Dosare
Euro, o monedă greu încercată
"Săptămâni decisive"
-
Criza din zona euro
Liderii UE se retrogradează singuri
16 ianuarie 201263Financial Times Londra -
Criza datoriei publice
Pentru Standard & Poor’s, “regele e gol”
16 ianuarie 201215PresseuropCorriere della Sera, Hospodárske Noviny, Die Presse & 3 altele -
Zona euro
Franţa retrogradată în liga II
16 ianuarie 201211Le Monde Paris -
Criza din zona euro
Principiul de panică în plină acţiune
30 noiembrie 201114Berliner Zeitung Berlin -
Revista presei
Niciun răgaz pentru euro
28 noiembrie 201115PresseuropLe Journal du Dimanche, Corriere della Sera, La Stampa & 3 altele -
Dezbatere
În apărarea tehnocraţior
17 noiembrie 201111The Guardian Londra -
Dezbatere
Priviţi în urma voastră, Lucas şi Mario
15 noiembrie 201110Financial Times Londra -
Dezbatere
Criza şi cele trei Europe
14 noiembrie 20119România liberă Bucureşti -
Criza datoriei publice
Europa împotriva poporului?
11 noiembrie 201123The Economist Londra -
Criza datoriei publice
Val de panică în Franța
11 noiembrie 20118PresseuropLe Monde -
Criza zonei euro
Europa tehnocrată, „răzbunarea Agorei”
7 noiembrie 20116Il Sole-24 Ore Milano -
4 noiembrie 20112PresseuropLa Repubblica
-
Zona euro
Ultimul şiretlic al Atenei
2 noiembrie 20118Le Figaro Paris -
Summitul european
Falsa salvare a monedei euro
27 octombrie 20113Berliner Zeitung Berlin -
Summit european
Premizele Statelor Unite ale Europei
27 octombrie 201113PresseuropLibération -
Revista presei
Euro: Ziua Judecăţii a sosit
26 octombrie 20111PresseuropLe Figaro, Handelsblatt, La Vanguardia & 2 altele -
26 octombrie 2011PresseuropCorriere della Sera
-
Summit european
Saltul sau haosul
26 octombrie 20112Le Monde Paris -
Summit european
Roma, ţapul ispăşitor ideal
24 octombrie 20117Corriere della Sera Milano -
Revista presei
Ultimul atac al agenţiilor de rating
19 octombrie 201116PresseuropCoulisses de Bruxelles, La Repubblica, Mediapart & 2 altele -
17 octombrie 201115Gazeta Wyborcza Varşovia
-
Revista presei
Dexia, o bombă în zona euro
5 octombrie 20112Presseurop -
5 octombrie 2011PresseuropCorriere della Sera
-
30 septembrie 2011PresseuropFrankfurter Allgemeine Zeitung
Se caută cu disperare o soluţie
-
Summit european
Uniunea prin scindare
9 decembrie 201121Die Zeit Hamburg -
Criza din zona euro
Adio dulce suveranitate…
8 decembrie 201117El País Madrid -
Uniunea Europeană
Ordinul economic ce o inspiră pe Merkel
8 decembrie 20116Libération Paris -
Criza datoriei publice
Soluţiile lui Van Rompuy şi Barroso
7 decembrie 20113PresseuropEl País -
Revista presei
Cine vrea să-i urmeze pe Merkel şi Sarkozy?
6 decembrie 201121PresseuropAdevărul, Rzeczpospolita, Postimees & 4 altele -
Criza zonei euro
Despre cum se prepară afacerile pentru Eurogeddon
1 decembrie 20113PresseuropPresseurop -
Criza datoriei publice
Strângătorii economi, cuprinşi de un elan patriotic
29 noiembrie 20114PresseuropPresseurop -
Zona euro
Euroobligaţiunile ne vor salva!
24 noiembrie 201110El Mundo Madrid -
Criza din zona euro
Elevii slabi, sub tutelă
22 noiembrie 20114PresseuropDe Volkskrant -
Criza zonei euro
Grupul din Frankfurt, comandoul Europei
16 noiembrie 201111The Spectator Londra -
16 noiembrie 20111PresseuropLa Tribune
-
Criza datoriilor
Euro, prizonier al capcanelor ideologiei?
