-
12 octombrie 2010
The Independent
Londra
-
10 septembrie 2010
Philosophie Magazine
Paris
-
30 august 2010
Trouw
Amsterdam
-
Ce viitor pentru Europa? (10)
29 iulie 2010
Gazeta Wyborcza
Varşovia
-
Ce viitor pentru Europa? / 9
12 iulie 2010
Respekt
Praga
-
Ce viitor pentru Europa / 8
5 iulie 2010
Público
Lisabona
-
Ce viitor pentru Europa / 7
1 iulie 2010
La Repubblica
Roma
-
Ce viitor pentru Europa / 6
23 iunie 2010
Corriere della Sera
Milano
-
Ce viitor pentru Europa ? / 5
15 iunie 2010
L'Espresso
Roma
-
Ce viitor pentru Europa ? / 5
28 mai 2010
Gazeta Wyborcza
Varşovia
-
Ce viitor pentru Europa? (3)
26 mai 2010
Die Zeit
Hamburg
-
Ce viitor pentru Europa? (2)
25 mai 2010
Der Spiegel
Hamburg
-
Unde este viitorul Europei ? / 1
21 mai 2010
Die Presse
Viena
-
Deoarece trece printr-o altă criză de încredere, Europa este împărţită în două tabere opuse : una care încearcă să relanseze proiectul federalizării şi alta care optează pentru un stil mai britanic al parteneriatului european. Şi este foarte greu de spus care din soluţii e mai bună.
Declinul Europei este o idee la modă, consolidată de indicatorii economici şi demografici nefavorabili. Dar o civilizaţie este judecată de asemenea asupra forţei sale creatoare, reaminteşte un intelectual francez. 
Pe când UE trece printr-o criză economică şi probleme politice şi sociale, liderii ei par să ducă lipsă de voluntarismul necesar pentru a remedia situaţia. Politologul Rob de Wijk îi îndeamnă să inverseze tendinţa pentru a frâna declinul continentului. 
Cu ţări care îşi urmăresc propria agendă, Franţa şi Germania plasându-se în fruntea clasamentului, şi cu decizii majore luate în reuniuni neoficiale, diviziunile din sânul UE se adâncesc, susţine Marek Cichocki, filozof polonez, expert în probleme europene. 
Criza grecească, rigoarea germană, noul echilibru mondial: în aceste ultime luni, UE a fost supusă unei dure încercări. Dar acest lucru nu o va împiedica să se construiască sub o formă ceva mai diferită, ne asigură ziaristul şi politologul german Josef Joffe. Interviu 
Pentru a face faţă riscului de faliment al celor mai îndatorate State membre, cei Douăzeci şi Şapte au adoptat măsuri – plan de stabilizare a monedei euro, schiţă de guvernanţă economică – care merg în sensul unei mai mari integrări. Dar au făcut toate acestea încă o dată fără a solicita părerea europenilor, regretă Publico. 
Criza economică a încetinit, ba chiar stopat apropierea între ţările din Europa Occidentală şi cele ale fostului bloc comunist. Frânate în elanul lor spre o democraţie liberală de dezamăgirile capitalismului, acestea din urmă asistă la o subversiune a valorilor pentru care s-au bătut, scrie intelectualul italian de origine iugoslavă Predrag Matvejević. 
În momentul când introducerea monedei unice şi consolidarea sa ar fi necesitat o adevărată conducere, Europa a rămas fără. În faţa crizei euro-ului şi riscurilor de fragmentare a Uniunii, ar fi timpul ca liderii politici naţionali să lase locul autorităţilor europene cu adevărat independente.
Confruntaţi cu criza, guvernele şi cetăţenii cedează tentaţiei retragerii în sine, egoismului şi fricii de necunoscut. Şi totuşi, subliniază scriitorul Tahar Ben Jelloun, imigraţii au devenit parte integrantă a peisajului european şi participă, alături de concetăţenii lor "nativi", la identitatea Europei de astăzi. 
De ani de zile, UE a trăit într-o ficţiune politic corectă : toate ţările aveau drepturi egale. Dar, pentru a apăra modelul european, cetăţenii şi elitele trebuie să-şi vorbească limba adevărului, consideră politologul bulgar Ivan Krastev. 
Ca şi cancelarul german, liderii europeni par să se refugieze în spatele voinţei popoarelor lor pentru a-şi explica inerţia. Şi totuşi numai prin voinţa politică vom putea face faţă crizei şi menţine idea europeană, susţine filozoful Jürgen Habermas. 
Tehnocraţii de la Bruxelles au ucis Europa pe care o iubeam dorind ca locuitorii ei din Nord şi cei din Sud să fie identici. Astăzi toată lumea trebuie să plătească consecinţele, acuză scriitorul olandez Leon de Winter. 
Angela Merkel se izolează, Nicolas Sarkozy reuneşte ţările din Sud, iar UE nu mai ştie unde să se îndrepte. În urma crizei euro-ului şi felului de a răspunde la aceasta, dispar încrederea şi dorinţa de a lucra împreună, scrie Die Presse. 
