Dosare
Zona euro, vertijul crizei
Efectul de domino
-
Consiliul European: Da, euro este muritor
28 iunie 201213939PresseuropLe Monde, Handelsblatt, Público & 2 altele -
Consiliul European: Vietnamul Europei
28 iunie 2012151120 La Repubblica Roma -
Zona euro: Jocul Germaniei în finala pentru euro
26 iunie 2012195202 Süddeutsche Zeitung München -
Criza datoriei publice: Fără o alternativă mai bună, Cipru se adresează UE
26 iunie 201232PresseuropO Phileleftheros, Politis -
Criza zonei euro: “Salvaţi soldatul euro !”
22 iunie 20124610PresseuropL'Espresso, Le Figaro, La Stampa, El País -
G20: Monti neagă că utilizarea FESF este o “salvare”
20 iunie 20125916PresseuropThe Daily Telegraph, The Guardian, Corriere della Sera -
Grecia: Urmează vremuri sumbre dacă nu ne schimbăm
19 iunie 201245915 The Daily Telegraph Londra -
Grecia: Răul a fost evitat... pentru moment
18 iunie 2012716PresseuropJornal de Negócios, Frankfurter Rundschau, La Vanguardia & 2 altele -
Italia: La Roma, salvarea nu mai este un tabu
15 iunie 2012271164 Linkiesta Milan -
Cipru: Un plan de salvare, repede!
13 iunie 2012838 Cyprus Mail Nicosia -
Criza datoriei publice: Italia vrea să se creadă la adăpost
13 iunie 201251125PresseuropLa Stampa, Il Sole-24 Ore -
Criza bancară: Minciuni plătite scump
12 iunie 201241928 Jornal de Negócios Lisabona -
Spania: Lovitura de poker a salvării “light”
11 iunie 201210668 El País Madrid -
Spania: Timpul nostru se apropie de sfârșit
6 iunie 2012162166 La Vanguardia Barcelona -
Germania: Criza bate la uşă
5 iunie 201212012PresseuropSüddeutsche Zeitung, Der Spiegel -
Rezultatele economice ale UE: Criza se adânceşte, Bruxelles este în negare
31 mai 201232986 The Guardian Londra -
Criza bancară: Spania se poate descurca singură?
29 mai 201221243 El País Madrid -
Zona euro: Ora adevărului a sunat
23 mai 201210377 El País Madrid -
Spania: Disciplină şi totul va merge bine
18 mai 20125718 El Mundo Madrid -
Editorial: Fără ieşire?
18 mai 2012482Presseurop -
Criza grecească: Ieşirea din zona euro, un bluf
15 mai 201229684 La Stampa Torino -
Zona euro: Băncile ar putea cauza căderea monezii euro
14 mai 201235644 NRC Handelsblad Amsterdam -
Zona euro: Focul grec ameninţă din nou
11 mai 2012270233 El País Madrid -
Economie: FMI, un aliat mai puțin comod
18 aprilie 2012199122 NRC Handelsblad Amsterdam -
Zona euro: Iluzia care valora o mie de miliarde
2 aprilie 20122958 De Volkskrant Amsterdam -
Criza economică: Europenii din Vest economisesc mai mult
2 aprilie 2012401PresseuropDziennik Gazeta Prawna -
Zona euro: Furtuna a trecut, e timpul să facem puţină politică
14 martie 201210557 La Stampa Torino -
Grecia: Naufragiul a fost evitat
9 martie 201294146 To Ethnos Atena -
Ficţiune: Ghidul călătorului în criza euro
2 martie 201234410 Cicero Berlín -
Criza zonei euro: Marele târg european
21 februarie 201250857 The Independent Londra
Rigoare versus creştere
-
Franţa-Italia: “Axa creşterii” latine contra “axei austerităţii” germane
15 iunie 20125620PresseuropLe Monde, La Repubblica, La Stampa -
Criza datoriei publice: Berlin uită lecţiile istoriei, cred Ferguson şi Roubini
11 iunie 201211436PresseuropDer Spiegel, Financial Times -
Irlanda: De ce este necesar pactul fiscal
30 mai 2012541 The Irish Times Dublin -
Irlanda: “Nu, dar...” la pactul fiscal
30 mai 20127363 The Irish Times Dublin -
Zona euro: “Este sfârşitul hegemoniei germane”
24 mai 201226091 To Vima Atena -
Criza zonei euro: Creşterea, noul cuvânt magic
23 mai 201224926 Trouw Amsterdam -
Editorial: Să înceapă dezbaterea!
