Dosare
Euro, o monedă greu încercată
"Săptămâni decisive"
-
Criza din zona euro: Liderii UE se retrogradează singuri
16 ianuarie 201222263 Financial Times Londra -
Criza datoriei publice: Pentru Standard & Poor’s, “regele e gol”
16 ianuarie 20126515PresseuropCorriere della Sera, Hospodárske Noviny, Die Presse & 3 altele -
Zona euro: Franţa retrogradată în liga II
16 ianuarie 20125211 Le Monde Paris -
Criza din zona euro: Principiul de panică în plină acţiune
30 noiembrie 201167114 Berliner Zeitung Berlin -
Revista presei: Niciun răgaz pentru euro
28 noiembrie 201113015PresseuropLe Journal du Dimanche, Corriere della Sera, La Stampa & 3 altele -
Dezbatere: În apărarea tehnocraţior
17 noiembrie 201119211 The Guardian Londra -
Dezbatere: Priviţi în urma voastră, Lucas şi Mario
15 noiembrie 20116310 Financial Times Londra -
Dezbatere: Criza şi cele trei Europe
14 noiembrie 20111959 România liberă Bucureşti -
Criza datoriei publice: Europa împotriva poporului?
11 noiembrie 201143123 The Economist Londra -
Criza datoriei publice: Val de panică în Franța
11 noiembrie 20118PresseuropLe Monde -
Criza zonei euro: Europa tehnocrată, „răzbunarea Agorei”
7 noiembrie 20112816 Il Sole-24 Ore Milano -
G20: Italia intră sub tutela FMI
4 noiembrie 20112PresseuropLa Repubblica -
Zona euro: Ultimul şiretlic al Atenei
2 noiembrie 20111358 Le Figaro Paris -
Summitul european: Falsa salvare a monedei euro
27 octombrie 20112563 Berliner Zeitung Berlin -
Summit european: Premizele Statelor Unite ale Europei
27 octombrie 201113PresseuropLibération -
Revista presei: Euro: Ziua Judecăţii a sosit
26 octombrie 20111041PresseuropLe Figaro, Handelsblatt, La Vanguardia & 2 altele -
Italia: Un acord disperat pentru a linişti Europa
26 octombrie 2011PresseuropCorriere della Sera -
Summit european: Saltul sau haosul
26 octombrie 2011712 Le Monde Paris -
Summit european: Roma, ţapul ispăşitor ideal
24 octombrie 2011837 Corriere della Sera Milano -
Revista presei: Ultimul atac al agenţiilor de rating
19 octombrie 20119616PresseuropCoulisses de Bruxelles, La Repubblica, Mediapart & 2 altele -
Opinii: Europa, divizată de moneda euro
17 octombrie 201110815 Gazeta Wyborcza Varşovia -
Revista presei: Dexia, o bombă în zona euro
5 octombrie 20111562Presseurop -
Italia: Moody’s bate încă un cui în coşciug
5 octombrie 2011PresseuropCorriere della Sera -
Germania: Merkel salvează euro... dar și pielea sa
30 septembrie 2011PresseuropFrankfurter Allgemeine Zeitung
Se caută cu disperare o soluţie
-
Summit european: Uniunea prin scindare
9 decembrie 201135121 Die Zeit Hamburg -
Criza din zona euro: Adio dulce suveranitate…
8 decembrie 201134917 El País Madrid -
Uniunea Europeană: Ordinul economic ce o inspiră pe Merkel
8 decembrie 20112006 Libération Paris -
Criza datoriei publice: Soluţiile lui Van Rompuy şi Barroso
7 decembrie 2011223PresseuropEl País -
Revista presei: Cine vrea să-i urmeze pe Merkel şi Sarkozy?
6 decembrie 201111521PresseuropAdevărul, Rzeczpospolita, Postimees & 4 altele -
Criza zonei euro: Despre cum se prepară afacerile pentru Eurogeddon
1 decembrie 20112853PresseuropPresseurop -
Criza datoriei publice: Strângătorii economi, cuprinşi de un elan patriotic
29 noiembrie 2011744PresseuropPresseurop -
Zona euro: Euroobligaţiunile ne vor salva!