14 noiembrie 20117Le Monde Paris -
10 noiembrie 201115Respekt Praga
-
8 noiembrie 20111Süddeutsche Zeitung
-
Criza zonei euro
Dacă Grecia ar pleca...
4 noiembrie 201113Le Figaro Paris -
Criza zonei euro
Trăiască gândirea unică, trăiască ereticii!
3 noiembrie 201110Die Presse Viena -
Uniunea Europeană
O zonă noneuro la orizont
2 noiembrie 20112PresseuropAdevărul -
Criza datoriei publice
China este gata să ajute
28 octombrie 20119The Global Times Beijing -
Criza datoriei publice
The Economist, sceptic faţă de planul de salvare
28 octombrie 20111PresseuropThe Economist -
Criza financiară
Frica mănâncă politica
20 octombrie 20118Frankfurter Rundschau Frankfurt -
Criza din zona euro
Troica vizitează “satele Potemkin”
12 octombrie 20118Irish Independent Dublin -
Criza zonei euro
Europa nu îşi mai poate permite să greşească
11 octombrie 20118La Vanguardia Barcelona -
6 octombrie 20112El País Madrid
-
Criza datoriei publice
Să ne ferim de salvatorii euro
5 octombrie 20117Der Freitag Berlin -
Revista presei
Barroso, combativ dar dezarmat
29 septembrie 20117Presseurop -
Criza zonei euro
Europa se întoarce la identitatea naţională
16 septembrie 201115The Guardian Londra
Aşteptând Germania
-
Criza zonei euro
Faceţi ce zice doamna!
2 decembrie 201164La Repubblica Roma -
Criză în zona euro
Un ministru polonez imploră Germania să acţioneze
30 noiembrie 20119PresseuropGazeta Wyborcza -
Cine se teme de Germania? / 4
Doamna de Fier este prea rigidă
24 noiembrie 201116Die Tageszeitung Berlin -
Cine se teme de Germania ? / 2
“Acum vorbim germană”
22 noiembrie 201110Berliner Zeitung Berlin -
Cine se teme de Germania?/1
Mitul unei discipline economice germane
21 noiembrie 201120Der Spiegel Hamburg -
Germania-UE
Dominatoare, fără voia ei
3 noiembrie 20118Die Zeit Hamburg -
Zona euro
Cu toţii la mâna Germaniei
27 octombrie 201122Eleftherotypia Atena -
Revista presei
Angela singurul căpitan la bord
24 octombrie 20117Presseurop -
Criza din zona euro
Îngropăm ideea federală
21 octombrie 20115Le Figaro Paris -
Criză în zona euro
Pentru un nou drum german
31 august 20116Der Spiegel Hamburg -
26 august 20112Presseurop
-
18 iulie 20115PresseuropDer Spiegel
În urma retrogradării colective a 9 din ţările din zona euro, inclusiv Franţa, a devenit clar că politica UE a fondurilor de salvare împreună cu măsurile de austeritate fiscală au epuizat-o. Este timpul pentru Angela Merkel şi partenerii săi să găsească o soluţie credibilă, scrie Wolfgang Munchau.
Pentru presa europeană, degradarea notei a nouă ţări din zona euro de către agenţia Standard & Poor’s nu a făcut decât să afirme ceea ce pieţele şi liderii ştiau de multă vreme: dificultăţile zonei euro sunt cauzate în primul rând de către diferenţele dintre ţările membre.
Modificând nota financiară a Franţei, în 13 ianuarie, Standard & Poor's a lovit de două ori: Nicolas Sarkozy şi concurenţii săi la alegerile prezidenţiale sunt chiar şi mai mult sub presiunea pieţelor, iar Europa este mai mult decât oricând împărţită între Nord şi de Sud.