27 aprilie 20121728Presseurop -
Criza datoriei publice: Sfârşit de drum pentru austeritatea europeană?
24 aprilie 201256444 The Guardian Londra -
Economie: 2012, revoluţia hollandeză
24 aprilie 201235310 El País Madrid -
Muncă: Criza, o oportunitate de aur pentru angajatori
23 martie 2012208853 Frankfurter Rundschau Frankfurt -
Pact bugetar: O victorie pentru Margaret Thatcher
12 martie 201228525 Aftonbladet Stockholm -
Consiliul European: Există alternative la pactul fiscal
2 martie 201215842 The Independent Londra -
Consiliul European: Un front anti-austeritate creşte în Europa
1 martie 201229346 Le Monde Paris -
Criza din zona euro: Şi cu solidaritatea cum rămâne?
24 februarie 201233186 Financial Times Londra -
Zona euro: Fluierături la adresa comisarului pentru budget
30 ianuarie 201210161PresseuropPúblico, Le Monde, Ta Nea & 2 altele
O nouă Uniune
-
Consiliul European: Monti şi Rajoy îşi iau adio de la suveranitate
2 iulie 201217942 La Vanguardia Barcelona -
Consiliul European: Un salt înainte
29 iunie 2012133106 France Inter Paris -
Consiliul European: Un stress-test pentru europeni
27 iunie 20126561 El País Madrid -
Uniunea Europeană: Zece ţări pentru Statele Unite ale Europei
20 iunie 2012232533PresseuropDie Presse -
Dezbatere: Unde merge această Europă în criză?
15 iunie 2012285PresseuropHandelsblatt -
Criza datoriei publice: Uniunea politică, uşor de propus, greu de realizat
8 iunie 201211728PresseuropFinancial Times Deutschland, Financial Times Deutschland, Le Figaro -
Criza datoriei publice: Preţul euro: bani germani şi independenţa franceză
6 iunie 20127941PresseuropSüddeutsche Zeitung -
Eurozone crisis: Trăiască Statele Unite ale Europei
5 iunie 201279891 The Guardian Londra -
Criza din zona euro: “Maastricht 2” pentru a salva Spania și Cipru?
4 iunie 20129215PresseuropDiário Económico -
Zona euro: Barroso pentru o uniune bancară
31 mai 20124221PresseuropDer Standard -
Dezbatere: Europa trebuie să aleagă un superstat sau scindarea euro
25 mai 20129829PresseuropThe Economist -
Consiliul European: Criza, ieşirea e pe aici!
24 mai 2012162120 France Inter Paris -
Dezbatere: Marea coaliţie europeană
16 mai 201216015 Süddeutsche Zeitung München -
Criza datoriei publice: Creşterea nu se poate cumpăra aşa de uşor
19 aprilie 201227294 Dagens Nyheter Stockholm -
Uniunea Europeană: Ministrul german cere o nouă Constituţie europeană
15 martie 2012978PresseuropThe Times -
Editorial: Noua ordine
3 februarie 20125921Presseurop
Editorial
Au trecut doi ani de când, pe 9 mai 2010, cele douăzeci şi şapte state membre au crezut că au evitat pericolul prăbuşirii monedei euro prin crearea unui fond de ajutorare de 750 de miliarde de euro.
Dar criza continuă să se răspândească, afectând ţări mari, precum Spania sau Italia. Banii deblocaţi pentru ţările în dificultate nu au împiedicat pieţele financiare să destabilizeze moneda unică. Iar planurile de rigoare au avut drept urmare slăbirea economiilor şi degradarea condiţiilor de viaţă ale europenilor.
Trebuie deci să găsim altceva. În 2012, creşterea şi punerea în comun a datoriilor sunt în miezul dezbaterilor. Dar pentru aceasta, europenii vor trebui să realizeze o uniune politică mai puternică. O nouă Europă pentru a ieşi din criză? Este miza pe care o explică acest dosar.
