Dosare
Ce viitor pentru Europa?
On Presseurop
-
Referendum: Pledoarie pentru un referendum european
23 august 201214296 De Morgen Bruxelles -
Idei: În 2014, să avem alegeri cu adevărat europene
17 august 201222358 La Repubblica Roma -
Dezbatere: Hai să inventăm Statele Unite ale Europei
8 august 201236799 EUobserver.com Bruxelles -
Tineri: Să lansăm primăvara europeană!
1 august 201247819 Polityka Varşovia -
Democraţie: Este timpul ca preşedintele UE să fie ales
11 iulie 201230070 Fokus Stockholm -
Dezbatere: Manipularea ADN-ului Europei
6 iulie 20129629 Gazeta Wyborcza Varşovia -
Dezbatere: Cinci propuneri pentru schimbarea Europei
4 iulie 2012277122 Internazionale Roma -
Criza zonei euro: Ingo Schulze - 10 teze despre criză
27 ianuarie 2012162524 Süddeutsche Zeitung München -
Idei: Recucerirea Europei văzută de Geert Mak
9 ianuarie 20122377 NRC Handelsblad Amsterdam -
Uniunea Europeană: Daţi democraţiei o şansă
1 decembrie 201140730 The Guardian Londra -
Criză în zona euro: Pentru un nou drum german
31 august 20111966 Der Spiegel Hamburg -
Ficţiune politică: O superputere întemeiată
22 august 20111525 Le Figaro Paris -
Dezbateri: Europa, gingaşul gigant trebuie să se trezească
8 iulie 20112266 De Groene Amsterdammer Amsterdam -
Dezbateri: Cosmopolitismul poate salva Europa
1 iulie 201131215 Die Zeit Hamburg -
O viziune a Europei: Am un vis
4 februarie 20117381 The Guardian Londra -
Integrare: Există o Europă Federală?
12 octombrie 20101383 The Independent Londra -
Dezbatere : Duh european, eşti aici?
10 septembrie 2010312 Philosophie Magazine Paris -
Integrare europeană: Uniunea în lipsă de lideri
30 august 2010322 Trouw Amsterdam -
Ce viitor pentru Europa? (10) : O uniune multipolară
29 iulie 201035 Gazeta Wyborcza Varşovia -
Ce viitor pentru Europa? / 9: Şi totuşi, avansează
12 iulie 201025 Respekt Praga -
Ce viitor pentru Europa / 8: Nebunia periculoasă a “cât mai multă Europa”
5 iulie 2010351 Público Lisabona -
Ce viitor pentru Europa / 7: Două Europe în faţa crizei
1 iulie 201076 La Repubblica Roma -
Ce viitor pentru Europa / 6: Căutăm lideri motivaţi pentru Uniune în derivă
23 iunie 2010331 Corriere della Sera Milano -
Ce viitor pentru Europa ? / 5: Europa este o şansă, dar europenii nu o ştiu!
15 iunie 201084 L'Espresso Roma -
Ce viitor pentru Europa ? / 5: O grea întoarcere la realitate
28 mai 201026 Gazeta Wyborcza Varşovia -
Ce viitor pentru Europa? (3) : Destinul nostru impune acţiunea
26 mai 20101174 Die Zeit Hamburg -
Ce viitor pentru Europa? (2): Daţi-ne înapoi CEE!
25 mai 2010871 Der Spiegel Hamburg -
Unde este viitorul Europei ? / 1: Dezbinarea Europeană
21 mai 201042 Die Presse Viena -
Editorial: Totuşi, La Mulţi Ani!
9 mai 2010112Presseurop
Corolar indispensabil al uniunii monetare şi fiscale, uniunea politică evocată de liderii europeni şi Constituţia aferentă nu ar fi legitime fără acordul democratic al poporului. Iar pentru a-l obţine, trebuie să se treacă printr-o consultare pan-europeană, consideră un editorialist flamand. 
