Dosare
Euro în tensiune
O monedă în stare de asediu
-
10 mai 20115PresseuropDie Zeit
-
Europa Centrală
Euro-ul nu mai face pe nimeni să viseze
4 aprilie 2011Presseurop -
Pactul pentru euro
Noua casă comună
25 martie 20113Rzeczpospolita Varşovia -
Consiliul European
Euro şi cei şaptesprezece Sisifi
24 martie 20114La Tribune Paris -
Criza datoriilor
Ce e nou în zona euro?
10 martie 20111The Daily Telegraph Londra -
Criza datoriilor publice
Europa este germană
3 februarie 201113Die Zeit Hamburg -
Criza datoriilor publice
Un deficit de încredere
19 ianuarie 20113The Guardian Londra -
Criza datoriilor publice
Suspans privind viitorul monedei euro
12 ianuarie 2011Presseurop -
Politică fiscală
Moneda care caută cu disperare aderenţi
13 decembrie 2010PresseuropPúblico -
10 decembrie 20101PresseuropLe Figaro
-
Zona euro
Agonia monedei unice
6 decembrie 20101PresseuropDer Spiegel -
Moneda unică
Ziua în care euro a murit
3 decembrie 20102The Independent Londra -
Criza economică
Nu ucideţi euro!
3 decembrie 20104The Economist Londra -
Criza monedei euro
Băncile vor plăti... puţin
29 noiembrie 20101Presseurop -
Economie
Haideţi copii ai euro!
26 noiembrie 20101Le Monde Paris -
Zona euro
Un fragil castel din cărţi de joc
25 noiembrie 2010PresseuropSME -
Economie
Moneda discordiei
24 noiembrie 2010Les Echos Paris -
Criza euro
Merkel nu este Marshall, din păcate
19 noiembrie 20101PresseuropHandelsblatt -
Criza economică
Panică în zona euro
12 noiembrie 20103Presseurop -
Criza datoriilor
Panica spaniolă şi umorul negru irlandez
11 noiembrie 2010PresseuropEl País -
29 octombrie 20101Presseurop
-
Editorial
Un şantier fără sfârşit
29 octombrie 2010Presseurop -
Consiliul European
Sarkozy şi Merkel, aceşti obsedaţi ai tratatelor
28 octombrie 20101El País Madrid -
27 octombrie 20102Süddeutsche Zeitung
-
Pactul de stabilitate
Vânt de furtună în urma puciului franco-german
22 octombrie 2010PresseuropLa Tribune -
Pactul de stabilitate
Puciul Merkel – Sarkozy
20 octombrie 2010The Guardian Londra -
Pactul de stabilitate
Diavolul se ascunde în detaliile reformei
19 octombrie 2010PresseuropIl Sole-24 Ore -
Consiliul European
Guvernul economic va aştepta
18 iunie 20102Presseurop -
17 iunie 20102El Mundo Madrid
-
Instituţii
Europa cu două viteze accelerează
17 iunie 20101Gazeta Wyborcza Varşovia -
Criza economică
Cultul secretului dăunează monedei euro
7 iunie 20101Financial Times Londra -
7 iunie 2010Le Temps Geneva
-
3 iunie 2010PresseuropLe Soir
-
Ce viitor pentru Europa ? / 5
O grea întoarcere la realitate
28 mai 2010Gazeta Wyborcza Varşovia -
Ce viitor pentru Europa? (3)
Destinul nostru impune acţiunea
26 mai 20104Die Zeit Hamburg -
Unde este viitorul Europei ? / 1
Dezbinarea Europeană
21 mai 2010Die Presse Viena -
Criza grecească
Germania are o problemă cu Europa
19 mai 20102Gazeta Wyborcza Varşovia -
Criza economică
Ce poate zona euro să înveţe de la Africa
18 mai 20101The Guardian Londra -
17 mai 2010Irish Independent Dublin
-
Ce viitor pentru euro ? / 3
Să tragem învăţături de minte din această criză !
17 mai 20102La Stampa Torino -
Austeritate
Europa intră în era economiilor
14 mai 2010Financial Times Londra -
Criza economică
Europa nu este pregătită pentru austeritate
11 mai 20105Financial Times Londra -
Ce viitor pentru euro ? / 2
Bine aţi venit în Statele Unite ale Europei !