24 noiembrie 201114210 El Mundo Madrid -
Criza din zona euro: Elevii slabi, sub tutelă
22 noiembrie 20114PresseuropDe Volkskrant -
Criza zonei euro: Grupul din Frankfurt, comandoul Europei
16 noiembrie 201146511 The Spectator Londra -
Finanţe: Comisia reglementează, dar nu prea mult
16 noiembrie 20111PresseuropLa Tribune -
Criza datoriilor: Euro, prizonier al capcanelor ideologiei?
14 noiembrie 20113147 Le Monde Paris -
Dezbatere: Euro, atât de aproape, şi totuşi atât de departe
10 noiembrie 20116415 Respekt Praga -
FESF: Fondurile catastrofale ale Europei
8 noiembrie 2011811 Süddeutsche Zeitung München -
Criza zonei euro: Dacă Grecia ar pleca...
4 noiembrie 201123313 Le Figaro Paris -
Criza zonei euro: Trăiască gândirea unică, trăiască ereticii!
3 noiembrie 201133210 Die Presse Viena -
Uniunea Europeană: O zonă noneuro la orizont
2 noiembrie 20111052PresseuropAdevărul -
Criza datoriei publice: China este gata să ajute
28 octombrie 20113809 The Global Times Beijing -
Criza datoriei publice: The Economist, sceptic faţă de planul de salvare
28 octombrie 20111PresseuropThe Economist -
Criza financiară: Frica mănâncă politica
20 octombrie 20112008 Frankfurter Rundschau Frankfurt -
Criza din zona euro : Troica vizitează “satele Potemkin”
12 octombrie 20112888 Irish Independent Dublin -
Criza zonei euro: Europa nu îşi mai poate permite să greşească
11 octombrie 20111118 La Vanguardia Barcelona -
BCE: Dacă nu ar exista, Trichet ar trebui inventat
6 octombrie 2011652 El País Madrid -
Criza datoriei publice: Să ne ferim de salvatorii euro
5 octombrie 20111407 Der Freitag Berlin -
Revista presei: Barroso, combativ dar dezarmat
29 septembrie 2011647Presseurop -
Criza zonei euro: Europa se întoarce la identitatea naţională
16 septembrie 201132715 The Guardian Londra
Aşteptând Germania
-
Criza zonei euro: Faceţi ce zice doamna!
2 decembrie 201120864 La Repubblica Roma -
Criză în zona euro: Un ministru polonez imploră Germania să acţioneze
30 noiembrie 20119PresseuropGazeta Wyborcza -
Cine se teme de Germania? / 4: Doamna de Fier este prea rigidă
24 noiembrie 201126016 Die Tageszeitung Berlin -
Cine se teme de Germania ? / 2: “Acum vorbim germană”
22 noiembrie 201122710 Berliner Zeitung Berlin -
Cine se teme de Germania?/1: Mitul unei discipline economice germane
21 noiembrie 201158520 Der Spiegel Hamburg -
Germania-UE: Dominatoare, fără voia ei
3 noiembrie 20111118 Die Zeit Hamburg -
Zona euro: Cu toţii la mâna Germaniei
27 octombrie 201127122 Eleftherotypia Atena -
Revista presei: Angela singurul căpitan la bord
24 octombrie 20111217Presseurop -
Criza din zona euro: Îngropăm ideea federală
21 octombrie 20111285 Le Figaro Paris -
Criză în zona euro: Pentru un nou drum german
31 august 20111966 Der Spiegel Hamburg -
Germania: Helmut Kohl îi dă lecţii Angelei Merkel
26 august 2011832Presseurop -
Germania: Helmut Kohl: “Merkel îmi distruge Europa”
18 iulie 2011885PresseuropDer Spiegel
În urma retrogradării colective a 9 din ţările din zona euro, inclusiv Franţa, a devenit clar că politica UE a fondurilor de salvare împreună cu măsurile de austeritate fiscală au epuizat-o. Este timpul pentru Angela Merkel şi partenerii săi să găsească o soluţie credibilă, scrie Wolfgang Munchau.
Pentru presa europeană, degradarea notei a nouă ţări din zona euro de către agenţia Standard & Poor’s nu a făcut decât să afirme ceea ce pieţele şi liderii ştiau de multă vreme: dificultăţile zonei euro sunt cauzate în primul rând de către diferenţele dintre ţările membre.