Cu siguranţă, un spaţiu public european există. Dar suntem încă departe de o adevărată uniune politică. De ce să nu facem din acest proiect ambiţios miza alegerilor din 2014 cu scopul de a mobiliza alegătorii în jurul unui mare proiect european?, se întreabă Andrea Manzella, profesor de drept italian. 
În economie, dar şi în diplomaţie sau doar în administraţie, mărimea ţărilor contează. Iar cele ale statelor din UE, prea mici la scara mondială, nu mai sunt adaptate. Soluţia? Să se aplice Europei modelul Statelor Unite ale Americii, sugerează jurnalistul Philip Ebels. 
Fiecare al cincilea tânăr european este azi în şomaj, şi chiar unul din doi, în anumite ţări. A fost nevoie de mult mai puţin pentru ca tinerii din ţările arabe să se ridice împotriva guvernelor lor, reaminteşte un editorialist polonez. Dar ce se va întâmpla dacă modelul nostru social nu le mai oferă nicio speranţă tinerilor? 
De ce europenii îi cunosc mai bine pe Obama şi Romney decât pe Barroso sau Van Rompuy? Pentru că ei nu îi pot alege pe liderii UE. Cea mai bună metodă pentru a remedia “deficitul democratic” european este să fie aleşi, prin sufragiu universal, consideră jurnalistul suedez Martin Ǻdahl. 
Că înseamnă solidaritate economică sau unitate politică, "mai multă Europă", pare a fi o cale de ieşire din criza actuală, scrie un editorialist polonez. Dar cum putem realiza acest lucru, fără a lărgi şi mai mult prăpastia dintre ceea de ce UE are nevoie şi ceea ce societăţile europene sunt dispuse să accepte? 
Corolar al uniunii monetare, uniunea politică nu se va putea face decât dacă UE se dotează cu structuri mai democratice, implicându-i mai mult pe europeni. Eric Jozsef, cronicar la Internazionale, arată cum se poate ajunge aici. 
Iată nebunia care a devenit un fapt de la sine înţeles, un dat: de ani de zile societatea este jefuită, iar democraţia este ruinată. Scriitorul german Ingo Schulze s-a săturat. Zece motive pentru ane lua pe noi înşine din nou în serios. 
Uniunea a intrat oare într-o fază terminală? Într-un eseu, jurnalistul şi istoricul olandez Geert Mak consideră că, până în 2012, ea va trebui să-şi aleagă calea politică care să o scoată din logica banilor. Sau îşi va pierde locul în lume. 
Se transformă UE într-un imperiu condus de Germania? Pentru socialistul german Ulrich Becks, ar trebui să profităm de această mult răspândită şi mult discutată teamă de a stabili o nouă organizare a Uniunii, bazată pe o comunitate reală a cetăţenilor. 
În faţa crizei şi a revoltei tinerilor, nu există decât o soluţie: mai multă Europa. O politică pe care Angela Merkel trebuie să aibă curajul să o ridice la rangul de prioritate, la fel de importantă ca Ostpolitik din anii 70, estimează sociologul Ulrich Beck. 
Le Figaro îşi începe seria de vară "Lumea peste 20 de ani" cu un episod european: suntem în 2031, botezul navei amiral a marinei de război europene marchează lansarea mult aşteptatei apărări comune, ultimul element al "Marelui Salt" început cu 15 ani în urmă, şi care-i conferă în sfârşit Uniunii Europene locul care i se cuvine pe scena internaţională. 
În acest început de al XXI-lea secol, Europa este aidoma unui dinozaur. Pentru a se adapta la noua lume în formare, ea trebuie să iasă din lenevia ei. Apelul scriitorului olandez Geert Mak. 
Stat-naţiune sau Europă federală: pentru sociologul Ulrich Beck, această alegere clasică binară este depăşită. A venit vremea să-i dăm un caracter cosmopolit, mai deschis şi mai democratic. 
Haideţi sa sfărâmăm bariera dintre liberalii anemici şi extremiştii plini de pasiune, ca să lăsăm Europa să meargă înainte – sfătuieşte filozoful sloven Slavoj Zizek. 