Consiliul European nu poate să-şi permită găsirea unui nou compromis pe termen scurt, avertizează presa europeană. Conducătorii europeni trebuie să ia serios în considerare riscul prăbuşirii monezii unice, şi cu ea cel al UE.
Statele membre ale UE se întrunesc în cadrul unui alt summit decisiv. Dar nu fac decât să repete după aceeaşi partitură, sperând o rezolvare de la sine a crizei. La fel precum făceau generalii americani, incapabili să găsescă o cale de ieşire din război, care continuau să bombardeze Vietnamul, denunţă Barbara Spinelli.
Bătălia finală pentru moneda euro a început, avertizează Süddeutsche Zeitung, iar Angela Merkel va trebui să decidă înainte de summitul UE dacă şi în ce fel Germania poate salva moneda comună.
Au fost răspândite zvonuri săptămâni de-a rândul, dar cotidianul britanic The Daily Telegraph este cel care, la închiderea summitului din Mexic, a distrus tabuul, arătând că Spania şi Italia sunt pe punctual de a fi salvate. Dar este cu adevărat planul de a folosi bani din FESF (Fondul European de Stabilitate Financiară) o salvare?
Efectele devastatoare pe care măsurile de austeritate le au asupra cetăţenilor greci reprezintă un avertisment că istoria nu este un progres continuu sau o iluminare permanentă. Şi civilizaţiile se pot prăbuşi, avertizează Boris Johnson.
A doua zi după votul care a adus victoria partidelor "pro-memorandum", presa europeană îşi exprimă uşurarea: pentru moment, ipoteza unei ieşiri a Greciei din zona euro pare îndepărtată. Dar criza în care este adâncită moneda unică este departe de a fi terminată.
În pofida asigurărilor date de guvernul italian, ministerul Economiei analizează deja modalităţile de intervenţie pentru acordarea asistenţei financiare Italiei. Obiectivul este o soluţie simplă, care să evite ajungerea celei de-a treia economii a zonei euro în situaţia Greciei.
Plutea în aer de mai multe săptămâni: Nicosia se pregăteşte să ceară de la UE un ajutor financiar de urgenţă, estimat la 3-4 miliarde de euro, pentru a-şi recapitaliza băncile, foarte expuse datoriei greceşti, şi pentru a se refinanţa. Dar timpul este limitat, notează cotidianul anglofon Cyprus Mail.
Băncile şi politicienii sunt complici şi responsabili de dezastrul bancar din Spania. Iar cetăţenii sunt cei care trebuie să-şi asume consecinţele, acuză directorul cotidianului portughez Jornal de Negócios.
După ce a negat timp de săptămâni că sectorul bancar spaniol avea nevoie de salvare, guvernul de la Madrid s-a hotărât să ceară ajutor de la UE. Şi pentru a-i convinge pe nemţi să fie de acord, a folosit un bluf abil. Descifrare.
Până săptămâna aceasta, Madrid a crezut că va trebui să aştepte alegerile din Grecia înainte de a primi ajutor pentru a-şi rezolva criza naţională bancară. Dar panica creşte, fără a se întrezări nicio soluţie uşoară.
În ciuda unor dovezi clare că politicile sale de austeritate împing statele membre într-o depresie economică din ce în ce mai gravă, Comisia Europeană îşi prezintă bilanţul economic anual pe 30 mai, încercând să apere o strategie care este falimentară, estimă cronicarul economic al The Guardian.
Asigurările şefului guvernului nu pot face mare lucru: victimă a unei grave crize bancare, Madrid va fi curând obligat să ceară ajutor Uniunii Europene. Precum Irlanda, Spania se va găsi atunci sub perfuzii – şi sub tutelă.
Să lăsăm Grecia să iasă din zona euro ? Să salvăm băncile spaniole ? Să continuăm să mizăm pe austeritate sau să dăm o șansă creșterii? Întrebări la care conducătorii zonei euro trebuie să răspundă la summitul extraordinar pe care l-au convocat pe 23 mai, dacă vor ca europenii să aibă încă încredere în acest proiect comun.
