Dosare
Europa faţă cu criza
-
Statele baltice şi criza (3)
Lituania, sub şocul austerităţii
22 aprilie 2010The New York Times New York -
Statele baltice şi criza (2)
Letonia – de la tigrul baltic la bolnavul Europei
19 aprilie 20101The Independent Londra -
Mentalităţi
Progresul, o idee a trecutului
25 februarie 20101La Vanguardia Barcelona -
Criza economică
Hai să uităm de modelul european!
25 februarie 20106Rzeczpospolita Varşovia -
Criza economică
Supăraţii Europei ies în stradă!
24 februarie 20102The Independent Londra -
Grecia
A sunat ora eforturilor
11 februarie 20101Le Figaro Paris -
Zona Euro
Spre o federaţie de criză
10 februarie 2010Presseurop -
9 februarie 2010PresseuropTo Ethnos
-
Uniunea Europeană
Van Rompuy vrea un guvern economic
9 februarie 2010PresseuropLe Soir -
8 februarie 20101Presseurop
-
Criză
PIGS caută soluţia
4 februarie 20107Presseurop -
1 februarie 20101PresseuropEl País
-
Portugalia
Criză mare, buget mic
27 ianuarie 2010PresseuropPúblico -
Economie
Să salvăm soldatul atenian
26 ianuarie 20103La Stampa Torino -
Euro
Unde este scăparea?
26 ianuarie 2010Presseurop -
Industrie auto
Bune de fier vechi ?
22 ianuarie 20101Presseurop -
Republica cehă
A-ţi gera bine banii, acest gest se învaţă la şcoală
21 ianuarie 2010PresseuropLidové noviny -
Criza economică
Tânăr portughez caut urgent de muncă
20 ianuarie 20101Público Lisabona -
19 ianuarie 20101Die Zeit Hamburg
-
18 ianuarie 20102New Statesman Londra
-
Bănci
Islanda rămâne de gheaţă
7 ianuarie 201010Presseurop -
Polonia-Slovacia
Noul tandem al economiei europene
4 ianuarie 2010PresseuropDziennik Gazeta Prawna -
15 decembrie 2009Der Spiegel Hamburg
-
Grecia
După Dubai, Atena?
9 decembrie 20091Presseurop -
23 octombrie 2009Le Monde Paris
-
Intreprinderi
Când munca ucide
29 septembrie 20091Le Monde Paris -
Creştere
Fericirea nu este în PIB
15 septembrie 2009Le Monde Paris -
4 septembrie 2009Presseurop
-
Transport aerian
Zbor suspendat low cost
2 septembrie 2009De Standaard Bruxelles -
17 august 2009Financial Times Londra
-
Criză
Repriză, ce repriză?
14 august 2009Presseurop -
14 august 20091Der Spiegel Hamburg
-
Europa centrală şi orientală
Vacile slabe dau năvală
12 august 2009Gândul Bucureşti -
Irlanda-Islanda
Două insule legate de un singur destin
7 august 2009Le Monde Paris -
Criza economică
Socialism irlandez
31 iulie 2009PresseuropIrish Independent -
Moneda unică
Polonia nu va adera la zona euro în 2012
30 iulie 2009PresseuropRzeczpospolita -
Creştere
Criză sexy
24 iulie 2009PresseuropPolska The Times -
23 iulie 2009PresseuropNRC Handelsblad
-
Republica Cehă
Afacerile sunt proaste pentru prostituţie
21 iulie 2009Mladá Fronta DNES Praga -
Licenţieri
Franţa sub ameninţarea exploziilor sociale
17 iulie 2009PresseuropLibération -
Criza economică
"Munca în Spania, nu cred"
10 iulie 2009Cafébabel.com Paris -
Criză economică
Letonii îşi vând sufletul băncilor
10 iulie 2009PresseuropNRC Handelsblad -
Mondializare
Ultimele tururi de pistă ale G8
8 iulie 20091Presseurop -
Statul-providenţă
Inaccesibilul model scandinav
6 iulie 20091Le Soir Bruxelles -
Preşedenţia UE
Mediul înconjurător va mai aştepta
30 iunie 20091Fokus Stockholm -
Criză
Letonia este mahmură
29 iunie 2009Die Zeit Hamburg -
Guvernanţa economică
Hai să salvăm Europa, împreună !