Temeri, anxietate, frica de Apocalipsă: pentru futurologul Matthias Horx, omul nu este ghidat de fapte, ci de starea lui de spirit. Precept care se aplică de asemenea la criza monedei euro.
Nota tuturor ţărilor europene este ameninţată, a declarat Moody's în 28 noiembrie. Acest avertisment apare în momentul în care Italia suportă din greu presiunea pieţelor iar propunerile de eventuale soluţii la criză se multiplică. Însă s-ar putea ca deja să fie prea târziu, se îngrijorează presa europeană.
Numirea lui Lucas Papademos şi a lui Mario Monti ca şefi ai guvernelor tehnocrate din Grecia şi Italia a făcut să curgă multă cerneală. Dar, în restul continentului, experţii au jucat adesea un rol pozitiv în politică pe timp de criză, subliniază un jurnalist al The Guardian
Instaurarea unor guverne tehnocrate în Grecia şi Italia ar putea într-adevăr să calmeze pieţele aflate sub tensiune, dar ar putea de asememea contribui la impulsionarea partidelor politice populiste care arată cu degetul înspre deficitul de democraţie din inima UE, susţine Gideon Rachman.
UE ar putea în curând să fie divizată între cei performanţi, cei şchiopi şi cei întârziaţi, se nelinişteşte politologul român Alina Mungiu-Pippidi. Şi să nu contăm pe o identitate europeană artificială pentru a-i uni pe toţi.
Eforturile de a salva euro nu pot funcționa împotriva voinței alegătorilor la infinit, scrie Charlemagne în The Economist.
Guvernele de "experţi", propuse în Italia şi Grecia, ar putea fi bune în luarea deciziilor de urgenţă, dar ar adânci neîncrederea cetăţenilor europeni faţă de democraţie. Pentru a evita acest lucru, politica trebuie să-şi revendice locul.
Decizia primului ministru grec, de a condiţiona aprobarea planului de salvare a ţării sale de rezultatul unui referendum, este periculoasă şi iresponsabilă, afirmă Le Figaro.
Politicienii Europei ar vrea să sărbătorească deciziile luate la summit-ul din 26 octombrie ca fiind istorice. Dar criza euro va fi cu noi încă ceva vreme. Deoarece paradoxul de bază – anume că statele vor să cumpere încrederea investitorilor cu bani pe care nu-i au – nu poate fi pur şi simplu mereu ignorat.
Summitul extraordinar care are loc la Bruxelles în acest 26 octombrie este considerat crucial de către presa europeană. Dar că vine vorba de salvare a Greciei sau chiar de salvare a monedei unice, îngrijorarea predomină.
Consiliul European şi summitul zonei euro, care au loc în acest 26 octombrie, trebuie să aducă "soluţii durabile" la criza datoriei publice care ameninţă zona euro. Însă Uniunea are nevoie mai degrabă de "un nou suflu", dacă doreşte să mai aibă un viitor.
În timpul Consiliului European din 23 octombrie, Germania şi Franţa au distribuit puncte bune şi mai puţin bune partenerilor lor din zona euro aflată în dificultate, şi mai ales Italiei. Dacă criticile faţă de inerţia guvernului Berlusconi sunt justificate, criza actuală se datorează în acelaşi timp şi încetinelii de care dau dovadă Paris şi Berlin în luarea de decizii, notează Corriere della Sera.
Cu câteva zile înainte de summitul UE din 23 octombrie, anunţat ca fiind "decisiv" pentru zona euro, agenţiile de rating au degradat sau ameninţat de a degrada nota suverană a Spaniei şi Franţei şi cea a băncilor italiene. Un ultim asalt, în momentul când Bruxelles încearcă să reacţioneze?, se întreabă presa europeană.
Oare reformarea zonei euro va fi suficientă pentru a se evita destrămarea acestui proiect? Potrivit unui editorialist al publicaţiei Gazeta Wyborcza, reformarea zonei euro nu va face decât să accentueze disensiunile din cadrul Uniunii Europene.