Confruntat cu o nouă agravare a crizei financiare, guvernul lui Mariano Rajoy încearcă să ofere garanţii pieţelor, cerând în acelaşi timp un sprijin din partea UE. Dar atunci când comparăm această situaţie cu cea a Portugaliei sau a Greciei, ne dăm seama că nu există alternative, constată El Mundo.
Grecia nu poate supravieţui în afara zonei euro, dar noile forţe politice din Parlament evocă posibilitatea ieşirii din uniunea monetară pentru a-i şantaja pe partenerii europeni şi a-i forţa să relaxeze condiţiile asistenţei financiare. Uniunea Europeană trebuie să dea dovadă de unitate şi determinare pentru a-i forţa pe greci să meargă pe calea stabilizării economice.
Putem uita de dezbaterea austeritate versus creştere, viitorul monedei unice se joacă în sectorul bancar. Deoarece din cauza crizei, guvernele şi băncile au devenit atât de interdependente încât sfârşesc prin a se slăbi reciproc.
Ieşirea Greciei din zona euro este din nou evocată din cauza crizei politice de la Atena. Dar acest scenariu este şi mai periculos astăzi când Spania este mai vulnerabilă. Iar consecinţele ar fi atât geopolitice cât şi economice.
Fondul Monetar Internaţional, care tocmai a avertizat Europa împotriva riscului unei noi crize, face parte din troica însărcinată cu ajutorarea ţărilor la ananghie. Dar de un an încoace, sub preşedinţia franţuzoaicei Christine Lagarde, salvatorul a devenit mai puţin îngăduitor.
Pe 29 martie, miniştrii de finanţe europeni au afirmat că găsiseră o sumă suficientă pentru a proteja zona euro de o nouă criză. Dar aceasta este o scamatorie contabilă care s-ar putea destrăma la prima adiere de vânt.
Economia europeană pare să fi supravieţuit momentului culminant al crizei, fiind pe cale să se relanseze. Dar, deocamdată, viitorul economiei depinde de capacitatea politicienilor de a depăşi propriile ezitări şi de a face faţă situaţiilor electorale neprevăzute.
Convingând între 85 - 95% din creditorii săi privaţi de a abandona o parte din datoria pe care o deţineau, guvernul grec a realizat în sfârşit ceea ce se aştepta de la el. Dar trebuie acum dat un sens sacrificiilor populaţiei.
Şi dacă criza euro n-ar fi decât un test la scară planetară, elaborat de un supercomputer care guvernează lumea? Comicul berlinez Horst Evers aplică situaţiei actuale regulile universului paralel imaginat de Douglas Adams. Omenirea nu iese învingătoare din această încercare.
Peste tot în Europa, națiunile caută o metodă rapidă să obțină bani. Toți par să aibă aceeași idee: să vândă activele statului.
Cum Irlanda votează la un referendum pactul fiscal inspirat de germani, pe 31 mai, The Irish Times invită electoratul să se concentreze pe tratat și nu pe probleme irelevante.
În mijlocul unei crize economice care progresează constant, ar fi lipsit de sens ca irlandezii să voteze afirmativ în privinţa pactului fiscal în referendumul din 31 mai, din moment ce la ora actuală reprezintă doar un set de penalităţi pentru rău platnici. Lăsaţi-o pe mai târziu, comentează Fintan O'Toole.
De câteva săptămâni, "creşterea economică" pare să fi înlocuit "austeritatea" pe post de laitmotiv în Uniune. Aşteptând ca cei Douăzeci şi Şapte să reuşească să se înţeleagă asupra mijloacelor de a obţine această creştere, am putea trece printr-o politică de mari lucrări publice.
Modelul de austeritate al cancelarului german Angela Merkel se clatină astăzi, când Franţa se pregăteşte probabil să voteze un viitor preşedinte socialist, critic asupra pactului ei fiscal, şi un guvern olandez care tocmai s-a prăbuşit din cauza reformei sociale.
Este tern, consensual şi pragmatic. Şi totuşi, dacă este ales preşedinte al Franţei, candidatul socialist ar putea să schimbe cursul politicii în Europa, asigură un editorialist spaniol.