11 mai 20101Eesti Päevaleht Tallinn -
Ciza euro
Am salvat moneda euro!
10 mai 2010Presseurop -
Ce viitor pentru euro? (1)
Reformează sau mori
7 mai 2010The Guardian Londra -
29 aprilie 20101El País Madrid
-
Euro criză
Suntem toţi ipocriţi
29 aprilie 2010Frankfurter Allgemeine Zeitung Frankfurt -
Criza grecească
Şi dacă Germania ar părăsi zona euro ?
27 aprilie 20104Frankfurter Rundschau Frankfurt -
Criza grecească
Către un euro cu două viteze?
26 aprilie 2010La Repubblica Roma -
Grecia
Coşmarul Europei
23 aprilie 2010PresseuropLes Echos -
Criza eurozonei
Angela contra tuturor
25 martie 2010Süddeutsche Zeitung -
Criza monedei euro
Suspans privind viitorul monedei euro
25 martie 20101Presseurop -
Economie
Austeritatea nu place tuturor
18 martie 20102International Herald Tribune Paris -
Criza economică
Moneda euro, o nouă Yalta
15 martie 2010Gazeta Wyborcza Varşovia -
Criza euro
Unul pentru toţi şi toţi pentru unul!
15 martie 2010El País Madrid -
9 martie 2010PresseuropHandelsblatt
-
Uniune monetară
Salvarea zonei euro va veni din Est
18 februarie 20101Handelsblatt Düsseldorf -
16 februarie 2010PresseuropLa Tribune
-
Finante
Goldman ajută Grecia
15 februarie 2010PresseuropThe Independent -
Finanţe
Noul euro a sosit
12 februarie 2010Die Zeit Hamburg -
Editorial
O nouă hartă a Europei
12 februarie 2010Presseurop -
Zona Euro
Spre o federaţie de criză
10 februarie 2010Presseurop -
8 februarie 20101Presseurop
-
Criză
PIGS caută soluţia
4 februarie 20107Presseurop -
Euro
Unde este scăparea?
26 ianuarie 2010Presseurop -
19 ianuarie 20101Die Zeit Hamburg
Criza din zona euro a răcit entuziasmul faţă de moneda unică în majoritatea ţărilor din Europa Centrală. Astăzi, numai ţările baltice mai visează încă la adoptarea monedei unice, scrie Rzeczpospolita. 
Pactul pentru euro, despre care discută în aceste zile la Bruxelles reprezentanții statelor membre ale UE, prevede o reconstrucţie profundă a "casei economice europene". Pentru ca aceasta să reziste intemperiilor, arhitecţii şefi – Franţa şi Germania – mizează pe funcţionalitate şi siguranţă, în detrimentul diversităţii. 
Summit-urile europene organizate de la începutul crizei greceşti nu au împiedicat Europa să se afunde în recesiune şi criză politică, iar cel care se deschide pe 24 martie nu va schimba nimic, scrie La Tribune. O singură alternativă se impune : uşurarea poverii ţărilor prea îndatorate sau organizarea ieşirii acestora din euro. 
Paralizia politică a Bruxelles-ului, restricţiile monetare impuse de BCE, creşterea bruscă a ratelor obligaţiunilor portugheze, irlandeze şi greceşti : tot atâtea semne rele înainte de summit-ul zonei euro din 11 martie asupra mijloacelor de a opri agravarea crizei economice. 
Pentru a salva zona euro, faceţi precum germanii. Acest mesaj, repetat adesea de către Angela Merkel, începe să fie auzit de partenerii săi. Dar pentru o Europă în criză, acesta este preţul care trebuie plătit, argumentează Die Zeit. 
În contextul discuţiilor pe tema măririi fondului de stabilitate, Portugalia este pe cale de a cere un plan de salvare umilitor din partea UE/FMI, iar tensiunile din zona euro sunt în creştere. De vină, în mare măsură, sunt disensiunile dintre lideri şi "marea problemă de comunicare a Europei". 