29 iunie 20091El País Madrid -
24 iunie 2009La Stampa Torino
-
Locuri de muncă
Modelul german, o soluţie pentru Spania?
19 iunie 2009El País Madrid -
Germania
Copiii crizei
15 iunie 2009PresseuropDer Spiegel -
3 iunie 2009Der Spiegel Hamburg
-
2 iunie 20092El País Madrid
-
LUXEMBURG
Marele Ducat în plină furtună
1 iunie 20091Le Figaro Paris -
1 iunie 2009România liberă Bucureşti
Grav afectat de criza economică, nici un alt guvern, cu excepţia Irlandei, nu a impus reduceri mai drastice ale cheltuielilor publice, decât cel de la Vilnius. Chiar dacă austeritatea nu a provocat încă proteste la fel de puternice precum cele din Grecia sau din Spania, costurile acesteia la nivel individual şi social sunt imense. 
Are cea mai mare rată a şomajului din UE. Anii de boom economic al Letoniei au trecut şi mulţi dintre cetăţenii săi regretă viaţa gri dar sigură, din anii comunismului, scrie The Independent. 
Europenii sunt din ce în ce mai pesimişti cu privire la viitor, consideră La Vanguardia. Slăbiţi de criză, aceştia nu mai au încredere în capacitatea continentului lor de a le îmbunătăţi viaţa. 
Ieşirea din criză fără a pune în pericol avantajele sociale de care se bucură cetăţenii UE ? O iluzie, asigură editorialistul polonez Marek Magierowski. 
Pe fondul concedierilor şi a previziunilor sumbre legate de ieşirea din criză a Europei, continentul se confruntă cu un val fără precedent de acţiuni sindicale. De la Dublin la Atena, protestatarii se împotrivesc reducerilor bugetare şi îngheţării salariilor. 
La Bruxelles, cei douăzeci şi şapte se întâlnesc pentru a încerca să salveze economia greacă. La Atena, măsurile draconice anunţate de guvern nu fac numai fericiţi. Dar într-o ţară în care statul este neputincios faţă de evaziunea fiscală pe scară largă, o schimbare a obiceiurilor pare inevitabilă. 
Şedinţa celor douăzeci şi şapte, care va avea loc joi, 11 februarie, la Bruxelles, în plină criză financiară, ar putea însemna naşterea unui anume tip de guvern economic european. Această idee îndelung combătută de unele state pare acum inevitabilă, observă presa. 
Atacată pe mai multe pieţe financiare, moneda unică trece printr-o încercare fără precedent. Presa europeană, care a denunţat o acţiune ostilă şi coordonată, solicită o reacţie din partea celor douăzeci-şapte. 
Portugalia, Irlanda, Grecia, Spania: sub presiune, cele patru ţări cele mai fragile din zona euro – ale căror iniţiale PIGS înseamnă "porci" în engleză – încearcă să-şi redreseze situaţia economică. Mijloacele sunt diferite, dar incertitudinile rămân aceleaşi, consideră presa europeană. 
Problemele macroeconomice ale Greciei neliniştesc autorităţile europene deoarece, estimează acestea, faptul că Grecia face parte din zona euro contibuie la reducerea credibilităţii monedei europene şi a autorităţilor care i-au permis intrarea în uniune dar care, s-au dovedit mai apoi incapabile de a-i regementa comportamentul. 
Dificultăţile financiare ale unor ţări ca Grecia sau Irlanda pun destul de des problema excluderii lor din zona euro. Dar părerile lor asupra posibilităţii de realizare concretă a unui asemenea proces sunt împărţite.
Anunţul închiderii uzinei Opel din Anvers, Belgia, pune în evidenţă criza sectorului în Europa. Făcând abstracţie de conjunctura economică actuală, presa analizează viitorul unui model industrial crucial pentru continent.
Englezii îşi aveau "generaţia pierdută", acei tineri între 16 – 25 de ani care intră în viaţa activă într-un context de criză şi care nu reuşesc să-şi găsească un loc de muncă în ciuda studiilor lor. De acum înainte fenomenul loveşte şi Portugalia, avertizează Publico. 