Modificând nota financiară a Franţei, în 13 ianuarie, Standard & Poor's a lovit de două ori: Nicolas Sarkozy şi concurenţii săi la alegerile prezidenţiale sunt chiar şi mai mult sub presiunea pieţelor, iar Europa este mai mult decât oricând împărţită între Nord şi de Sud.
Temeri, anxietate, frica de Apocalipsă: pentru futurologul Matthias Horx, omul nu este ghidat de fapte, ci de starea lui de spirit. Precept care se aplică de asemenea la criza monedei euro.
Nota tuturor ţărilor europene este ameninţată, a declarat Moody's în 28 noiembrie. Acest avertisment apare în momentul în care Italia suportă din greu presiunea pieţelor iar propunerile de eventuale soluţii la criză se multiplică. Însă s-ar putea ca deja să fie prea târziu, se îngrijorează presa europeană.
Numirea lui Lucas Papademos şi a lui Mario Monti ca şefi ai guvernelor tehnocrate din Grecia şi Italia a făcut să curgă multă cerneală. Dar, în restul continentului, experţii au jucat adesea un rol pozitiv în politică pe timp de criză, subliniază un jurnalist al The Guardian
Instaurarea unor guverne tehnocrate în Grecia şi Italia ar putea într-adevăr să calmeze pieţele aflate sub tensiune, dar ar putea de asememea contribui la impulsionarea partidelor politice populiste care arată cu degetul înspre deficitul de democraţie din inima UE, susţine Gideon Rachman.
UE ar putea în curând să fie divizată între cei performanţi, cei şchiopi şi cei întârziaţi, se nelinişteşte politologul român Alina Mungiu-Pippidi. Şi să nu contăm pe o identitate europeană artificială pentru a-i uni pe toţi.
Eforturile de a salva euro nu pot funcționa împotriva voinței alegătorilor la infinit, scrie Charlemagne în The Economist.
Guvernele de "experţi", propuse în Italia şi Grecia, ar putea fi bune în luarea deciziilor de urgenţă, dar ar adânci neîncrederea cetăţenilor europeni faţă de democraţie. Pentru a evita acest lucru, politica trebuie să-şi revendice locul.
Decizia primului ministru grec, de a condiţiona aprobarea planului de salvare a ţării sale de rezultatul unui referendum, este periculoasă şi iresponsabilă, afirmă Le Figaro.
Politicienii Europei ar vrea să sărbătorească deciziile luate la summit-ul din 26 octombrie ca fiind istorice. Dar criza euro va fi cu noi încă ceva vreme. Deoarece paradoxul de bază - anume că statele vor să cumpere încrederea investitorilor cu bani pe care nu-i au - nu poate fi pur şi simplu mereu ignorat.
Summitul extraordinar care are loc la Bruxelles în acest 26 octombrie este considerat crucial de către presa europeană. Dar că vine vorba de salvare a Greciei sau chiar de salvare a monedei unice, îngrijorarea predomină.
Consiliul European şi summitul zonei euro, care au loc în acest 26 octombrie, trebuie să aducă "soluţii durabile" la criza datoriei publice care ameninţă zona euro. Însă Uniunea are nevoie mai degrabă de "un nou suflu", dacă doreşte să mai aibă un viitor.
În timpul Consiliului European din 23 octombrie, Germania şi Franţa au distribuit puncte bune şi mai puţin bune partenerilor lor din zona euro aflată în dificultate, şi mai ales Italiei. Dacă criticile faţă de inerţia guvernului Berlusconi sunt justificate, criza actuală se datorează în acelaşi timp şi încetinelii de care dau dovadă Paris şi Berlin în luarea de decizii, notează Corriere della Sera.
Cu câteva zile înainte de summitul UE din 23 octombrie, anunţat ca fiind "decisiv" pentru zona euro, agenţiile de rating au degradat sau ameninţat de a degrada nota suverană a Spaniei şi Franţei şi cea a băncilor italiene. Un ultim asalt, în momentul când Bruxelles încearcă să reacţioneze?, se întreabă presa europeană.