Pentru euro, următoarele zile vor fi decisive. Mai multe ţări trebuie într-adevăr să treacă "testul pieţelor", prin emiterea de titluri de datorie publică. Rezultatul, explică spune presa europeană, va revela nivelul de încredere al pieţelor în capacitatea celor mai vulnerabile ţări din zona euro de a-şi redresa finanţele, şi deci în capacitatea monedei unice de a se menţine stabilă. 
Ar putea să cadă moneda europeană? Şi dacă o să o facă, ce se va întâmpla? Sean O’Grady îşi imaginează un viitor în care statele membre ar spune NU. 
În plin proces de salvare, cu bugete de austeritate severe şi pieţe ale obligaţiunilor de stat din ce în ce mai agresive, mulţi sunt cei care susţin că zilele monedei unice sunt numărate. Dar un colaps al monedei euro va atrage după sine consecinţe tehnice, economice şi politice fără precedent, susţine The Economist. 
Pe lângă planul de salvare a Irlandei, liderii zonei euro au decis să pună la contribuţie sectorul privat pentru a ajuta statele la nevoie începând din 2013. Un pas în direcţia cea bună, consideră presa, dar criza nu s-a terminat încă. 
Evident, moneda unică este slăbită de crizele din Irlanda sau Grecia. Dar pe scena internaţională, ea rămâne o valoare sigură pentru viitor şi merită să fie apărată, argumentează editorialistul francez Alain Frachon. 
Diferenţele între economiile uniunii monetare nu au creat îngrijorări în vremurile de prosperitate. Dar lipsa de cooperare şi de solidaritate cu care europenii înfruntă criza actuală, accentuează clivajele, observă un economist francez. 
Niciodată o ţară nu a părut atât de vulnerabilă în faţa pieţelor financiare, niciodată de la criza grecească din primăvara anului trecut. În timp ce se profilează deja ideea unei salvări in extremis a Irlandei, presa europeană se îngrijorează asupra consecineţlor pe care această măsură ar putea să o aibă pentru celelalte state membre ale UE. 
De ce trebuie revizuit tratatul intrat în vigoare anul trecut? În urma acestei decizii luată de către cei Douăzeci şi Şapte, în scopul de a consolida moneda unică, presa europeană este oarecum sceptică. 
La Bruxelles, în 28 şi 29 octombrie, Franţa şi Germania vor încerca să-şi convingă partenerii să modifice textele fundamentale ale UE pentru a face respectată rigoarea bugetară. Idee simplistă şi inutilă, răspunde un editorialist spaniol. 
Angela Merkel nu va avea o sarcină uşoară. În timpul Consiliului European din 28 octombrie, dorinţa sa de a pedepsi statele deficitare va fi combătută de majoritatea omologilor săi. Acest rol de mamă strictă – Super-Mutti – este totuşi necesar, ne asigură Süddeutsche Zeitung. 
Înaintea adunării UE pentru stabilizarea zonei euro, preşedintele francez şi cancelarul german nu numai că s-au pus de acord în privinţa normelor noulul buget, dar au solicitat de asemenea rediscutarea Tratatului de la Lisabona. O trădare, consideră oficialii Comisiei Europene. 
Cu ocazia summit-ului din 17 iunie, la Bruxelles, cei Douăzeci şi Şapte au pus bazele unei "guvernanţe" presupuse să coordoneze mai bine politicile lor economice. Dar ei nu au făcut pasul de a crea o adevărată gestionare în comun a economiei şi doresc să impună o improbabilă taxă asupra băncilor, observă presa europeană. 
Zvonul se îngroaşă de la începutul săptămânii : Spania ar putea cere în curând ajutor de la partenerii ei în lupta împotriva datoriei şi speculaţiei. Guvernul face totul pentru a linişti, dar presiunea rămâne puternică. 
Măsurile luate pentru a lupta împotriva crizei financiare schimbă natura însăşi a Uniunii. Ţinute deoparte de transformările sale, ţările din afara zonei euro se tem să nu devină membri de clasa a doua.
Miniştrilor de finanţe ai Uniunii Europene le este greu să se pună de acord asupra detaliilor legate de crearea unui scut pentru protejarea celor mai fragili membrii ai zonei euro. Iar pe termen lung, cultul secretului practicat atât de Banca Centrală Europenă cât şi de UE, reprezintă o ameninţare la adresa viitorului monedei unice, susţine editorialistul Wolfgang Munchau. 
