Dosare
Peur sur l’euro
La contagion
-
Revista presei: Euro: se desenează scenariul cel mai rău
13 septembrie 20111395Presseurop -
Zona euro: Madrid şi Roma - două feţe ale crizei
8 septembrie 20111165 La Vanguardia Barcelona -
Criza datoriei publice: Nu mai este timp de pierdut
10 august 201114211 Mediapart Paris -
Zona euro: Spania şi Italia în spirala crizei
3 august 20111493 El País Madrid -
Criza datoriei publice: Italia şi Spania în plină furtună
19 iulie 2011512PresseuropPresseurop -
Zona euro: Bătălia Italiei va fi crucială
12 iulie 20111354 La Repubblica Roma -
Criza datoriei publice: “Moneda euro este în joc, nătângilor!”
12 iulie 20111317 Presseurop -
Italia: Pieţele sancţionează dezordinea politică
11 iulie 2011PresseuropCorriere della Sera -
Criza datoriei publice: Retrogradarea ratingului Portugaliei dă fiori Irlandei
7 iulie 2011PresseuropThe Irish Times -
Grecia: După salvare, noi zvonuri privind incapacitatea de plată
5 iulie 2011PresseuropPúblico -
Criza datoriilor : De ce Grecia va târî euro cu ea în prăpastie
14 iunie 201141715 The Irish Times Dublin -
Editorial: Şi doi
7 iunie 201123Presseurop
L'UE désarmée
-
Summitul european: Falsa salvare a monedei euro
27 octombrie 20112563 Berliner Zeitung Berlin -
Zona euro: Totul este posibil, chiar şi o deşteptare
3 octombrie 20111133 La Tribune Paris -
Criza zonei euro: Lăsaţi Grecia şi apoi Irlanda să cadă
28 septembrie 20111762 Irish Independent Dublin -
Ficţiune politică: Trei zone euro sunt mai bune decât una singură
16 septembrie 201119912 De Volkskrant Amsterdam -
Zona euro: Sfârşitul stabilităţii
12 septembrie 20111413 Frankfurter Allgemeine Zeitung Frankfurt -
Criza datoriei publice: BCE în capcana italiană
6 septembrie 2011986 Il Sole-24 Ore Milano -
Franţa-Germania: Idei bune care ajung prea târziu
17 august 2011415 La Stampa Torino -
Criza datoriei publice: După imobilism, panica
11 august 2011391 ABC Madrid -
Revista presei: BCE, un pompier singur şi în întârziere
9 august 2011292 Presseurop -
Criza datoriei publice: Unde putem găsi un lider?
8 august 20113825 The Guardian Londra -
Criza datoriei publice: Ultima vacanţă mare pentru euro?
5 august 201121215 La Repubblica Roma -
Criza monedei europene: Tortura alegerii
14 iulie 201110311 Die Zeit Hamburg -
Criză în zona euro: Euro – un vis al dreptei, care nu a funcţionat
13 iulie 201185511 The Guardian Londra -
Criza datoriei publice: Doar un nou plan Marshall poate reuşi
6 iulie 20113244 The Guardian Londra -
UE-SUA: America şi Europa se scufundă împreună
5 iulie 20112521 Financial Times Londra -
Editorial: Miturile greceşti şi bugetul UE
1 iulie 2011441Presseurop -
Criza grecească: În peştera lui Platon
30 iunie 20111052 El Mundo Madrid -
Bugetul UE: Criza schimbă regulile fondurilor structurale
28 iunie 2011321PresseuropPúblico -
Criza datoriei publice: Salvează Grecia şi mori
24 iunie 201125PresseuropPresseurop -
Uniunea Europeană: Solidaritatea prin transfer de bogăţii
23 iunie 201129PresseuropPresseurop -
Criza datoriei publice: Euro: vin ajutoarele
23 iunie 2011622 Le Monde Paris -
Criza datoriei publice: Poate federalismul salva moneda euro?