Sub presiunea recesiunii și a datoriilor de stat, guvernele europene reduc pe rând drepturile angajaților, fie că este vorba despre îmblânzirea protecției de concediere sau despre scăderi de salarii drastice. Iar angajatorii zâmbesc sub mustață.
Presupus să asigure durabilitatea euro, pactul bugetar adoptat la începutul lui martie statorniceşte "capitalismul autoritar" propovăduit de Doamna de Fier. Cu toate acestea, reducerile bugetare pe care acesta le prevede nu mai sunt dictate de guverne alese în mod democratic, ci de pieţele financiare, denunţă un editorialist suedez.
Noul tratat semnat de 25 de state membre la Bruxelles, pe 2 martie, se presupune că va crea o nouă eră a responsabilităţii fiscale şi a uniunii economice, dar este încă necopt şi întăreşte autoritatea nedemocratică a UE, susţine un editorialist britanic.
În timp ce Consiliul European din această zi de joi, 1 martie, se pregăteşte să semneze Pactul bugetar, o duzină de ţări, conduse de Italia, contestă politica de rigoare a cuplului "Merkozy". Pentru a contracara recesiunea care ameninţă Europa, aceste state pledează pentru o politică de relansare a creşterii economice.
Solidaritatea, care a fost dintotdeauna în centrul proiectului european, este bazată pe interese proprii realiste. Pentru ca Uniunea să supravieţuiească trebuie să-şi reamintească acest principiu simplu.
130 de miliarde din cadrul celui de-al doilea plan de ajutorare a Greciei în schimbul punerii Atenei sub tutela unui comisar european însărcinat cu bugetul: această propunere germană, dezvăluită în ajunul Consiliului European din 30 ianuarie, este nici mai mult nici mai puţin decât o încălcare a suveranităţii unui stat, consideră presa europeană.
Acordul încheiat la Bruxelles, la iniţiativa Spaniei şi a Italiei, înseamnă un singur lucru: trei secole şi jumătate după naşterea lor prin tratatele din Westfalia, statele-naţiune nu pot supravieţui decât delegându-şi suveranitatea.
Uniunea bancară, relansarea investiţiilor, aprofundarea uniunii politice şi economice... Summitul din 28 şi 29 iunie ar trebui să reînsufleţească Europa, consideră cronicarul Bernard Guetta. Păcat că protagoniştii acestuia par a fi mai degrabă contabili care gestionează o urgenţă, decât vizionari.
Propunând un control şi mai strict al bugetelor naţionale şi al băncilor, reprezentanţii UE răspund provocării federaliste lansate de către Germania. Dar această soluţie ar putea să se lovească de rezistenţa unor state, fără a domoli atacurile pieţelor.
Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, ar dori un sistem european mai apropiat de federalism şi evocă posibilitatea unei Europe cu “două viteze”. Dar această idee întâmpină dificultăţi juridice chiar şi în Germania, adâncind prăpastia cu preşedintele Franţei, François Hollande.
Dacă Germania trebuie să plătească pentru criza din zona euro, preţul va fi în schimb crearea unei uniuni politice şi fiscale. Se întocmesc deja proiecte în perspectiva a ceea ce ar putea fi un summit european crucial pe 28 şi 29 iunie.
Acceptând să discute despre investiţii comune şi despre euroobligaţiuni în timpul summitului extraordinar din 23 mai, cei Douăzeci şi Şapte au reuşit în sfârşit să depăşească opoziţia între ţările "virtuoase" şi cele "cheltuitoare", şi au făcut un pas spre o mai multă integrare economică.
Până acum nu existau discuţii ideologice în Europa, din cauza lipsei unei culturi democratice a dezbaterii. Cu un preşedinte francez şi un cancelar german politic opuşi, Uniunea ar putea să înveţe să discute şi să reaprindă pasiunea europenilor.
Liderii europeni caută creşterea economică pentru a atenua consecinţele sociale ale austerităţii. Dar a da bani ţărilor din sudul Europei, care nu au baze economice adecvate, este iluzoriu, avertizează un editorialist suedez. 




