Fondurile speculative acuzate de a paria împotriva euro-ului nu au câştigat nimic în luna mai, rezumă observatorii. În cauză, reacţia Uniunii la atacurile împotriva monedei unice şi încetinirea pieţelor în ultimele săptămâni. 
De ani de zile, UE a trăit într-o ficţiune politic corectă : toate ţările aveau drepturi egale. Dar, pentru a apăra modelul european, cetăţenii şi elitele trebuie să-şi vorbească limba adevărului, consideră politologul bulgar Ivan Krastev. 
Ca şi cancelarul german, liderii europeni par să se refugieze în spatele voinţei popoarelor lor pentru a-şi explica inerţia. Şi totuşi numai prin voinţa politică vom putea face faţă crizei şi menţine idea europeană, susţine filozoful Jürgen Habermas. 
Angela Merkel se izolează, Nicolas Sarkozy reuneşte ţările din Sud, iar UE nu mai ştie unde să se îndrepte. În urma crizei euro-ului şi felului de a răspunde la aceasta, dispar încrederea şi dorinţa de a lucra împreună, scrie Die Presse. 
Dacă criza grecească este cea mai gravă criză cu care Uniunea Europeană a avut de a face vreodată, este de asemenea un test pentru a vedea ce înseamnă Europa pentru Germania, scrie Gazeta Wyborcza. 
Nu există nici o altă soluţie la criza grecească decât o restructurare a datoriilor sale, susţine renumita economistă indiană Jayati Ghosh. Experienţa ţărilor africane puternic îndatorate sugerează faptul că măsurile de austeritate ar putea nu numai să ameninţe recuperarea economică în zona euro, dar şi declanşa o adâncă recesiune. 
Aceste planuri masive de ajutorare întâi a Greciei, apoi a zonei euro, nu ajută în schimb la calmarea pieţelor mondiale isterice. Problema este că naţiunile şi-au legat destinele de un sistem bancar fragil pe spinarea cetăţenilor lor. 
Contrar a ceea ce afirmă liniştitor ai ei lideri, Tratatul de la Lisabona şi mecanismul de salvare a ţărilor cu probleme nu sunt suficiente pentru a asigura Europei un viitor. Pentru a evita noi crize, avem nevoie de o integrare mai deplină, spune editorialista Barbara Spinelli. 
Am intrat într-o nouă eră, a austerităţii, în care guvernele din toată Europa sunt gata să impună reduceri drastice ale cheltuielilor în toate sectoarele. Dar nu va provoca oare această austeritate perturbări sociale şi frânarea creşterii economice? 
Europa se salvează de la faliment plătind o cauţiune de 750 miliarde euro. Dar problemele pe termen lung rămân. 
Cu planul de salvare de 750 miliarde de euro aprobat în 9 mai, cei Douăzeci şi Şapte adoptă, doi ani mai târziu, acelaşi principiu aplicat în toamna anului 2008 de Washington pentru a salva băncile de la faliment. 
Primită bine de presa europeană, decizia celor Douăzeci şi Şapte – cu excepţia Marii Britanii – de a crea un mecanism de asistenţă financiară de 750 de miliarde de euro este presupusă să restabilească încrederea în moneda unică. Dacă efectele sale rămân de verificat, este vorba mai ales de un proiect de guvern economic al UE. 
Cum va gera Europa criza grecească fără a risca supravieţuirea însăşi a monedei unice? Economistul Joseph Stiglitz, laureat al Premiului Nobel, crede că în nici un caz impunând tăieri draconice în sectorul public şi al securităţii sociale. 
După Grecia şi Portugalia, Spania îşi vede nota redusă de agenţia Standard & Poor's, în 28 aprilie. Tendinţa negativă pare din ce în ce mai puţin controlabilă, se îngrijorează El Pais. 
Grecia ar trebui să dea mai multe dovezi de credibilitate, se aude peste tot. Dar ea nu este singura care deghizează realitatea, aminteşte Frankfurter Allgemeine Zeitung. A venit momentul să ne debarasăm de minciunile vitale care stau la baza societăţii noastre.