Falimentul Greciei nelinişteşte pieţele şi destabilizează celelalte ţări ale Europei. Moneda unică ar fi în pericol. Iată de ce Germania, în primul rând, pledează pentru ca toate ţările membre să facă un efort financiar pentru a ajuta Grecia să iasă din colaps.
Irlanda, ţara cea mai afectată de criza economică din UE va trebui să-şi reducă drastic cheltuielile publice. În timp ce Tigrul Celtic nu mai este decât o amintire, eforturile Dublin-ului de a rămâne în limitele definite de Europa ar putea conduce la o criză socială. 
Prin decizia de a supune unui referendum rambursarea datoriilor ţării sale, preşedintele islandez se opune cerinţelor formulate de UE. Presa europeană consideră că nu cetăţenii sunt aceia care trebuie să plătească pentru greşelile bancherilor. 
Berlinul şi Bruxelles se îndoiesc că Grecia îşi va putea rezolva problemele legate de datoriile sale, fără ajutor extern. Dacă nu se face nimic, ţara riscă să intre în faliment, iar consecinţele pentru moneda europeană vor fi grave.
Datorie publică ce nu mai poate fi controlată, evaziune fiscală galopantă, găuri în fondurile de pensii... ţara este în pragul falimentului, se afirmă în presa europeană. Cea care se îngrijorează de consecinţele asupra monedei unice şi de un posibil efect de domino care ar antrena ţările mai puţin virtuoase. 
În Europa, recuperarea după criză încurajează guvernele să pună în aplicare noi măsuri pentru a revigora creşterea economică. Dar, ca şi acum un an, în lupta cu riscurile de recesiune, cei 27 au fost incapabili să se coordoneze pentru a aborda împreună "ieşirea din criză", scrie Le Monde. 
24 de angajaţi France Telecom s-au sinucis în ultimele 18 luni. Precaritate, flexibilitate, izolarea în cadrul întreprinderii : cauzele acestei stări proaste sunt numeroase. Dar mai mult decât situaţia întreprinderii, în centrul problemei este sensul muncii în societatea noastră, spun doi sociologi în Le Monde. 
La un an după începerea crizei economice globale, o comisie prezidată de laureatul premiului Nobel de economie, Joseph Stiglitz, a proiectat o nouă măsură de creştere, care să ţină mai mult seama de bunăstarea populaţiei. O măsură pe care Franţa intenţionează să o supună partenerilor săi europeni.
Paris, Berlin şi Londra s-au pus de acord pentru a apăra o limitare a remunerării bancherilor în timpul viitorului summit al G20. Dar această măsură, chiar şi populară, este puţin eficace din punct de vedere economic, estimă presa europeană. 
Falimentul companiei SkyEurope este un nou exemplu al fragilităţii companiilor aeriene low cost. Deoarece aceste companii, de multe ori fondate de patroni entuziaşti, dar lipsiţi de experienţă, duc lipsă de capital şi sunt prea mici pentru a afrunta concurenţa, spune De Standaard. 
Islanda şi Letonia îşi pot oare plăti datoriile la creditorii externi, contractate de o mică minoritate a populaţiei lor ? Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional (FMI) le-au ordonat să le platească trecând la măsuri de austeritate. 
PIB-ul a crescut cu 0,3% în cel de-al doilea trimestru pe ambele maluri ale Rinului. Dar este prea devreme pentru a vorbi de un sfârşit al crizei, avertizează presa europeană, întrucât în majoritatea ţărilor UE se menţine tendinţa scăderii creşterii brute. În Marea Britanie, creşterea şomajului în rândul tineretului este chiar foarte îngrijorătoare.
Criza mondială a afectat considerabil transportul maritim. Cererea şi oferta s-au prăbuşit. Rezultat, porturile sunt pline de cargouri goale. Hamburg, unul dintre cele mai importante centre de activitate în domeniu a fost ca şi trăznit de criză.
Criza face ravagii în Europa centrală şi orientală, în ţări cum ar fi cele Baltice, care afişau nivele record de creştere. Acestea sunt acum obligate să taie în carne vie din bugetul lor, scăzând mai ales salariile funcţionarilor. Miniştrii dau exemplul. 