Fragilă din cauza montajelor financiare “toxice”, banca franco-belgiană este în pragul falimentului. Pentru unii, ea ar putea inaugura o serie de eșecuri bancare în Europa. Pentru alții, mai întâi de toate este credibilitatea statelor în joc.
Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, şi preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy, au făcut, cu certitudine, un mare pas spre atingerea obiectivului lor: uniunea fiscală. Dar cu ce preţ? Marea Britanie a fost exclusă din acest sistem, iar alternativa pare simplă: salvarea sau prăbuşirea Uniunii Europene.
Dacă va fi aprobată de cele Douăzeci și Șapte, uniunea fiscală propusă de Angela Merkel și Nicolas Sarkozy va fi o nouă etapă decisivă spre federalismul european. Dar este toată lumea gată să plătească prețul pentru asta: renunțarea la autonomia bugetară a statelor?
Voinţa Angelei Merkel de a impune disciplină şi sancţiuni în zona euro nu izvorăşte dintr-o dorinţă de hegemonie. Ci este pur şi simplu o extensie a unei doctrine economice pe care a fost construit însăşi miracolul economic german: ordoliberalismul.
Reuniţi la Paris pe 5 decembrie, Angela Merkel şi Nicolas Sarkozy s-au pus de acord în privinţa planului ce îşi propune să salveze euro de la catastrofă. Ei cer celor Douzeci şi Şapte să îl aprobe în timpul summitului din 8-9 decembrie. Dar partida nu e câştigată încă, remarcă presa europeană.
Propuse în mod oficial de Comisia Europeană, obligaţiunile europene sunt considerate de către ţările aflate în dificultate drept soluţia pentru criza datoriei. Rămâne de convins Germania, care va sfârşi prin a ceda, speră El Mundo.
Polarizat în jurul Angelei Merkel şi a lui Nicolas Sarkozy, un mic grup de lideri europeni nealeşi şi-a asumat rolul de a guverna zona euro şi de a îndepărta liderii care nu urmează linia trasată, scrie săptămânalul conservator britanic The Spectator.
Există un mod simplu de a rezolva criza din zona euro: anume ca Banca Centrală Europeană să promită că va împrumuta statelor în ultimă instanţă. Dar această soluţie propusă de mulţi economişti este respinsă de către instituţie. O rigiditate pur ideologică, deplânge un editorialist de la Le Monde.
De la Marea Britanie la Republica Cehă, cele zece ţări ale UE care nu sunt membre ale zonei euro sunt foarte diferite. Dar în aceste vremuri de criză a monedei unice, toţi îşi pun întrebări despre oportunitatea de mai adopta vreodată moneda unică.
Şi dacă Grecia ar părăsi UE? Această posibilitate ar provoca noi tulburări geopolitice în Balcani, previne profesorul universitar Georgios Prevelakis. Iar UE ar fi obligată să-şi recunoască incapacitatea de a "europeniza" un stat care este membru de treizeci de ani.
Iresponsabil? Joc de poker? – Reacţiile la referendumul grec arată cât de legat este „Sfântul Birou de la Bruxelles” de dogmele sale. Este bine aşa, scrie redactorul-şef al cotidianului “Die Presse”, pentru că erezia este ultima şansă a Europei.
Zona euro este în căutarea unui ajutor financiar din partea ţărilor în curs de dezvoltare, în special din partea Chinei. O perspectivă care dă fiori multor europeni. Dar pentru cotidianul oficial din Beijing, Global Times, acordul care va fi stabilit ar trebui să fie unul "civilizat".
Din frică şi necunoaştere, politicul încearcă de la începutul crizei financiare să bată pieţele financiare cu propriile lor arme. Poate să pună la dispoziţie oricât de multe miliarde şi tot degeaba. Dacă nu se hotărăşte în privinţa regulilor jocului, va trebui să piardă confruntarea.
În Grecia, Irlanda şi Portugalia, Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional trăiesc fantezia unor state relansate prin măsuri de austeritate. Dar în spatele acestui paravan, începem să vedem realitatea băncilor europene în care au fost făcute investiţii ineficiente, scrie editorialistul economic David McWilliams.
