Dosare
Copenhaga, un summit pentru planetă
-
18 decembrie 2009Presseurop
-
17 decembrie 20093The Guardian Londra
-
ENERGIE VERDE
Pe aripile vântului
16 decembrie 20091International Herald Tribune Paris -
COP15
Reînnoirea sau moartea
10 decembrie 2009El Mundo Madrid -
COP 15
Mult zgomot pentru nimic ?
7 decembrie 2009Presseurop -
7 decembrie 2009The Independent Londra
-
Schimbările climatice
Stocarea de CO2 nu este soluţia miracol
7 decembrie 20091Trouw Amsterdam -
Editorial
Impecabil
4 decembrie 2009Presseurop -
Summitul de la Copenhaga
UE, cea care ţine coarda
4 decembrie 2009La Stampa Torino -
COP 15
Cruciaţii climatului
25 noiembrie 20091La Tribune Paris -
Danemarca
Noul star al climatului
25 noiembrie 2009PresseuropPolitiken -
23 noiembrie 20091Le Figaro Paris
-
COP15
Încă un summit inutil?
16 noiembrie 2009PresseuropBerlingske Tidende -
13 noiembrie 2009PresseuropDe Volkskrant
-
Schimbare climatică
Europa de Est nu va plăti pentru ceilalţi
30 octombrie 20091PresseuropGazeta Wyborcza -
Biodiversitatea
Pădurile tropicale ameninţate de Copenhaga
26 octombrie 2009PresseuropThe Independent -
Editorial
Dezbinată şi mută
23 octombrie 2009Presseurop -
Conferinţa de la Copenhaga
UE subestimează schimbările climatice
22 octombrie 2009PresseuropDe Morgen -
Electricitate
Energia nucleară opune rezistenţă
21 octombrie 2009Der Spiegel Hamburg -
Energie
O centrală electrică în pivniţă
13 octombrie 20091Der Spiegel Hamburg -
Mediu înconjurător
Brazilia, noul cel mai bun prieten al UE
7 octombrie 2009PresseuropLa Vanguardia -
Incălzire climatică
Dezacordul SUA-UE ameninţă conferinţa de la Copenhaga
17 septembrie 2009PresseuropLa Vanguardia -
Editorial
Următoarea staţie : Copenhaga
11 septembrie 2009Presseurop -
Incălzire globală
100 de miliarde pentru salvarea planetei
9 septembrie 2009La Stampa Torino -
Energie regenerabilă
Africa va genera energia Europei?
25 august 2009The Independent Londra -
Marea Britanie
Totnes, pionier european al mulţumirii de sine
18 august 20091La Vanguardia Barcelona -
Schimbare climatică
Copenhaga se lasă la apă
30 iulie 2009PresseuropLibération -
27 iulie 2009PresseuropLe Soir
-
7 iulie 20092Trouw Amsterdam
-
Poluare
Impotriva CO2, exemplul Suediei
6 iulie 2009Le Monde Paris -
Urbanism
Vauban, laboratorul eco-revoluţiei
30 iunie 2009The Independent Londra -
Ecologie
E timpul să reinventăm lumea...
16 iunie 2009Le Monde Paris
Considerat ca fiind una dintre ultimele şanse de a salva planeta, summit-ul de la Copenhaga nu a fost la înălţimea speranţelor, scrie presa europeană. De la diplomaţie la economie, poate ar trebui trase câteva învăţăminte. 
Summitul de la Copenhaga nu este doar o întâlnire cu privire la tema gazelor din atmosferă şi a schimbărilor climatice, susţine scriitorul britanic George Monbiot. Este şi o şansă de a redefini umanitatea, care nu mai poate supravieţui fără impunerea unor restricţii. 
În primul plan al avântului întregii Europe în favoarea unei energii curate, fermele eoliene ar părea să fie deasupra oricărui reproş. Totuşi, cu 6 miliarde de euro în alocări de la UE buni de luat, şi problemele de mite la nivel local în jurul surselor de energie regenerabile, această industrie ecologică atrage rapid escroci verzi de tot felul. 
Pentru a limita emisiile de CO2 şi a reduce încălzirea globală, sistemul energetic trebuie neapărat schimbat. În ajunul conferinţei de la Copenhaga asupra climatului (COP 15), Uniunea Europeană a anunţat că intenţionează să producă 20% din energia ei din surse regenerabile.