23 iunie 20112PresseuropLa Tribune -
Dezbatere: Cetăţenii au dreptul la adevăr
22 iunie 20112125 La Repubblica Roma -
Criza datoriilor : Politica obstinată a BCE
21 iunie 20111473 Mediapart Paris -
Criza datoriei publice: Recviemul german pentru moneda unică
20 iunie 201146415 Der Spiegel Hamburg -
Grecia-Germania : Berlin îngroapă prea repede moneda euro
20 iunie 201114323 To Vima Atena -
Criza datoriei: Limitele solidarităţii
17 iunie 20112618 Frankfurter Allgemeine Sonntagszeitung Frankfurt -
Criza datoriei publice: Conjuraţia imbecililor
31 mai 201118811 Jornal de Negócios Lisabona -
Criza grecească: Împrumuturile care creează un stat federal
12 mai 201178 The Times Londra -
Criza grecească: O guvernanţă absurdă
10 mai 2011694 The Guardian Londra -
Criza datoriei publice: O ultimă salvare, înainte de lucrări
5 mai 201150 Der Standard Viena
Agences de notation pyromanes
-
Spania: Afacerile suculente ale agenţiilor de rating
14 iulie 20111PresseuropEl Periódico de Catalunya -
Criza datoriei publice: Dar cine va calma agenţiile de rating?
7 iulie 20111435 Público Lisabona -
Criza datoriei publice: Toţi împotriva agenţiilor de rating
7 iulie 2011891PresseuropPresseurop -
Criza datoriei publice: E vremea să ne recucerim democraţia
24 iunie 20117443 The Guardian Londra -
Criza datoriei: Agenţiile de rating continuă să atace moneda europeană
13 iunie 201146410 Libération Paris -
Criza economică: Blestemul agenţiilor de rating
21 decembrie 2010246 The Guardian Londra
Editorial
Un an après le début de la crise grecque, la zone euro est toujours au bord du gouffre. Ni les 110 milliards promis par l'UE et le FMI ni le plan de rigueur drastique mené par le gouvernement Papandréou n'ont amélioré la situation financière de la Grèce. Et encore moins convaincu les marchés financiers et les agences de notation, qui ont accentué leur pression.
Après la Grèce l'Irlande et le Portugal, passées au régime de al carotte du plan de sauvetage et du bâton de la rigueur, l'Italie et l'Espagne sont ébranlées par l'action des milieux financiers. Or un risque de faillite dans l'un de ces deux pays risquerait de faire exploser la zone euro, avec des conséquences politiques et économiques imprévisibles.
A Bruxelles, à Francfort, siège de la Banque centrale européenne, à Berlin, à Paris et dans touts les capitales européenne, les responsables politiques et économiques cherchent la solution : rigueur accrue, solidarité entre pays, défaut de paiement, contribution du secteur bancaire ?
Entre appels au fédéralisme et défense des intérêts (égoïsmes ?) nationaux, les dirigeants européens hésitent sur la conduite à tenir. Terrorisés par la puissance des marchés et des agences de notation, ils semblent incapables d'action décisive. Au risque de laisser la situation devenir hors de contrôle.
Una se supune cererilor de austeritate venite din partea Germaniei şi a BCE, alta tergiversează, încurcată în propriile jocuri politice. Spania şi Italia joacă totuşi amândouă un rol crucial pentru viitorul monedei unice.
Fiind totuşi de acord cu privire la diagnosticul bolilor care afectează finanţele globale şi în special zona euro, guvernele europene acţionează în mod dezorganizat şi par să nu perceapă gravitatea situaţiei. Cu toate acestea, observă Mediapart, soluţii ar fi dar timp nu mai este.
Cu fiecare zi care trece aceste ţări devin mai vulnerabile în faţa pieţelor. Cu cât costă mai mult finanţarea datoriei lor, cu atât au mai puţine şanse de a ieşi din criză. Şi deocamdată nimeni nu ştie cum se poate opri această dinamică.
Peninsula nu are cea mai slabă economie a UE, dar datoria sa publică şi creşterea insuficientă o transformă într-o ţintă pentru speculaţii. Iar acum, că s-a deschis acest nou front, aici s-ar putea juca viitorul monedei unice.
Sceptice cu privire la planul de salvare grecesc, pieţele atacă acum datoriile spaniolă şi italiană. Pentru presa spaniolă, vina revine responsabililor europeni incapabili să apere o monedă unică europeană prin reacţii comune.