Reticentă asupra ajutorului acordat Greciei pentru a-i resorbi deficitul, ameninţând chiar să excludă ţările mai puţin virtuoase din zona euro, prima economie a continentului nu are niciun interes în prăbuşirea monedei unice. Într-adevăr fără euro ea ar traversa o criză fără precedent. 
Din nou, Germania a impus condiţii pentru a acorda ajutoarele financiare solicitate de Grecia pe lângă UE şi FMI. O atitudine care reflectă teama de a plăti pentru alte ţări, dar şi dorinţa de a redefini conturul zonei euro, consideră La Repubblica. 
Că este sau nu pe placul celor Douăzeci şi şapte, reuniţi în aceste zile la Bruxelles pentru a discuta, printre altele, de asistenţa adusă Greciei, cancelarul german impune disciplina în sânul Uniunii. Pentru ea, nu sunt numai interesele germane în joc, dar şi Uniunea aşa cum am cunoscut-o până acum. 
Reuniţi la Bruxelles, liderii celor Douăzeci şi şapte trebuie să abordeze, printre altele, modalităţile de salvare ale finanţelor greceşti. În momentul în care cuplul franco-german este în criză, de deciziile lor depinde viitorul monedei unice şi adoptarea sa de către alte ţări din UE. 
Din Grecia în Irlanda, Comisia Europeană îndeamnă statele membre să impună reduceri dureroase în cheltuielile publice. Dar creşte din ce în ce mai mult numărul de critici împotriva "cultului austerităţii", care ameninţă să împingă Europa mai adânc în recesiune. 
Foşti membri împotriva celor noi, state laxiste contra state virtuoase, toleranţa UE împotriva exigenţei excesive : criza monedei unice scoate în evidenţă o nouă prăpastie între cei douăzeci şi şapte, constată politologul bulgar Ivan Krastev. 
Ideea unui Fond Monetar European pentru a ajuta ţări care, precum Grecia, se confruntă cu o datorie care ameninţă stabilitatea monedei euro, câştigă teren. Adversarii acestei idei, în special în Germania, trebuie să-şi reamintească solidaritatea europeană în momentul unificării. 
Slăbită de criza din Grecia, Uniunea monetară trebuie să-şi urmeze mersul înainte pentru a se consolida, consideră Handelsblatt. Pentru acest cotidian economic, a venit momentul de a integra economiile cele mai dinamice ale Uniunii, cele din Europa de Est. 
Monedă fără Stat, moneda unic depinde în principiu de activitatea pieţelor. Acordând sprijinul lor Greciei, cei Douăzecişişapte îi schimbă total natura şi pun în mişcare un sistem în care toţi trebuie să îşi asume responsabilitatea, se felicită Die Zeit. 
Şedinţa celor douăzeci şi şapte, care va avea loc joi, 11 februarie, la Bruxelles, în plină criză financiară, ar putea însemna naşterea unui anume tip de guvern economic european. Această idee îndelung combătută de unele state pare acum inevitabilă, observă presa. 
Atacată pe mai multe pieţe financiare, moneda unică trece printr-o încercare fără precedent. Presa europeană, care a denunţat o acţiune ostilă şi coordonată, solicită o reacţie din partea celor douăzeci-şapte. 
Portugalia, Irlanda, Grecia, Spania: sub presiune, cele patru ţări cele mai fragile din zona euro – ale căror iniţiale PIGS înseamnă "porci" în engleză – încearcă să-şi redreseze situaţia economică. Mijloacele sunt diferite, dar incertitudinile rămân aceleaşi, consideră presa europeană. 
Dificultăţile financiare ale unor ţări ca Grecia sau Irlanda pun destul de des problema excluderii lor din zona euro. Dar părerile lor asupra posibilităţii de realizare concretă a unui asemenea proces sunt împărţite.
Falimentul Greciei nelinişteşte pieţele şi destabilizează celelalte ţări ale Europei. Moneda unică ar fi în pericol. Iată de ce Germania, în primul rând, pledează pentru ca toate ţările membre să facă un efort financiar pentru a ajuta Grecia să iasă din colaps.
