Dosare
1989, după 20 de ani
-
România
Revoluţia confiscată
21 decembrie 2009România liberă Bucureşti -
România
O pagină atât de greu de întors
4 decembrie 2009Libération Paris -
2 decembrie 2009PresseuropGazeta Wyborcza
-
2 decembrie 2009PresseuropGazeta Wyborcza
-
Europa Centrală şi de Est
Fiecare cu tranziţia lui postcomunistă
2 decembrie 2009Hospodářské noviny Praga -
Republica Cehă
Democraţia este şi pentru tineri
30 noiembrie 2009Respekt Praga -
Fosta Cehoslovacia
O revoluţie puţin masochistă
16 noiembrie 200910Lidové noviny Praga -
Slovacia
Libertatea presei, o luptă perpetuă
16 noiembrie 20091De Volkskrant Amsterdam -
După 89
Iubesc Europa, dar UE mă disperă
11 noiembrie 20093The Observer Londra -
Zidul Berlinului
Să nu uităm Polonia...
9 noiembrie 20092Polska The Times Varşovia -
Germania
A căzut un Zid
9 noiembrie 2009Presseurop -
Germania
O unitate de suprafaţă
6 noiembrie 2009Cicero Berlín -
Polonia – Republica Cehă
Spiritul anului 1989 adie peste underground
2 noiembrie 2009Respekt Praga -
Republica Cehă
Generaţia deziluzionată
28 octombrie 2009El País Madrid -
Ungaria
Campionii deprimării
12 octombrie 20092Heti Világgazdaság Budapesta -
Toamna 1989
Zidul a căzut la Leipzig
9 octombrie 2009Die Zeit Hamburg -
Scut antirachetă
Teama de Rusia revine
18 septembrie 20091Presseurop -
4 septembrie 2009Cafébabel.com Paris
-
1 septembrie 2009Evenimentul Zilei Bucureşti
-
Al Doilea Război Mondial
Varşovia şi Moscova, regândind 1939
31 august 20091Presseurop -
Republica Cehă
Spionul care vine din frig
28 august 20091Respekt Praga -
Atletism
Moştenirea dopajului
20 august 2009Der Spiegel Hamburg -
ANIVERSAIRE
Picnicul care a transformat Europa
19 august 2009Presseurop -
Republica Cehă-Slovacia
Gemene pe calea maturităţii
13 august 2009Týden Praga -
Croaţia
Goli Otok, un trecut dureros
3 august 2009Trouw Amsterdam -
Moldova
O anume civilizaţie
28 iulie 20091Timpul Chisinau -
16 iulie 20092România liberă Bucureşti
-
Nostalgie
Când cehii descoperă lumea
16 iulie 2009 -
Europa de Est
Deranjantele arhive ale comunismului
9 iulie 20091Respekt Praga -
26 iunie 20091Cafébabel.com Paris
-
Preşedinţie UE
Zero puncte pentru Preşedinţia cehă
18 iunie 2009Mladá Fronta DNES Praga -
4 iunie 20091Presseurop
Cu douăzeci de ani în urmă, exact în această zi, Nicolae Ceauşescu era huiduit în timpul ultimului său discurs. Căderea sa, câteva ore mai târziu, îşi păstrează încă misterele. Un lucru este sigur astăzi: evenimentele sângeroase din decembrie 1989 au profitat cu siguranţă anumitor comunişti. 
Românii îşi aleg preşedintele în 6 decembrie, după o campanie dominată de problema corupţiei şi a moştenirii comunismului. Dar mai este cultura, cea care păstrează locul ţării lor în Europa, crede scriitoarea Julia Kristeva. 
Locuri de muncă, guvern, infrastructuri : după 1989, ţările fostului bloc comunist au trebuit să se reinventeze. Fiecare a făcut-o în felul ei, cu mai mult sau mai puţin succes, aşa cum a constatat cotidianul ceh Hospodárske Noviny, care a făcut câteva comparaţii.
În faţa unei clase politice din ce în ce mai contestate, studenţii din Praga au decis să-şi confrunte punctele de vedere cu cele ale unor lideri. Obiectiv: schimbare de perspectivă şi pregătirea unei reînnoiri a peisajului democratic. 
