Dosare
Ungaria lui Viktor Orbán
Politica puterilor depline
-
Ungaria
Versiunea lui Viktor Orbán
9 ianuarie 2012PresseuropMagyar Hírlap -
Ungaria
Încleştare asupra legii presei
21 decembrie 20111PresseuropPresseurop -
Ungaria
Reîntâlniri amare cu FMI
25 noiembrie 201127Magyar Nemzet Budapesta -
3 octombrie 20111PresseuropNépszabadság
-
Austria-Ungaria
Budapesta acuzată că jefuieşte băncile din Austria
13 septembrie 20111PresseuropDer Standard -
Parlamentul European
Constituţia maghiară, la foc mic
9 iunie 2011PresseuropNépszabadság -
19 aprilie 2011PresseuropPresseurop
-
19 aprilie 20114Népszabadság Budapesta
-
6 aprilie 20114Le Monde Paris
-
16 martie 2011PresseuropNépszabadság
-
17 februarie 2011PresseuropNépszabadság
-
Libertatea presei
Ungaria nu este un caz izolat
4 ianuarie 20111Der Standard Viena -
3 ianuarie 20114Népszabadság Budapesta
-
Ungaria
Budapesta – o mişcare greşită
22 decembrie 20105Gazeta Wyborcza Varşovia -
Ungaria / Polonia
Banii fondurilor de pensii private stârnesc lăcomii
14 decembrie 2010PresseuropHospodářské noviny -
Ungaria
Trecutul tot nu trece
2 decembrie 2010Presseurop -
20 iulie 20101Heti Világgazdaság Budapesta
Sursele unei "revoluţii naţionale"
-
Europa Centrală
Viena-Budapesta, dus-întors în trecut
23 ianuarie 201216Le Monde Paris -
5 ianuarie 201231La Stampa Torino
-
22 decembrie 2011Magyar Narancs Budapesta
-
Ungaria
Cine este cuminte poate rămâne
4 august 20116Die Zeit Hamburg -
1 aprilie 20111Týždeň Bratislava
-
Ungaria
Fractura maghiară
1 februarie 20111Respekt Praga -
1 februarie 2011Népszabadság Budapesta
-
Europa centrală
Marea Ungarie sperie
24 mai 20109Lidové noviny Praga -
Europa Centrală
Nu mai vrem să fim idioţii utili din Europa !
24 mai 2010Magyar Nemzet Budapesta -
26 aprilie 20101PresseuropGazeta Wyborcza
-
Ungaria
Campionii deprimării
12 octombrie 20092Heti Világgazdaság Budapesta -
Ungaria
Cruciada Jobbik anti-rom
15 iunie 20093Respekt Praga
Europa jenată
-
17 februarie 20124PresseuropNépszava
-
19 ianuarie 2012PresseuropNépszava
-
Ungaria-UE
A început încleştarea
18 ianuarie 20128PresseuropMagyar Nemzet, Népszava, Népszabadság -
12 ianuarie 201217Népszabadság Budapesta
-
6 ianuarie 20129Presseurop
-
Editorial
Orbán şi valorile noastre
6 ianuarie 20124Presseurop -
Uniunea Europeană
Ungaria este un subiect care ne priveşte pe toţi
4 ianuarie 201239Le Monde Paris -
3 ianuarie 20129Heti Világgazdaság Budapesta
-
Ungaria
FMI şi UE trântesc uşa
19 decembrie 2011PresseuropNépszabadság -
Comisia Europeană
Ungaria – legea presei nu este "satisfăcătoare"
18 ianuarie 2011Presseurop -
Preşedinţia UE
Ce ne facem cu Ungaria?
7 ianuarie 20115The Economist Londra
Editorial
Ce se întâmplă la Budapesta? De la întoarcerea sa la putere, în 2010, primul ministru Viktor Orbán, care mai fusese anterior şef de guvern, dar un şef de guvern liberal şi moderat în anii 1990, pare să se fi transformat într-un ucenic autocrat. Sprijinindu-se pe o majoritate de două-treimi în Parlament şi pe partidul de extrema dreaptă Jobbik, el pare astăzi mai îngrijorat să apere hegemonia partidului său, Fidesz, decât realizările democratice post-comuniste; pare mai inspirat de nostalgia unei Mari Ungarii naţionaliste decât de valorile unei Uniuni Europene, căreia ţara sa i s-a alăturat în 2004.