Standard & Poor's a atacat iarăşi economia Greciei, care afişează acum cea mai mică notă din lume. Şeful rubricii economice a ziarului The Irish Times afirmă că, ţinând cont de istoria Greciei, cunoscută pentru metehnele sale politice şi economice, celelalte şaisprezece ţări din zona euro sunt şi ele în pericol.
Politicienii Europei ar vrea să sărbătorească deciziile luate la summit-ul din 26 octombrie ca fiind istorice. Dar criza euro va fi cu noi încă ceva vreme. Deoarece paradoxul de bază - anume că statele vor să cumpere încrederea investitorilor cu bani pe care nu-i au - nu poate fi pur şi simplu mereu ignorat.
În ajunul a două întruniri importante, summit-ul european din 18 octombrie şi G20-ul din noiembrie, principiile fondatoare ale Europei sunt pe cale să se schimbe. Criza are meritul de a împinge Uniunea înainte, dar timpul este necruţător, spune directorul redacţiei ziarului La Tribune.
Zvonurile tot mai numeroase privind intrarea în incapacitate de plată a Greciei au stimulat pieţele, nu le-au trimis într-o cădere liberă. Fapt care sugerează că mai rău decât intrarea în incapacitate de plată este agonia şi ezitarea în privinţa sorţii zonei euro, potrivit economistului irlandez David McWilliams.
Trebuie să admitem un fapt: unele ţări membre ale zonei euro au puţine lucruri în comun, şi acest lucru îngreunează ieşirea din criză. Soluţia, preconizează un economist olandez, este crearea a trei grupuri cu norme mai mult sau mai puţin stricte.
Confruntată cu riscul intrării în incapacitate de plată a Italiei, Banca Centrală Europeană a susţinut Roma, care se angajase să adopte de urgenţă un plan de austeritate. Dar ezitările guvernului lui Berlusconi ameninţă în prezent credibilitatea BCE.
Măsurile propuse de Angela Merkel şi Nicolas Sarkozy în timpul întâlnirii din 16 august sunt utile pentru a face faţă crizei datoriilor. O criză care ar fi putut fi evitată dacă aceste măsuri ar fi fost luate cu câteva luni în urmă.
Ezitările conducătorilor europeni şi multiplicarea zvonurilor sunt la originea noii căderi a burselor mondiale. Pentru a evita ca moneda europeană să fie luată de furtună, este necesară o integrare fiscală. Şi doar Angela Merkel poate să determine ca balanţa să cântărească într-o direcţie sau alta.
În acest 9 august, acelaşi subiect se află pe toate primele pagini ale presei europene - cu excepţia celei ale Marii Britanii : prăbuşirea pieţelor financiare, în ciuda intervenţiei Băncii Centrale Europene.
În faţa prăbuşirii monedei euro, conducătorii europeni par cel puţin paralizaţi, dacă nu şi mai rău, iresponsabili. Şi totuşi, gravitatea situaţiei necesită conducători capabili să gereze această situaţie, nu să se mulţumească să îndure efectele.
Birocraţia europeană este lentă, iar Germania se încăpăţânează să refuze singurul medicament capabil să salveze moneda euro şi Europa: o responsabilitate comună pentru datoria publică şi renunţarea la suveranitatea naţională în privinţa politicilor echilibrelor bugetare.
Trebuie să participe sectorul financiar la salvarea statelor? Această opţiune, care împarte UE, este cerută de deputaţii germani dar riscă să-i pună pe fugă pe investitorii de care are nevoie.
În timp ce însăşi existenţa monedei euro este pusă sub semnul întrebării, un economist american reaminteşte care este diferenţa fundamentală între moneda unică şi Uniunea Europeană: în timp ce prima este rodul unei politici foarte de dreapta, cea ce-a doua reiese dintr-un proiect profund solidar. Deci dispariţia uneia nu ar implica neapărat şi moartea celeilalte.
Pentru a ieşi din lunga criză a datoriei, Europa are nevoie de un program tot atât de ambiţios ca planul american de după război. Dar, de data aceasta, trebuie să-şi găsească resursele în interior şi să se îngrijească de o redistribuire a lor pe întreg continentul.