Grecia în plină furtună
-
Criza grecească
Încăpăţânare terapeutică
11 mai 20111PresseuropHandelsblatt -
10 mai 20112PresseuropDie Presse
-
9 mai 20113Süddeutsche Zeitung
-
9 mai 2011Libération Paris
-
6 aprilie 2011PresseuropFinancial Times Deutschland
-
Criza eurozonei
Irlanda şi Grecia, fraţi de arme
28 februarie 20112Kathimerini Atena -
Criza grecească
Euro încă în pericol
3 mai 2010Presseurop -
Criza grecească
Poker cu euro-ul
28 aprilie 20101La Repubblica Roma -
Grecia
Coşmarul Europei
23 aprilie 2010PresseuropLes Echos -
Grecia
Trei ani pentru a salva euro
16 aprilie 2010PresseuropThe Economist -
12 aprilie 20104Presseurop
-
9 aprilie 20104Presseurop
-
Bulgaria
Grecii ne bagă în zona euro!
1 aprilie 2010Standart Sofia -
Criza grecească
S-a terminat drama – pentru moment
26 martie 2010Presseurop -
Grecia
A sunat ora eforturilor
11 februarie 20101Le Figaro Paris -
9 februarie 2010PresseuropTo Ethnos
-
Economie
Să salvăm soldatul atenian
26 ianuarie 20103La Stampa Torino -
15 decembrie 2009Der Spiegel Hamburg
-
Grecia
După Dubai, Atena?
9 decembrie 20091Presseurop
Reunindu-se în secret pentru a vorbi despre criza grecească, în 6 mai, mai mulţi miniştri de Finanţe ai Uniunii Europene au dat lovitura de graţie încrederii pe care cetăţenii o aveau în guvernele lor. Nu aşa vom salva moneda euro, previne Süddeutsche Zeitung. 
De câteva săptămâni sunt difuzate sistematic informaţii eronate cu privire la economia Greciei cu scopul de a destabiliza Atena. Ultima păcăleală : publicarea vineri, 6 mai, de către Spiegel online, a ştirii care relata despre o reuniune secretă a Eurogrupului pentru o posibilă ieşire a Greciei din zona euro. Cui profită crima ? 
Ultima săptămână a dezvăluit două moduri foarte diferite de exprimare a frustrării cetăţenilor în Grecia şi Irlanda, cei doi membri ai Uniunii Europene în avangarda îndelungatei crize a datoriilor suverane din zona euro. Însă cele două ţări sunt asemeni "fraţilor de arme", vor să iasă cât mai repede din criză şi vor să aibă un cuvânt de spus în funcţionarea zonei euro, afirmă un analist. 
Planul de ajutor aprobat în 2 mai de către ţările din zona Euro oferă un colac de salvare Greciei. Dar, pe termen lung, viitorul monedei unice şi guvernanţa Uniunii rămân sub ameninţare, consideră presa europeană.
O partidă mortală se joacă între state şi pieţe. Miza fiind supravieţuirea însăşi a monedei euro, care, sub loviturile speculaţiei, riscă să se prăbuşească printre ruinele Partenonului. Rolul unui jucător este decisiv : Germania care, cu strategia ei naţionalistă riscă să precipite sfârşitul uniunii monetare. 
Mai multe ţări urmăresc evoluţia situaţiei economice din Grecia cu aprehensiune : fie pentru că sunt strâns legaţi economic de Atena, fie pentru că se tem că această criză grecească le va amâna aderarea la moneda unică. 
Mişcările speculative din ultimele zile pun în pericol capacitatea Greciei de a-şi redresa finanţele publice. Subminând încrederea creditorilor, speculatorii îngreunează punerea în aplicare a planul de salvare aprobat la sfârşitul lunii martie de către ţările din zona euro şi pun din nou Atena sub presiune. 
Grav afectaţi de criză, grecii din nord vin să-şi cheltuiască euro-ii la vecinii lor bulgari, unde viaţa este mai ieftină. Spre fericirea negustorilor şi a stomatologilor locali. 
Cu acordul din seara lui 25 martie asupra planului de salvare al Greciei, cei ţările eurozonei au pus capăt unei tragedii care dura de luni de zile. Cu toate acestea, soluţia este departe de a fi ideală iar fractura deschisă în sânul UE va avea nevoie de mult timp pentru a se vindeca, scrie presa europeană. 
