Dosare
Tratatul de la Lisabona
-
Republica cehă
Derogarea lui Klaus readusă în discuţie
27 septembrie 2010PresseuropLidové noviny -
Comisia Europeană
Barroso vorbeşte dar nu spune multe
8 septembrie 20101Presseurop -
Instituţii
Eurodeputaţii îşi afirmă puterea
23 iunie 2010PresseuropLe Monde -
Criza grecească
Şi tu, Jose?
26 mai 2010PresseuropDziennik Gazeta Prawna -
Instituţii
Un milion de cetăţeni pot schimba Uniunea
20 ianuarie 20103El País Madrid -
Instituţii
Un pic de ambiţie, vă rugăm
1 decembrie 2009Dziennik Gazeta Prawna Varşovia -
Consiliul European
Cinci moduri de întrebuinţare despre Bruxelles
24 noiembrie 2009Rzeczpospolita Varşovia -
Consiliul European
Herman cine şi care Catherine?
20 noiembrie 2009Presseurop -
Consiliul European
Mici aranjamente între amici
18 noiembrie 2009Presseurop -
Instituţii europene
Căutaţi femeile !
17 noiembrie 2009La Stampa Torino -
Tratatul de la Lisabona
E semnat, să întoarcem pagina
4 noiembrie 2009Presseurop -
Preşedinţia UE
Infruntarea greilor : primul tur
29 octombrie 20091Presseurop -
După Lisabona (4)
Top diplomat UE, o muncă şi mai bună
12 octombrie 2009The Daily Telegraph Londra -
Europa după Lisabona / 3
Şi acum, hai să inovăm !
8 octombrie 2009El País Madrid -
Europa După Lisabona/2
Europa, superputere mondială
7 octombrie 2009Financial Times Londra -
Europa dupa Lisabona/1
Washington-ul european se lasă aşteptat
6 octombrie 2009Le Monde Paris -
5 octombrie 20091Irish Independent Dublin
-
Uniunea Europeană
Cei trei care au speriat Vestul
5 octombrie 2009Presseurop -
Tratatul de la Lisabona
De ce cehii se feresc de Europa
2 octombrie 20091Hospodářské noviny Praga -
Uniunea Europeană
Eşti pentru Lisabona sau eşti elveţian ?
2 octombrie 2009The Guardian Londra -
30 septembrie 20091The Irish Times Dublin
-
Tratatul de la Lisabona
"DA" irlandez de dragul Germaniei
23 septembrie 2009Irish Independent Dublin -
Comisia europeană
Omul greşit în momentul potrivit
17 septembrie 2009The Independent Londra -
Tratatul de la Lisabona
Trei argumente pentru un "nu"
16 septembrie 2009The Sunday Business Post Dublin -
Comisia europeană
Barroso II : întoarcerea ratată
14 septembrie 20091Presseurop -
Germania
Lisabona redemară la Berlin
9 septembrie 2009PresseuropFrankfurter Rundschau -
Uniunea Europeană
Mr Johnson merge la Bruxelles
8 septembrie 20091The Daily Telegraph Londra -
Irlanda
Drum anevoios spre Lisabona
7 septembrie 2009Financial Times Londra -
Comisia europeană
Barosso se crede un Moïse al Uniunii
4 septembrie 2009PresseuropMladá Fronta DNES -
28 august 2009PresseuropGazeta Wyborcza
-
Irlanda-Islanda
Două insule legate de un singur destin
7 august 2009Le Monde Paris -
Dezbatere
Europa de mâine, gândiţi-vă!
24 iulie 20094Polityka Varşovia -
Parlamentul European
Un nou Jerzy pentru Parlament
14 iulie 2009Presseurop -
Instituţii
Germania desenează viitorul Uniunii
14 iulie 20091Financial Times Londra -
Dezbatere
Europa încotro ?
3 iulie 20091Presseurop -
Germania
Lisabona face o pauză la Berlin
1 iulie 2009Presseurop -
Preşedenţia UE
Mediul înconjurător va mai aştepta
30 iunie 20091Fokus Stockholm -
23 iunie 2009The Irish Times Dublin
-
Comisia Europeană
Barroso, mereu aici
17 iunie 2009The Guardian Londra -
Instituţii
Să-l resuscităm pe Metternich
11 iunie 20091 -
Irlanda
Fascismul dă înapoi ?
8 iunie 2009PresseuropThe Irish Times -
Alegeri europene
Eurosceptici, câte divizii ?
5 iunie 20093Presseurop -
21 mai 20092Presseurop
Primul discurs asupra Uniunii al şefului executivului de la Bruxelles era foarte aşteptat. Dar în timp ce UE iese încet din criză, cuvintele acestuia denotă o lipsă de ambiţie, regretă presa europeană.
Noul tratat de la Lisabona autorizează iniţiativele populare de la un milion de semnături în sus. Dar această cifră nu este suficientă pentru a reglementa acest nou instrument al democraţiei participative. 