Oare reformarea zonei euro va fi suficientă pentru a se evita destrămarea acestui proiect? Potrivit unui editorialist al publicaţiei Gazeta Wyborcza, reformarea zonei euro nu va face decât să accentueze disensiunile din cadrul Uniunii Europene.
Fragilă din cauza montajelor financiare “toxice”, banca franco-belgiană este în pragul falimentului. Pentru unii, ea ar putea inaugura o serie de eșecuri bancare în Europa. Pentru alții, mai întâi de toate este credibilitatea statelor în joc.
Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, şi preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy, au făcut, cu certitudine, un mare pas spre atingerea obiectivului lor: uniunea fiscală. Dar cu ce preţ? Marea Britanie a fost exclusă din acest sistem, iar alternativa pare simplă: salvarea sau prăbuşirea Uniunii Europene.
Dacă va fi aprobată de cele Douăzeci și Șapte, uniunea fiscală propusă de Angela Merkel și Nicolas Sarkozy va fi o nouă etapă decisivă spre federalismul european. Dar este toată lumea gată să plătească prețul pentru asta: renunțarea la autonomia bugetară a statelor?
Voinţa Angelei Merkel de a impune disciplină şi sancţiuni în zona euro nu izvorăşte dintr-o dorinţă de hegemonie. Ci este pur şi simplu o extensie a unei doctrine economice pe care a fost construit însăşi miracolul economic german: ordoliberalismul.
Reuniţi la Paris pe 5 decembrie, Angela Merkel şi Nicolas Sarkozy s-au pus de acord în privinţa planului ce îşi propune să salveze euro de la catastrofă. Ei cer celor Douzeci şi Şapte să îl aprobe în timpul summitului din 8-9 decembrie. Dar partida nu e câştigată încă, remarcă presa europeană.
Propuse în mod oficial de Comisia Europeană, obligaţiunile europene sunt considerate de către ţările aflate în dificultate drept soluţia pentru criza datoriei. Rămâne de convins Germania, care va sfârşi prin a ceda, speră El Mundo.
Polarizat în jurul Angelei Merkel şi a lui Nicolas Sarkozy, un mic grup de lideri europeni nealeşi şi-a asumat rolul de a guverna zona euro şi de a îndepărta liderii care nu urmează linia trasată, scrie săptămânalul conservator britanic The Spectator.
Există un mod simplu de a rezolva criza din zona euro: anume ca Banca Centrală Europeană să promită că va împrumuta statelor în ultimă instanţă. Dar această soluţie propusă de mulţi economişti este respinsă de către instituţie. O rigiditate pur ideologică, deplânge un editorialist de la Le Monde.
De la Marea Britanie la Republica Cehă, cele zece ţări ale UE care nu sunt membre ale zonei euro sunt foarte diferite. Dar în aceste vremuri de criză a monedei unice, toţi îşi pun întrebări despre oportunitatea de mai adopta vreodată moneda unică.
Şi dacă Grecia ar părăsi UE? Această posibilitate ar provoca noi tulburări geopolitice în Balcani, previne profesorul universitar Georgios Prevelakis. Iar UE ar fi obligată să-şi recunoască incapacitatea de a "europeniza" un stat care este membru de treizeci de ani.
Iresponsabil? Joc de poker? – Reacţiile la referendumul grec arată cât de legat este „Sfântul Birou de la Bruxelles” de dogmele sale. Este bine aşa, scrie redactorul-şef al cotidianului “Die Presse”, pentru că erezia este ultima şansă a Europei.
Zona euro este în căutarea unui ajutor financiar din partea ţărilor în curs de dezvoltare, în special din partea Chinei. O perspectivă care dă fiori multor europeni. Dar pentru cotidianul oficial din Beijing, Global Times, acordul care va fi stabilit ar trebui să fie unul "civilizat".
Din frică şi necunoaştere, politicul încearcă de la începutul crizei financiare să bată pieţele financiare cu propriile lor arme. Poate să pună la dispoziţie oricât de multe miliarde şi tot degeaba. Dacă nu se hotărăşte în privinţa regulilor jocului, va trebui să piardă confruntarea.
