Dosare
-
Zece viziuni ale Europei | 10: O renaștere multiculturală
2 ianuarie 201150710 Presseurop -
Zece viziuni ale Europei | 9: Dorind să rămân optimist
1 ianuarie 20111421 Presseurop -
Zece viziuni ale Europei | 8: În paradisul negocierilor
31 decembrie 201075 Presseurop -
Zece viziuni ale Europei | 7: Când fiica mea va purta burka...
30 decembrie 20101655 Presseurop -
Zece viziuni ale Europei | 6: Utopia este la uşile noastre
29 decembrie 20103042 Presseurop -
Zece viziuni ale Europei | 5: E-u-r-o-p-a, continent primitiv
28 decembrie 20104934 Presseurop -
ZECE VIZIUNI ALE EUROPEI | 4: O iubesc aşa cum îmi iubesc maşina
27 decembrie 2010391 Presseurop -
Zece viziuni ale Europei | 3: Bucuria vârstei mijlocii
26 decembrie 20101001 Presseurop -
Zece viziuni ale Europei | 2: În căutarea spiritului european
25 decembrie 20103682 Presseurop -
Zece viziuni ale Europei | 1: European, deci paria
23 decembrie 20101865 Presseurop
Editorial
A fost un an plin de zgomot şi de furie. De la cvasi-falimentul grec la criza irlandeză, Europa a trăit 2010 cu teama de o spargere a zonei euro, aplicând în trecere o austeritate care se anunţă ca fiind durabilă şi implementând un mecanism inedit de stabilitate financiară. În acest timp, Germania părea a pune în cauză principiul de solidaritate dintre europeni, Franţa expulza mii de romi iar extrema dreaptă intra în Parlamentul suedez şi aproape la guvernare în Olanda.
Polonia pierdea încă o dată elite aproape de Katyn şi cădea într-o psiho-dramă politico-religioasă, Italia se înfunda şi mai mult în ridicolul aventurilor sexuale ale şefului său de guvern iar Ungaria, sub impulsul unei drepte naţionaliste, readucea în discuţie ordinea sa constituţională.
An haotic, deci. An dificil, în acelaşi timp, pentru o Europă care pare să fie din ce în ce mai marginalizată pe scena internaţională, luată pe scurt de o lume emergentă adeseori mai puţin democratică dar mai dinamică.
În faţa acestei actualităţi, este necesar să luăm puţină distanţă şi să privim realitatea dintr-un alt unghi de vedere. Pentru aceasta, am invitat 10 autori europeni, scriitori şi analişti, semnături cunoscute dar şi noi voci, să scrie despre Europa. Cei care văd dincolo de succesiunea de evenimente, cei care îşi imaginează un alt viitor sau cei care trăiesc actualitatea ca fiinţe umane şi ca cetăţeni.
În această serie, Arnon Grunberg (Olanda), Fernando Savater (Spania), Pawel Swieboda (Polonia), Thomas Brussig (Germania), Gonçalo M. Tavares (Portugalia), Philippe Perchoc (Franţa), Petra Hůlová (Republica cehă), Mircea Vasilescu (România), Tim Parks (Marea Britanie) şi Loretta Napoleoni (Italia) vă oferă posibilitatea de a vedea altfel Europa.
Aceste articole au fost publicate în colaborare cu The Guardian în Marea Britanie, Der Spiegel în Germania și Respekt în Republica cehă.
Să lăsăm în urma noastră conformismul, corupția și elitismul. Să facem loc noii generații multiculturală, mobilă și solidară. Aceasta este dorința economistei italiene Loretta Napoleoni, exprimată într-o scrisoare adresată fiului ei.
Romancierul Tim Parks vrea o Europă construită pe o viziune comună, o Europă care să se arate încântată de ideea de a remodela lumea, nu una care să se lupte pentru a o menține neschimbată.
Este principala şi cea mai frumoasă idee a Uniunii Europene: să ne aşezăm cu toţii în jurul unei mese şi să discutăm, cu toleranţă şi cu stil. Şi ce dacă lumea avansează mai repede decât progresează discuţiile noastre? Istoricul român Mircea Vasilescu vine în apărarea stilului nostru european.
Femeia este viitorul Europei, citim în reviste, dar despre ce fel de viitor este vorba? Romanciera cehă Petra Hulova ne oferă viziunea sa tragi-comică.
UE se comportă ca un adolescent complexat, care nu ştie ce să facă cu corpul său, spune cercetătorul francez Philippe Perchoc. Şi totuşi căutând vise noi, din partea ţărilor care ar putea adera, ea va creşte şi îşi va asuma rolul său în lume.
În timp ce cursurile Bursei se inflamau, în Europa se ardeau vaci. Dar astăzi cultul valorii dispare în profitul adevăratei valori a lucrurilor. Iată viziunea scriitorului portughez Gonçalo Tavares.
Ea nu inspiră cu adevărat artiştii, Europa. De altfel, scriitorul german Thomas Brussig o vede mai degrabă ca pe o maşină, obiect fetiş pentru unii, şi care are meritul de a ne duce exact acolo unde dorim.
Europa este la o intersecție de drumuri, dar este încă atrăgătoare. Ar trebui să-și împărtășească modelul politic, social și economic cu restul lumii, scrie Paweł Świeboda.
În fața confuziei politice, sociale și religioase care a pus stăpânire pe Europa, filozoful spaniol Fernando Savater pledează pentru un nou spirit, deschis talentelor, ideilor și credințelor.
A trebuit ca scriitorul olandez Arnon Grunberg să se mute la New York pentru a se simţi european. Întrucât, în familia sa, identitatea s-a construit mai curând din exil şi dezrădăcinare. O poveste care este astăzi valabilă pentru mulţi dintre noi.