Lovită de criza economică, Islanda şi-a depus de curând cererea de adeziune la UE. Dar anumite state-membre leagă adeziunea acestei ţări de adoptarea tratatului de la Lisabona de către irlandezi. O situaţie paradoxală pentru cele două ţări care, în ciuda unor puncte comune, văd Europa în mod diferit, analizează Le Monde.
Bordelurile din apropierea frontierelor sunt pe cale de dispariţie. Din cauza crizei, ele îşi pierd clienţii care veneau în majoritate din Germania şi Austria. Gratie extinderii Europei, multe "fetiţe" de origine română sau bulgară pleacă spre ţări mai prospere. 
Spania are procentajul de şomaj cel mai ridicat din Uniunea Europeană, în ceea ce priveşte tinerii (35,4 la sută). Trei spanioli de mai puţin de 25 de ani din zece nu lucrează. Cei care părăsesc Spania pentru a-şi tenta norocul în străinătate sunt numeroşi. 
Prost organizat de către un Silvio Berlusconi discreditat, summit-ul ţărilor cele mai industrializate care s-a deschis la L'Aquila, în 8 iulie, seamănă cu un sfârşit de epocă. Pentru presa europeană, a venit momentul să trecem la o nouă guvernanţă mondială. 
La un an de la debutul crizei economice, europenii sunt în continuare în căutarea de soluţii pentru a-i atenua consecinţele. Suedia, al cărei model social este o referinţă pentru numeroase ţări, a făcut din criză o prioritate a preşedenţiei sale a Uniunii. Dar pentru cotidianul Le Soir, exemplul său va fi dificil de urmat. 
Stockholm vroia să facă din pregătirea summit-ului de dupa Kyoto vârful de lance al preşedenţiei sale europene. Dar criza economică i-a încurcat priorităţile şi a obligat Suedia să-şi revadă ambiţiile la nivelul cel mai de jos. 
Letonia, care a afişat mult timp cea mai importantă creştere din UE, se găseşte astăzi pe marginea prăpastiei. A redus cheltuielile de stat şi a scăzut salariile, dar va trebui poate să accepte ideea devaluării monezii sale, foarte curând. 
De la începutul crizei,guvernele naţionale ignoră recomandările venite de la Bruxelles şi scurtcircuitează acţiunea sa în materie economică. Totuşi,Uniunea şi moneda unică au salvat anumite ţări membre de la faliment. Pentru El País, Europa ar fi mult mai bine dacă guvernele ar acţiona într-o manieră mai puţin unilaterală. 
Criza a dus la reducerea cererii de petrol dar cu toate acestea preţurile continuă să crească. De ce? Răspunsul se află în Portul Rotterdam unde gigantice petroliere "pline ochi" aşteaptă ca baronii aurului negru să decidă momentul pentru a vinde în avantaj.
Din cauza crizei, 17% din populaţia activă spaniolă este astăzi fără loc de muncă. Si ce ar fi dacă, pentru a găsi o soluţie, guvernul de la Madrid ar lua exemplu de la Germania, unde creşterea şomajului rămâne limitată? Este ceea ce preconizează El Pais. 
Trebuie să regularizăm şi mai mult pieţele financiare din Europa? La această întrebare, miniştrii de finanţe europeni sunt divizaţi. Vechea Europă continentală este favorabilă în timp ce Londra, Dublin şi cele câteva noi ţări membre din Est se opun. 
Majoritatea guvernelor din cele 27 de ţări ale Uniunii Europene (UE) sunt de dreapta,dar acţiunea lor este de inspiraţie keynesiană. Diferitele forţe politice de dreapta ale Uniunii ar trebui să se inţeleagă, dincolo de clivaje, asupra unei strategii generale capabile să elimine criza, consideră El Pais. 
Busculat de recenta criză financiară şi presat de către vecinii săi să pună capăt secretului bancar, Luxemburg merge la urne cu conştiinţa finalului unei epoci. 
Criza economică îi loveşte pe românii veniţi să caute de lucru în Spania. Guvernele din Madrid şi Bucureşti au decis deci să finanţeze întoarcerea în ţara lor de origine, unde mâna de lucru lipseşte crud. 