Acum că Tratatul de la Lisabona intră în vigoare, UE va trebui să-şi asume responsabilitatea dacă vrea să joace un rol în lume. Dar semnalul transmis prin numirea noilor ei lideri nu merge în această direcţie, regretă politologul polonez Aleksander Smolar.
Ce învăţătură despre UE putem trage din nominările lui Herman Van Rompuy şi Catherine Ashton ? Cinci lecţii, după părerea lui Pawel Lisicki, redactor şef al cotidianului polonez Rzeczpospolita. 
Numirea primului ministru belgian Herman Van Rompuy în funcţia de preşedinte al Consiliului European şi al comisarului britanic al Comerţului Catherine Ashton în funcţia de Înalt Reprezentant pentru afaceri externe este departe de a încânta presa europeană, care ar fi sperat ca personalităţi mai puternice să reprezinte Europa. 
Conducătorii celor 27 de State-membre trebuie să aleagă în 19 noiembrie pe cel care va prezida Consiliul şi diplomaţia UE. Dar ceea ce ar fi trebui să marcheze o etapă a construcţiei europene seamănă din ce în ce mai mult cu un obscur târg de locuri de muncă, regretă presa europeană. 
Majoritare în rândul populaţiei europene, femeile sunt totuşi sub-reprezentate în posturile cheie ale instituţiilor. În momentul când cei 27 se reunesc pentru a desemna personalităţile care urmează să ocupe cele mai înalte funcţii ale Uniunii, femeile cer ca paritatea să fie respectată. 
Având semnătura preşedintelui ceh, este sigur acum că tratatul de la Lisabona va intra în vigoare pe 1 decembrie. Cu siguranţă, UE va dispune de mijloace pentru a funcţiona mai bine, dar textul nu va servi la nimic dacă liderii nu îşi vor schimba comportamentul, avertizează presa europeană.
Subiectul nu va fi pe ordinea de zi a reuniunii Consiliului European de la Bruxelles, care se deschide pe 29 octombrie, dar ar trebui să ocupe minţile tuturora. Cine va fi viitorul chip al UE ? Vocea faimosului "număr de telefon" pe care l-a căutat fără succes Henry Kissinger ? Presa Europeană lansează pariurile. 
In condiţiile iminentei ratificări a tratatului de la Lisabona, Con Coughlin subliniază în DailyTelegraph că, chiar dacă Tony Blair va deveni primul preşedinte al UE, rolul său va fi mai degrabă unul ceremonial. Puterea reală se va concentra în mâinile Înaltului Reprezentant pentru politică externă şi securitate politică.
Tratatul de la Lisabona, atunci când va fi definitiv ratificat, ar trebui să ofere UE mijloacele ambiţiilor sale politice şi economice. Nu-i mai rămâne decăt a avea curajul de a-şi asuma riscuri, avertizează Moises Naim, editorul mensualului american Foreign Policy. 
Întărită în urma ratificării de către Irlanda a tratatului de la Lisabona, Uniunea Europeană, vrea să demonstreze că de acum poate, în felul său, să devină o superputere mondială. Maniera de a realiza această ambiţie, scrie Gideon Rachman în Financial Times, este noua platformă oferită de G20. 
"Da"- ul irlandez privind Tratatul de la Lisabona reînvie speculaţiile asupra viitorului preşedinte al Uniunii Europene. Dar cei 27, care încă nu pot vorbi cu o singură voce, nu se apropie încă de găsirea omului providenţial care va întrupa Europa, estimă "Le Monde".
Irlanda a votat a doua oară pentru Tratatul de la Lisabona şi a acceptat în fine prevederile acestuia, cu un procentaj de 67.2 %în favoarea sa. Dar faptul că s-a ignorat votul celor care votaseră împotrivă în 2008 este un act de negare a discernământului lor, afirmă jurnalistul James Downey, şi crează un vacuum în cultura politică a Irlandei. 
Aprobat de irlandezi în 2 octombrie, Tratatul de la Lisabona trebuie să mai doboare reticenţa mai multor lideri europeni pentru a intra în vigoare. Dar Václav Klaus, Lech Kaczyński şi David Cameron ar putea ridica miza, constată presa europeană. 
Republica cehă, asemeni Poloniei, nu a ratificat încă tratatul de la Lisabona deoarece preşedintele ţării blochează procedura. Dar la Praga, în contradicţie cu Varşovia, în lipsa unei dezbateri reale, euroscepticismul domină spaţiul public, regretă Hospodarske Noviny.
Uniunea Europeană oferă un nivel ridicat de securitate, prosperitate, libertate şi bunăstare socială pentru majoritatea cetăţenilor săi, dar pe scena mondială este cumva irelevantă. Dacă va vrea vreodată să scape de statutul său de "Elveţie mai mare", atunci este crucial ca Irlanda să aprobe Tratatul de la Lisabona, afirmă Timothy Garton Ash. 