Atât Uniunea Europeană cât şi Statele Unite s-au luptat să facă faţă crizei economice, fiecare în felul ei. O greşeală monumentală, afirmă Gideon Rachman, din moment ce problemele lor sunt fundamental aceleaşi.
Asemenea mirajului descris de filozoful atenian, soluţiile adoptate pentru a împiedica prăbuşirea monedei euro din cauza crizei din Grecia sunt tot atâtea paradoxuri pe care europenii nu vor sa le vadă, estimează directorul adjunct al El Mundo.
În momentul în care moneda unică pare mai fragilă ca niciodată, liderii celor Douăzeci şi Şapte se întrunesc la Bruxelles. Obiectivul lor: implementarea unui dispozitiv care este presupus să ferească Uniunea de alte crize care i-ar putea ameninţa existenţa.
Criza a scos la lumină înşelăciunile şi subterfugille din politică, însă conducătorii europeni continuă să nege evidenţele. Doar onestitatea şi curajul de a spune lucrurile pe faţă vor putea salva Europa, asigură Barbara Spinelli.
Pentru mulţi economişti, o restructurare a datoriilor este singura cale de ieşire posibilă din criza grecească. O opţiune pe care Banca Centrală Europeană o refuză categoric. Aceasta ar avea totuşi avantajul de a pune capăt opacităţii sectorului bancar, incapabil să se reformeze, remarcă Médiapart.
În timp ce Germania ezită încă odată să salveze o Grecie aflată în pragul falimentului, săptămânalul german Der Spiegel afirmă ca nu numai că moneda euro, așa cum o știm, nu poate fi salvată, dar şi că aceasta reprezintă chiar o amenințare pentru viitorul întregii Europe. Extrase.
Publicând imaginea unui steag grecesc care acoperă sicriul monedei unice, Der Spiegel dezvăluie scopurile ascunse ale politicii germane : hegemonia germanică. Cel puţin aşa scrie cotidianul atenian To Vima.
Planul de salvare al Greciei nu serveşte la nimic, este chiar dăunător. Statul de drept se lichefiază. Europa "virtuoasă" este victima unei bande de hoţi dublate de şantajişti, scrie Frankfurter Allgemeine Sonntagszeitung.
Limitându-se la impunerea unui program de austeritate ţărilor îndatorate, Uniunea şi conducătorii ei dau dovadă de lipsă de viziune, sau chiar de prostie: îşi pun partenerii într-o situaţie dificilă, fără să obţină niciun avantaj, observă un jurist portughez.
Infuziile financiare nu funcţionează, dar ele permit Uniunii Europene să-și întărească centralizarea puterii pe cheltuiala guvernelor naţiunilor membre, comentează editorialistul Anatole Kaletsky, de la The Times.
În ciuda unei serii de bugete de austeritate drastice, menite să liniştească pieţele internaţionale, Grecia merge din nou cu paşi şovăitori pe marginea falimentului. Este oare normal ca statele democratice să-şi stabilească politica economică în funcţie de dorinţele câtorva mii de traderi?
Câte state falimentare vor trebui să mai strige după ajutor? Noul plan de salvare destinat Portugaliei ar trebui să fie ultimul, pentru că Europa are nevoie să-şi reorganizeze în întregime uniunea monetară, consideră De Standard.
Prompţi în denunţarea oligopolului agenţiilor de rating, responsabilii europeni au fost incapabili până acum să ia măsuri concrete pentru a pune capăt puterii lor nefaste, se plânge cotidianul Público.
Criza grecească este un exemplu de ce se poate întâmpla atunci când autorităţile politice aruncă responsabilitatea pe umerii unor agenţii de evaluare, care practic nu pot fi trase la răspundere, scrie economistul Amartya Sen, laureat al Premiului Nobel.
Inutile pentru a prevede crizele precedente, Moody's, Standard & Poor's şi Fitch sunt bănuite acum de a căuta să destabilizeze zona euro, atacând şi ţările cele mai solide. De-a ce se joacă agenţiile de rating? se întreabă Libération. 

