Printr-un control strict al puterilor legislative, judiciare şi economice, o preluare în forţă a presei şi un discurs naţionalist, Viktor Orbán îngrijorează, iar mulţi cer, în consecinţă, sancţiuni şi chiar o excludere din UE. Alcătuind un florilegiu din aceste articole traduse din presa maghiară dar şi din alte părţi ale Europei, acest dosar reface traseul acestei "revoluţii naţionale", aruncă o lumină asupra bazelor ecologice şi explorează reacţiile posibile. Pentru a înţelege mai bine mecanismele unei crize politice care ar putea jena Europa mult timp de acum înainte.
Financiar slăbită, Budapesta a cerut ajutorul Fondului Monetar Internaţional. Un acord ar trebui să fie întocmit înainte de ianuarie 2012. Admiterea unui eşec al primului ministru Viktor Orbán sau intrigi împotriva politicii sale de independenţă? Presa maghiară este împărţită.
Noua Constituţie ungară votată de Parlament pe 18 aprilie finalizează "revoluţia naţională" iniţiată de primul ministru Viktor Orbán. Dar această reciclare de idei din secolul al XIX-lea este un pericol pentru ţară, consideră cotidianul Népszabadság.
În momentul în care UE cere statelor membre mai multe eforturi pentru integrarea romilor care trăiesc pe teritoriul lor, intimidările extremei drepte maghiare împotriva "criminalităţii ţigane" continuă, fără ca guvernul lui Viktor Orban, care conduce de fapt Uniunea, să reacţioneze.
Budapesta, oaia neagră a libertăţii presei de pe continentul european? Nu, scrie Der Standard. În toate ţările, clasa politică este tentată să controleze mass-media independentă.
La 1 ianuarie, ziua în care Budapesta prelua preşedinţia UE, a intrat în vigoare noua lege a presei. Criticată în toată Europa, ea este combătută şi de către presa maghiară independentă. Dovada cu acest editorial din Nepszabadsag.
Pe 21 decembrie, Primul ministru Victor Orban a adoptat o lege care limitează libertatea presei. Cum Ungaria se pregăteşte să preia preşedinţia UE, de ce oare nimeni în Europa nu vorbeşte despre acest lucru, se întreabă Jacek Pawlicki, cronicar la Gazeta Wyborcza.
Figură tutelară a jurnalismului politic maghiar, Paul Lendvai este acuzat de a fi colaborat cu fostul regim comunist. Intervine polemica într-un context politic deja tensionat.
Confruntat cu grave dificultăţi economice, guvernul lui Viktor Orban nu reuşeşte să ajungă la un acord cu Uniunea Europeană şi cu FMI. Chiar dacă situaţia rămâne sub control, intransigenţa celor două părţi fragilizează întreaga Europă centrală.
Moştenitoare ale Imperiului habsburgic, Austria şi Ungaria împărtăşesc şi o altă experienţă: o relaţie ambiguă cu istoria şi o tendinţă de a tolera derivele politice. La zece ani de la sancţiunile europene împotriva celei dintâi, de ce cea de-a doua pare blocată în anii '30?
Pentru a înţelege reculul naţionalist şi identitar al actualului guvern maghiar, trebuie să căutăm în istoria ţării, estimează un expert în literatura maghiară. Mai ales în slăbiciunea burgheziei sale şi în frustrările născute din înfrângerile militare.
Întreruperea negocierilor cu FMI şi UE din cauza problemei independenţei băncii centrale au demonstrat că guvernul lui Viktor Orban aplică "revoluţia sa naţională" de asemenea în domeniul economiei. Dar bazele acestei politici sunt greşite, subliniază un economist.