Deoarece trece printr-o altă criză de încredere, Europa este împărţită în două tabere opuse : una care încearcă să relanseze proiectul federalizării şi alta care optează pentru un stil mai britanic al parteneriatului european. Şi este foarte greu de spus care din soluţii e mai bună.
Declinul Europei este o idee la modă, consolidată de indicatorii economici şi demografici nefavorabili. Dar o civilizaţie este judecată de asemenea asupra forţei sale creatoare, reaminteşte un intelectual francez. 
Pe când UE trece printr-o criză economică şi probleme politice şi sociale, liderii ei par să ducă lipsă de voluntarismul necesar pentru a remedia situaţia. Politologul Rob de Wijk îi îndeamnă să inverseze tendinţa pentru a frâna declinul continentului. 
Cu ţări care îşi urmăresc propria agendă, Franţa şi Germania plasându-se în fruntea clasamentului, şi cu decizii majore luate în reuniuni neoficiale, diviziunile din sânul UE se adâncesc, susţine Marek Cichocki, filozof polonez, expert în probleme europene. 
Criza grecească, rigoarea germană, noul echilibru mondial: în aceste ultime luni, UE a fost supusă unei dure încercări. Dar acest lucru nu o va împiedica să se construiască sub o formă ceva mai diferită, ne asigură ziaristul şi politologul german Josef Joffe. Interviu 
Pentru a face faţă riscului de faliment al celor mai îndatorate State membre, cei Douăzeci şi Şapte au adoptat măsuri - plan de stabilizare a monedei euro, schiţă de guvernanţă economică - care merg în sensul unei mai mari integrări. Dar au făcut toate acestea încă o dată fără a solicita părerea europenilor, regretă Publico. 
Criza economică a încetinit, ba chiar stopat apropierea între ţările din Europa Occidentală şi cele ale fostului bloc comunist. Frânate în elanul lor spre o democraţie liberală de dezamăgirile capitalismului, acestea din urmă asistă la o subversiune a valorilor pentru care s-au bătut, scrie intelectualul italian de origine iugoslavă Predrag Matvejević. 
În momentul când introducerea monedei unice şi consolidarea sa ar fi necesitat o adevărată conducere, Europa a rămas fără. În faţa crizei euro-ului şi riscurilor de fragmentare a Uniunii, ar fi timpul ca liderii politici naţionali să lase locul autorităţilor europene cu adevărat independente.
Confruntaţi cu criza, guvernele şi cetăţenii cedează tentaţiei retragerii în sine, egoismului şi fricii de necunoscut. Şi totuşi, subliniază scriitorul Tahar Ben Jelloun, imigraţii au devenit parte integrantă a peisajului european şi participă, alături de concetăţenii lor "nativi", la identitatea Europei de astăzi. 
De ani de zile, UE a trăit într-o ficţiune politic corectă : toate ţările aveau drepturi egale. Dar, pentru a apăra modelul european, cetăţenii şi elitele trebuie să-şi vorbească limba adevărului, consideră politologul bulgar Ivan Krastev. 
Ca şi cancelarul german, liderii europeni par să se refugieze în spatele voinţei popoarelor lor pentru a-şi explica inerţia. Şi totuşi numai prin voinţa politică vom putea face faţă crizei şi menţine idea europeană, susţine filozoful Jürgen Habermas. 
Tehnocraţii de la Bruxelles au ucis Europa pe care o iubeam dorind ca locuitorii ei din Nord şi cei din Sud să fie identici. Astăzi toată lumea trebuie să plătească consecinţele, acuză scriitorul olandez Leon de Winter. 
Angela Merkel se izolează, Nicolas Sarkozy reuneşte ţările din Sud, iar UE nu mai ştie unde să se îndrepte. În urma crizei euro-ului şi felului de a răspunde la aceasta, dispar încrederea şi dorinţa de a lucra împreună, scrie Die Presse. 
