pentru a obţine sprijinul necesar pentru ca Marea Britanie să-şi menţină relaţia cu UE, înainte de referendumul pe acest subiect care ar trebui să aibă loc înainte de 2017. Premierul a promis să negocieze un nou contract cu Europa.

Sondajul a arătat că 46% dintre persoanele chestionate au declarat că ar opta pentru o ieşire din UE dacă un referendum referitor la sciziune ar avea loc astăzi, faţă de 35% care ar alege să rămână. Potrivit cotidianului,

dacă dl Cameron eşuează în negocierea unei noi relaţii cu Bruxelles care să fie mai legată de o piaţă comună, deputaţii avertizează că numeroşi parlamentari din partidul său i-ar întoarce spatele la referendumul promis.

Guvernul sloven trebuie să prezinte un plan de reforme economice şi ale sistemului bancar înainte de sfârşitul săptămânii, un termen fixat de Comisia Europeană.

Diferitele partide ale coaliţiei guvernamentale de centru-stânga conduse de Alenka Bratušek s-au reunit pe 6 mai pentru a elabora acest program.

Potrivit Večer, principala măsură va fi o taxă pe veniturile particulare începând cu 600 de euro, care va fi pusă în practică în iulie şi ar trebui să aducă 300 de milioane pe an.

Un alt plan ar trebui să fie prezentat la sfârşitul anului, în privinţa reducerilor cheltuielilor statului. Slovenia este într-o situaţie financiară dificilă, mai ales din cauza crizei din sectorul său bancar.

Procesul celor cinci membri ai grupului terorist neonazist NSU a fost amânat încă de la deschiderea sa, pe 6 mai, la München. Avocaţii principalei acuzate au contestat judecătorul, care a ordonat ca reprezentanţii apărării să fie supuşi unui control corporal la intrarea în sala de judecată. Procesul se va relua pe 14 mai.

La deschiderea şedinţei, “presupusa teroristă neonazistă Beate Zschäpe nu a spus nimic”, relatează Die Tageszeitung:

mestecă gumă şi se uită la familiile victimelor fără emoție. [...] Dar când domneşte tăcerea, trebuie să interpretezi semnele non-verbale. Prima imagine a lui Beate Zschäpe este cea a unui femei care are aproape patruzeci de ani, în sacou albastru închis şi cămaşă albă, [...] cu braţele încrucişate, extrem de tensionată fizic, [...] serioasă, discretă, convenţională, [...] cu un aspect îngrijit. [...] Zschäpe ştie să joace rolul femeii de faţadă, care reprezintă normalitatea.

Senatorul pe viaţă Giulio Andreotti a decedat pe 6 mai, la Roma, la vârsta de 94 ani. Deputat între 1946 şi 1991 al formaţiunii cândva atotputernice creştin-democrate, de şapte ori şef al guvernului, de 21 de ori ministru, el a fost cel mai proeminent politician italian din a doua jumătate a secolului al XX-lea.

Abilitatea sa politică, ironia lui, capacitatea lui de a ieşi nevătămat din scandaluri i-au adus mai multe porecle, printre care “Belzebut”, “Divinul” (Il Divo) şi “Vulpoiul”, reaminteşte Corriere della Sera.

Nici procesele pentru complicitate cu Mafia – în care a fost achitat, iar pentru anumite infracţiuni, doar datorită prescrierii faptelor – şi nici o putere care avea reguli, referinţe şi actori aflaţi la ani-lumină de el nu l-au frânt. Atâta vreme cât lumea era împărţită între Occident şi comunism, el părea a fi etern. Aceasta era lumea “lui”, lume pe care o străbătea cu stilul şi cinismul celor care îi cunosc atât aparenţele cât şi culisele.