Deschis cu aşteptări ridicate, summit-ul de la Copenhaga ar putea să se închidă fără niciun acord, sau mai rău, cu un acord fără viitor. De partea lor, "climato-scepticii" neagă subiectul însuşi al conferinţei. Revistă de presă. 
Ori vom reduce drastic emisiunile de gaze în atmosferă, ori vom avea o planetă pe care nu o vom mai recunoaşte. Cum summitul de la Copenhaga pe tema schimbării climei urmează a se deschide, putem spune că aceasta este una dintre cele mai acute probleme cu care lumea se confruntă în prezent, susţine Johann Hari în The Independent. 
Multe întreprinderi şi organizaţii, inclusiv Shell, se pretind a fi în favoarea depozitării în subsol a CO2-ului captat în fumul industrial. O tehnică pe care mulţi oameni de ştiinţă anterior sceptici par să o susţină astăzi. Dar interesele economice sunt de asemenea natură încât experţii independenţi sunt greu de găsit. 
Suntem deja în plin război al cifrelor chiar înainte de a se ridica cortina pe Conferinţa asupra Climatului de la Copenhaga, în 7 decembrie. O luptă fără milă iniţiată de o Europă condusă de ambiţia de a se impune ca lider mondial în lupta împotriva efectului de seră.
Datorită lor nimeni sau aproape nimeni nu mai contestă încălzirea globală. Timp de 20 de ani, Grupul interguvernamental de experţi asupra climatului (Giec) modelează opinia publică. Anchetă asupra unei reţele astăzi contestate. 
Prima evaluare a fluxurilor de carbon din Uniunea Europeană arată că emisiile de gaze cu efect de seră din agricultură depăşesc capacitatea de absorbţie a ecosistemelor. Un fapt care, după Le Figaro, covârşeşte şi mai mult agricultura intensivă.
Belgia şi viitorul guvern german au decis să amâne închiderea vechilor lor centrale electrice, în pofida îndoielilor legate de siguranţa acestora. Întrucât aşa cum arată şantierul Olkiluoto în Finlanda, construirea de unităţi noi este astăzi la fel de periculoasă, explică Der Spiegel.
Milioane de generatoare pentru a produce mai bine : Germania experimentează electricitatea viitorului, gestionată de către consumator. O revoluţie care trece prin Internet, în detrimentul marilor furnizori actuali. 
La mai puţin de trei luni înainte de Conferinţa asupra Climatului de la Copenhaga (COP15), Europa vrea să ia conducerea în lupta împotriva încălzirii globale. Într-un document care va fi prezentat Consiliului pe 10 septembrie, Comisia detaliază finanţarea măsurilor ce urmează să fie propuse. 
Două proiecte generatoare de putere electrică masivă au fost lansate în ultimele săptămâni. Unul oferă înfiinţarea celei mai mari ferme solare din lume, celălalt înfiinţarea celui mai mare baraj hidroelectric de pe planetă. Situate în Africa, ambele plănuiesc să exporte energie electrică spre Europa. The Independent cântăreşte argumentele pro şi contra celor două proiecte ambiţioase, care după multe critici, par a fi o luare de putere de stil colonial. 
Un orăşel din sud-vestul Angliei s-a mobilizat pentru a trăi fără a depinde de ajutoare exterioare. Obiectivul: reducerea consumului de produse transportate, care au o grea amprentă carbon. 
Insula olandeză Ameland este decorul unei experienţe inedite: în case gazul natural este diluat cu hidrogen. Scopul este diminuarea emisiilor de gaz cu efect de seră. Această iniţiativă se înscrie într-un proiect global care intenţionează să dea insulei independenţa în materie de apă şi energie până în 2020. 
Pentru a permite Europei reducerea emisiei de gaze cu efect de seră, Suedia, care tocmai a preluat preşedenţia Uniunii Europene, speră să-şi convingă partenerii să-i urmeze exemplul instaurând o taxă carbon. Adoptată în 1991, această măsură fiscală a facut din plin dovada eficacităţii sale şi nu mai este repusă în discuţie.
In periferia oraşului german Friburg, un fost câmp militar a fost transformat în paradis ecologist. Fără maşini, cu locuinţe durabile şi un profil social omogen. Dar oare aceasta este societatea ideală?, se întreabă The Independent. 
Într-o tribună publicată în Le Monde, sociologul şi filosoful francez Edgar Morin cheamă civilizaţia la metamorfozare dând mai multă importanţă iubirii, solidarităţii şi poeziei. Potrivit lui Morin, doar ecologia politică poate fi capabilă să poarte un asemenea proiect.