În Grecia, Irlanda şi Portugalia, Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional trăiesc fantezia unor state relansate prin măsuri de austeritate. Dar în spatele acestui paravan, începem să vedem realitatea băncilor europene în care au fost făcute investiţii ineficiente, scrie editorialistul economic David McWilliams.
Recapitalizarea băncilor, precum cere acum Angela Merkel, este o idee bună. Dar ar fi şi mai bine să nu se repete greşelile comise de la începutul crizei şi să se favorizeze creşterea europeană susţinută de Germania, scrie La Vanguardia.
Acuzat uneori de timiditate excesivă, alteori de a interveni în locul statelor, guvernatorul Băncii Centrale Europene a ştiut, până la urmă, să menţină cârma monezii unice, evitând, cel puţin până acum, ca euro să fie luat de valurile crizei.
Dacă vrem să salvăm proiectul european, atunci este momentul să ne ridicăm împotriva proiectelor cancelarului Merkel și ale președintelui Sarkozy care promovează o uniune nu tocmai democratică, axată pe competivitate fiscală și dumping social, scrie un jurnalist german.
În “discursul său despre starea Uniunii”, pronunţat în faţa Parlamentului European pe 28 septembrie, preşedintele Comisiei a vrut să-şi apere instituţia şi să facă propuneri concrete pentru a ieşi din criză. Dar presa europeană nu îşi face deloc iluzii în privinţa posibilităţii sale reale de a face manevre.
Posibilitatea intrării în incapacitate de plată a Greciei a adus aroganta şi trufaşa Uniunea Europeană la un punct de cotitură. Trebuie să ne aşteptăm la o întoarcere la o dimensiune naţională, scrie un editorialist britanic.
Rigoarea germană este singura alternativă la modelul chinez, asigură Barbara Spinelli. Cu riscul de a nu place celor care acuză Germania de rigiditate şi de dorinţă de putere. Iată de ce Europa ar face mai bine să colaboreze cu ea.
Singură împotriva tuturor, Angela Merkel refuză consolidarea rolului BCE şi euroobligaţiunile. Dar chiar şi în Germania, unii experţi avertizează acum că obsesia ei faţă de disciplină ar putea aduce haosul în întreaga Europă.
“Europa vorbeşte germană”, trâmbiţează parlamentarul german Volker Kauder. – Nu trebuie să exageraţi, avertizează Berliner Zeitung. O uniune de democraţii libere arată altfel.
Germania se vinde în criză ca fiind un refugiu al stabilităţii – iar pieţele financiare chiar cred asta. Dar în realitate nu o duce cu mult mai bine decât celelalte ţări. Acest rol de şef milităros care dă directive este arogant şi periculos, scrie Spiegel Online.
Ea dictează ordinea de zi a summiturilor europene, defineşte regulile, lasă un întreg continent să aştepte şi sfârşeşte întotdeauna prin a-şi impune voinţa. De când cu criza zonei euro, Germania se află singură la conducerea Uniunii. Dar este oare ea la înălţimea acestui nou rol?
Liderii zonei euro au micşorat datoria grecească şi au sporit suma ajutorului lor. Dar pentru Eleftherotypia, care consideră pe prima pagină că "tancurile germane sunt în planul de salvare", această decizie îi situează pe greci şi pe toţi europenii sub mantia Berlinului.
Presa europeană este unanimă: la summitul din Bruxelles în 23 octombrie, cancelarul german şi-a dictat condiţiile partenerilor săi - inclusiv Franţei - pentru a scoate din criză euro-ul şi ţările cele mai îndatorate.
Summitul zonei euro din 23 octombrie ar putea fi urmat de încă unul în 26, la cererea Germaniei şi a Franţei. Dar din modul de a înfrunta criza din zona euro, putem constata că în ciuda dezacordurilor sale, axa Berlin-Paris şi metoda interguvernamentală au luat avantajul asupra ideii federale, constată Le Figaro.
În faţa crizei şi a revoltei tinerilor, nu există decât o soluţie: mai multă Europa. O politică pe care Angela Merkel trebuie să aibă curajul să o ridice la rangul de prioritate, la fel de importantă ca Ostpolitik din anii 70, estimează sociologul Ulrich Beck. 




