Recapitalizarea băncilor, precum cere acum Angela Merkel, este o idee bună. Dar ar fi şi mai bine să nu se repete greşelile comise de la începutul crizei şi să se favorizeze creşterea europeană susţinută de Germania, scrie La Vanguardia.
Acuzat uneori de timiditate excesivă, alteori de a interveni în locul statelor, guvernatorul Băncii Centrale Europene a ştiut, până la urmă, să menţină cârma monezii unice, evitând, cel puţin până acum, ca euro să fie luat de valurile crizei.
Dacă vrem să salvăm proiectul european, atunci este momentul să ne ridicăm împotriva proiectelor cancelarului Merkel și ale președintelui Sarkozy care promovează o uniune nu tocmai democratică, axată pe competivitate fiscală și dumping social, scrie un jurnalist german.
În “discursul său despre starea Uniunii”, pronunţat în faţa Parlamentului European pe 28 septembrie, preşedintele Comisiei a vrut să-şi apere instituţia şi să facă propuneri concrete pentru a ieşi din criză. Dar presa europeană nu îşi face deloc iluzii în privinţa posibilităţii sale reale de a face manevre.
Posibilitatea intrării în incapacitate de plată a Greciei a adus aroganta şi trufaşa Uniunea Europeană la un punct de cotitură. Trebuie să ne aşteptăm la o întoarcere la o dimensiune naţională, scrie un editorialist britanic.
Rigoarea germană este singura alternativă la modelul chinez, asigură Barbara Spinelli. Cu riscul de a nu place celor care acuză Germania de rigiditate şi de dorinţă de putere. Iată de ce Europa ar face mai bine să colaboreze cu ea.
Singură împotriva tuturor, Angela Merkel refuză consolidarea rolului BCE şi euroobligaţiunile. Dar chiar şi în Germania, unii experţi avertizează acum că obsesia ei faţă de disciplină ar putea aduce haosul în întreaga Europă.
“Europa vorbeşte germană”, trâmbiţează parlamentarul german Volker Kauder. – Nu trebuie să exageraţi, avertizează Berliner Zeitung. O uniune de democraţii libere arată altfel.
Germania se vinde în criză ca fiind un refugiu al stabilităţii – iar pieţele financiare chiar cred asta. Dar în realitate nu o duce cu mult mai bine decât celelalte ţări. Acest rol de şef milităros care dă directive este arogant şi periculos, scrie Spiegel Online.
Ea dictează ordinea de zi a summiturilor europene, defineşte regulile, lasă un întreg continent să aştepte şi sfârşeşte întotdeauna prin a-şi impune voinţa. De când cu criza zonei euro, Germania se află singură la conducerea Uniunii. Dar este oare ea la înălţimea acestui nou rol?
Liderii zonei euro au micşorat datoria grecească şi au sporit suma ajutorului lor. Dar pentru Eleftherotypia, care consideră pe prima pagină că "tancurile germane sunt în planul de salvare", această decizie îi situează pe greci şi pe toţi europenii sub mantia Berlinului.
Presa europeană este unanimă: la summitul din Bruxelles în 23 octombrie, cancelarul german şi-a dictat condiţiile partenerilor săi – inclusiv Franţei – pentru a scoate din criză euro-ul şi ţările cele mai îndatorate.
Summitul zonei euro din 23 octombrie ar putea fi urmat de încă unul în 26, la cererea Germaniei şi a Franţei. Dar din modul de a înfrunta criza din zona euro, putem constata că în ciuda dezacordurilor sale, axa Berlin-Paris şi metoda interguvernamentală au luat avantajul asupra ideii federale, constată Le Figaro.
În faţa crizei şi a revoltei tinerilor, nu există decât o soluţie: mai multă Europa. O politică pe care Angela Merkel trebuie să aibă curajul să o ridice la rangul de prioritate, la fel de importantă ca Ostpolitik din anii 70, estimează sociologul Ulrich Beck. 




