La Bruxelles, cei douăzeci şi şapte se întâlnesc pentru a încerca să salveze economia greacă. La Atena, măsurile draconice anunţate de guvern nu fac numai fericiţi. Dar într-o ţară în care statul este neputincios faţă de evaziunea fiscală pe scară largă, o schimbare a obiceiurilor pare inevitabilă. 
Problemele macroeconomice ale Greciei neliniştesc autorităţile europene deoarece, estimează acestea, faptul că Grecia face parte din zona euro contibuie la reducerea credibilităţii monedei europene şi a autorităţilor care i-au permis intrarea în uniune dar care, s-au dovedit mai apoi incapabile de a-i regementa comportamentul. 
Berlinul şi Bruxelles se îndoiesc că Grecia îşi va putea rezolva problemele legate de datoriile sale, fără ajutor extern. Dacă nu se face nimic, ţara riscă să intre în faliment, iar consecinţele pentru moneda europeană vor fi grave.
Datorie publică ce nu mai poate fi controlată, evaziune fiscală galopantă, găuri în fondurile de pensii... ţara este în pragul falimentului, se afirmă în presa europeană. Cea care se îngrijorează de consecinţele asupra monedei unice şi de un posibil efect de domino care ar antrena ţările mai puţin virtuoase. A venit şi rândul Portugaliei să cadă
-
Portugalia
O salvare profitabilă pentru Bruxelles
11 mai 20111PresseuropPúblico -
Criza datoriei publice
O ultimă salvare, înainte de lucrări
5 mai 2011Der Standard Viena -
Criza din zona euro
Jocul periculos al salvării
14 aprilie 20118Týždeň Bratislava -
Criza datoriilor
Perspective sumbre pentru Portugalia “salvată”
12 aprilie 2011PresseuropPúblico -
Criza datoriilor publice
Portugalia a ales naufragiul
23 martie 20112Público Lisabona -
Portugalia
Un plan de salvare nu ar ajuta pe nimeni
11 ianuarie 20112Jornal de Negócios Lisabona -
Criza economică
Obligaţiunile portugheze au trecut temutul prag de 7%
10 noiembrie 2010Presseuropi -
Portugalia
După Atena, efectul domino atinge Lisabona
28 aprilie 20101Presseurop -
Portugalia
Cine merge încet merge sigur, dar nu departe
15 februarie 20101La Repubblica Roma
Câte state falimentare vor trebui să mai strige după ajutor? Noul plan de salvare destinat Portugaliei ar trebui să fie ultimul, pentru că Europa are nevoie să-şi reorganizeze în întregime uniunea monetară, consideră De Standard. 
După Grecia și Irlanda, a venit și rândul Portugaliei. Dar ajutorarea țărilor îndatorate cu fonduri provenind de la alte țări îndatorate nu va ucide oare moneda euro? Un editorialist slovac nu înțelege ce joc joacă UE. 
Pus în minoritate de către Parlament din cauza noului său plan de austeritate, Primul ministru José Socrates şi-a dat demisia în ajunul Consiliului European. În timp ce la orizont se profilează deci noi alegeri legislative, Portugalia se pregăteşte să cunoască o soartă similară Greciei, se îngrijorează o editorialistă. 
Sub presiunea pieţelor şi împins de la spate de unele ţări ca să accepte ajutor financiar extern, guvernul lui José Sócrates trebuie să rămână ferm şi să restabilească încrederea, afirmă o editorialistă portugheză, întrucât planurile de ajutor nu fac decât să agraveze criza. 
După Grecia, este rândul notei datoriei pe termen lung a Portugaliei să fie coborâtă cu două puncte de agenţia Standard&Poor's, în 27 aprilie, acompaniată şi de o perspectivă negativă. Lisabona se pregăteşte deci să devină viitoarea victimă a speculatorilor. 
Prima printre "PIGS" ( "porci", după acronimul în limba engleză a Portugaliei, Irlandei, Greciei, Spaniei), Portugalia este, de asemenea, în probleme până în gât. Dar modestul ei dinamism îi permite să nu pătimească prea mult de pe urma crizei. 