Realizată fără violenţă, căderea Cehoslovaciei comuniste, pe 17 noiembrie 1989, a fost de asemenea lipsită de excitaţia inerentă în orice revoluţie. Ziaristul Jiří Penas aşterne o interpretare psihanalitică a evenimentului.
Viaţa ziariştilor slovaci nu este deloc liniştită. Confruntaţi cu un guvern populist care caută să le pună botniţă prin legi şi procese, aceştia reuşesc totuşi să dezvăluie numeroase scandaluri. 
Douăzeci de ani după căderea Zidului de la Berlin, speranţa inspirată de acest eveniment a fost înăbuşită de o Uniune Europeană care urmăreşte "să standardizeze atitudinile şi comportamentele", susţine Henry Porter în The Observer. 
Pentru lumea întreagă, căderea zidului Berlinului este cea care marchează sfârşitul comunismului în Europa. Cu cinci luni înainte, primele alegeri libere poloneze au deschis totuşi calea spre schimbare. Dar asta nu e o imagine tot atât de cunoscută, constată ziaristul Jacek Stawiski. 
În acest 9 noiembrie, o Germanie reunificată şi o Europă pacificată celebrează aniversarea prăbuşirii Zidului de la Berlin, simbolizând sfârşitul războiului rece. Presa europeană salută evenimentul, dar notează că dispariţia lumii bipolare nu a generat profituri evidente Vechiului continent. 
Prea ocupaţi de a se adapta unei noi societăţi, germanii din est nu s-au putut dezbăra cum trebuie de ceea ce a reprezentat fosta RDG. Şi menţinerea mitului reunificării împiedică deschiderea unei adevărate dezbateri, crede scriitorul Thomas Brussig. 
In octombrie 1989, artiştii undergroundului polonez şi cehoslovac se regăseau la Wroclaw pentru un festival al culturii independente. Douăzeci de ani mai târziu, în oraşul polonez şi la Praga, o expoziţie şi un concert fac să renască sufletul acestei solidarităţi între rezistenţii culturali ai regimului comunist. 
Politica europeană controversată a preşedintelui ceh Klaus este unul dintre semnele crizei morale care traversează ţara. Dar şi mai grav, "un capitalism mafiot" s-a instalat la cald şi cangrenează Cehia, estimă fostul dizident şi presedinte Václav Havel, în El País. 
O recentă anchetă internaţională plasează ungurii printre popoarele cele mai pesimiste cu privire la viitorul lor. De la perdanţii tranziţiei post-comuniste la ideologi, sociologul Elemér Hankiss conturează diferitele profiluri ale acestei deprimări colective. 
Berlin şi zidul lui sunt simbolul sfârşitului comunismului în Europa. Totuşi, pe 9 octombrie 1989, regimul Germaniei de Est a început întâi să se cutremure în capitala Saxoniei. Fără marea demonstraţie din ziua aceaa, aminteşte Die Zeit, istoria ar fi fost diferită. 
Decizia lui Barak Obama de a nu mai instala în Polonia şi în Republica Cehă sistemul de apărare antirachetă promis de către George Bush, a fost foarte rău primită în cele două ţări. Presa îşi face probleme în privinţa influenţei Moscovei în regiune. 
O Europă deschisă, fără a fi însă roz bonbon. Filmul documentar ”La frontiera interioară” va fi difuzat toată vara, în 40 de puncte ale vechii cortine de fier. Şapte portrete pentru a povesti obstacolele, uneori mentalităţile, care îi împiedică pe europeni să se înţeleagă. 
Hiroshima, Cernobîl, Ground Zero, Auschwitz,...tot atâtea localităţi care evocă masacre, genocide şi catastrofe, şi care atrag anual milioane de turişti. În România, fosta închisoare de la Sighet concentrează curiozitatea vizitatorilor aflaţi în căutare de emoţii macabre. 