Controversata lege mass-media a lui Victor Orbán a intrat în vigoare în luna iulie. Bilanţul, o lună mai târziu : jurnaliştii critici la adresa regimului sunt daţi afară unul după altul iar şeful guvernului este acuzat de a încerca să-şi pună presa publică sub papuc.
Pe 15 martie, maghiarii şi-au comemorat revoluţia din 1848. Dar anul acesta, imaginea revoluţionarului istoric Kossuth Lajos a lăsat locul celei ale actualului prim-ministru Viktor Orbán.
Ce se întâmplă la Budapesta? În timp ce Europa îşi pune întrebări asupra politicii naţionaliste a guvernului Orbán, săptămânalul ceh Respekt a cerut părerea unor intelectuali şi jurnalişti. Şi s-ar părea că societatea maghiară este divizată între tabere ireconciliabile.
Înfruntând restul Europei, prim-ministrul maghiar măguleşte fibra contestatară a compatrioţilor săi împotriva puterilor din afara ţării. Dar acest lucru nu funcţionează de fiecare dată, observă cotidianul Népszabadság.
Noul guvern de la Budapesta vrea să acorde paşapoarte tuturor etnicilor maghiari care trăiesc în ţările vecine. Slovacia, principală vizată, a reacţionat puternic. O escaladare a naţionalismului care ar putea destabiliza UE în ansamblu.
Escaladarea naţionalistă practicată de guvernele din Ungaria şi Slovacia nu este periculoasă numai pentru populaţiile lor, ci şi absurdă, întrucât confirmă prejudecăţile vest-europenilor despre zonă, regretă un jurnalist maghiar.
O recentă anchetă internaţională plasează ungurii printre popoarele cele mai pesimiste cu privire la viitorul lor. De la perdanţii tranziţiei post-comuniste la ideologi, sociologul Elemér Hankiss conturează diferitele profiluri ale acestei deprimări colective.
Jobbik, principalul partid de extremă dreapta maghiar, a obţinut aproape de 15% din voturi şi trei scaune la ultimele alegeri parlamentare europene. Discursul său, care incriminează minoritatea rom, ridică numeroase nelinişti, căci agresiunile şi crimele împotriva Romilor s-au multiplicat în Ungaria, subliniază Respekt.
După săptămâni de polemică, Comisia Europeană a lansat o triplă procedură de infringement împotriva guvernului maghiar. Dar cine va ceda mai întâi, Budapesta sau Bruxelles? Presa maghiară nu se aşteaptă la o mare schimbare.
Ameninţând Budapesta cu sancţiuni financiare şi urmăriri penale dacă guvernul nu-şi schimbă politica economică şi judiciară, UE pare să fi început un proces care i-ar permite să scape de prim-ministru, aşa cum a făcut-o cu Berlusconi sau Papandreu. Dar nu va fi atât de simplu.
Întărirea executivului şi slăbirea contra-puterilor este criticată de o parte a presei maghiare, ca şi în Europa. Iar acestea, în momentul în care ţara este lovită de o criză financiară care se agravează pe măsură ce creşte neîncrederea investitorilor faţă de politica Budapestei.
Europa nu poate rămâne indiferentă în faţa derivelor autoritare şi naţionaliste ale prim-ministrului Viktor Orbán. Uniune economică dar şi comunitate de valori democratice, ea trebuie să pună presiune pe Budapesta pentru a o menţine pe drumul cel bun, consideră Le Monde.
La Budapesta, creşte mişcarea de contestare împotriva primului ministru ungar, acuzat de derive autoritare. Dar în timp ce comunitatea internaţională începe de asemenea să reacţioneze, poporul maghiar nu ar trebui să se bazeze pe ingerinţe străine, consideră filosoful Gáspár Miklós Tamás.
În momentul în care Ungaria preia preşedinţia rotativă a UE, mulţi se tem că guvernul maghiar ia o întorsătură anti-democratică. Dar poate face ceva Uniunea Europeană cu privire la această situaţie? se întreabă The Economist. 