În 1 septembrie, şefii de stat polonezi, germani şi ruşi se întâlnesc pentru a comemora invazia germană a Poloniei, cea care va declanşa al Doilea Război Mondial în 1939. Dar, între Varşovia şi Moscova, războiul cuvintelor face ravagii pe tema responsabilităţii Uniunii sovietice. 
Pe data de 17 august, doi membri ai ambasadei ruse din Praga, acuzaţi de spionaj, au fost expulzaţi. A doua zi, doi diplomaţi cehi ce lucrau la Moscova au fost trimişi acasă, ca represalii. Acest episod ilustrează tensiunile ce marchează încă relaţiile dintre Rusia şi foştii săi sateliţi, care acum fac parte din UE şi NATO. 
O dată cu reunificarea, Republica Federală Germania a moştenit de la atleţii Republicii Democrate Germane nu numai fabuloasele lor prestaţii, ci şi maşina de fabricat recorduri cu ajutorul anabolizantelor. La douăzeci de ani după, menajul încă nu a fost făcut. 
În 19 august 1989, mai multe mii de persoane şi-au dat întâlnire în apropiere de oraşul maghiar Sopron, aproape de frontiera cu Austria, pentru un "picnic paneuropean". Organizat de către partidele democratice maghiare de opoziţie şi de către mişcarea Pan-europeană a lui Otto de Habsbourg, cu acordul autorităţilor maghiare, picnicul a fost o ocazie norocoasă de a deschide frontiera timp de trei ore şi a fost unul din episoadele marcante ale căderii Cortinei de Fier. 
Dizolvată în 31 decembrie 1992, Cehoslovacia rămâne încă vie în spiritul cehilor şi al slovacilor. Republica Cehă are totuşi tendinţa de a se interesa mai puţin de stadiul naţiunii sale gemene şi rămâne mai influentă din punct de vedere cultural şi lingvistic, constată săptămânalul Tyden. 
Câmp de reeducare timp de 40 de ani pe vremea lui Tito, insula croată va găzdui în curând un centru memorialistic şi de documentare. Dar pentru vechii deţinuţi, recunoaşterea suferinţelor îndurate rămâne o bătălie grea, neterminată, constată cotidianul olandez Trouw. 
La patru luni de la alegerile electorale contestate în stradă, moldovenii se duc din nou la urne în acest 29 iulie, pentru alegeri anticipate. Dincolo de menţinerea la putere a comuniştilor, la Chisinău este în joc raportul de forţe între Occident şi modelul euroasiatic, consideră cotidianul moldav Timpul. 
În 2008, aproape un român din doi a primit ajutoare sociale. Confortabile pensii pentru unii sau foarte lungi concedii post natale, Statul îşi răsfaţă cetăţenii. Singurul bemol, şomerii rămân departe de această bunăstare în timp ce bogaţii profită de sistem. 
În 1989, după căderea regimului comunist, autobuzele cehoslovace plecau să cucerească marile oraşe ale Europei... şi centrele lor comerciale. După douăzeci de ani, Lidové Noviny îşi aminteşte de această epocă în care aventura era la colţul parkingului. 
În fostul bloc sovietic, problema arhivelor poliţiei secrete revine cu regularitate să tulbure opinia publică. Între dorinţa de a înţelege şi între uitare, atitudinea fiecărei ţări variază potrivit manierei în care s-a derulat tranziţia politică. 
Născute în ceea ce numim încă "ţările din Est", au astăzi 20 de ani şi profită fără complexe de deschiderea spre capitalism a ţărilor lor. Intâlnire cu noile "working girls" ale Europei. 
Republica Cehă a făcut să se vorbească mult de ea în timpul celor şase luni de preşedinţie cehă a Uniunii. Dar pentru euroscepticismul şi lipsa sa de ambiţie, regretă politologul Lukáš Macek în Mladá Fronta DNES. 
Douăzeci de ani după, polonezii încă mai discută despre sensului pe care trebuie să îl dea primelor lor alegeri libere. În Gazeta Wyborcza, Adam Michnik îşi aminteşte de "cel mai frumos chip" al ţării, în timp ce Rzeczpospolita deploră "o perioadă de amnezie şi de slăbire a sensului civic".