Bazându-se pe recentele sondaje care sugerează că credinţa electoratului irlandez în proiectul european este în declin, The Irish Times pledează pentru un vot "Da" la referendumul din 2 octombrie privind Tratatul de la Lisabona. Şi argumentează că Irlanda trebuie să contribuie cu geniul său, "la acest mare proiect imperfect". 
Angela Merkel va fi probabil re-aleasă cancelar luna aceasta. Spre deosebire de predecesorii ei, modelaţi de istoria Germaniei, ea arată puţin entuziasm pentru un proiect european care a adus mari beneficii naţiunilor sărace precum Irlanda. Thomas Molloy susţine că nu este decât un motiv în plus pentru care electoratul irlandez ar trebui să adopte Tratatul de la Lisabona prin referendumul din 2 octombrie, în scopul de a sprijini o UE cam şubredă. 
Fără să inspire prea mult entuziasm, Jose Manuel Barroso a fost re-ales preşedinte al Comisiei Europene, cu o majoritate confortabilă de 382 de voturi pentru şi 219 împotrivă. The Independent susţine că un şef al executivului mai puţin birocrat ar fi fost mai potrivit într-un moment în care Europa are nevoie mai mult ca niciodată de unitate pentru a recesiunea, schimbările climatice şi securitatea energetică.
În 2 octombrie, irlandezii sunt chemaţi să se pronunţe încă o dată prin referendum asupra Tratatului de la Lisabona. În Sunday Business Post, celebrul jurnalist Vincent Browne detaliază argumentele care ar trebui să îi incite să voteze "nu".
Preşedintele pe plecare al Comisiei Europene ar putea fi restabilit în poziţia sa de către Parlamentul European în 16 septembrie. Însă, contestat însă pentru gestiunea crizei economice, el îşi începe al doilea mandat slăbit faţă de alte instituţii comunitare, a declarat presa europeană. 
Cu scopul de a crea un cadru mai sigur de investiţii în UE după 2008, directiva AIFM a ridicat temeri în The City (Londra n.t.) asupra viitorului său ca centru financiar internaţional. Într-o deplasare recentă la Bruxelles, primarul Londrei, Boris Johnson, a descoperit un oraş futurist unde se află centrul real al puterii. 
Pe 2 octombrie, Irlandezii vor avea al doilea scrutin legat de Tratatul de la Lisabona. În timp ce mulţi prezic că întoarcerea ca o oaie ratacită la UE ar fi un mijloc de a ieşi din actuala recesiune economică, noile sondaje arată că un nou vot negativ este posibil, raportează Financial Times. 
Lovită de criza economică, Islanda şi-a depus de curând cererea de adeziune la UE. Dar anumite state-membre leagă adeziunea acestei ţări de adoptarea tratatului de la Lisabona de către irlandezi. O situaţie paradoxală pentru cele două ţări care, în ciuda unor puncte comune, văd Europa în mod diferit, analizează Le Monde.
Pentru a ieşi din criza pe care o traversează, Uniunea Europeana trebuie să înainteze şi să fondeze un nou mare proiect la fel de ambiţios ca moneda unică. Este ceea ce preconizeaza studiul "Europa poate mai mult", elaborat la Varşovia de către săptămânalul Polityka şi centrul de reflecţie demosEuropa. Un text care invită la alegerea viitorului. 
Criza economică, climatul, imigraţia, extinderea, reconducerea lui Barroso sau tratatul de la Lisabona...Programul eurodeputaţilor pentru mandatul care a început este copios. Dar sub umbrela noului lor preşedinte provenit din noile ţări membre, ei se prepară deja la ceva turbulenţe, previne presa europeană. 
În 14 iulie, deputaţii europeni dau startul unei noi legislaturi cu ambiţia de a-şi creşte influenţa asupra modului de funcţionare al Europei. Dar recenta decizie a Curţii constituţionale germane, care repune în discuţie propria lor legitimitate, ar putea schimba natura construcţiei europene, previne Wolfgang Münchau în Financial Times. 
Aşa cum a confirmat absenteismul record la ultimele alegeri europene, Europa nu ajunge să mai seducă. care sunt raţiunile acestui laxism? Cum să reaprindem interesul cetăţenilor şi cum să dăm un viitor proiectului său? Trebuie să continuăm extinderea sau trebuie să aprofundăm Europa? Politologi şi intelectuali europeni propun mai multe piste de reflecţie. 
Curtea Constituţională de la Karlsruhe a dat ieri verde la ratificarea Tratatului simplificat de la Lisabona, dar a cerut anumite amendamente în legislaţia germană, pentru a garanta prerogativele Parlamentului naţional. Este un "Da, dar", care riscă să întârzie ratificarea tratatului. 
Stockholm vroia să facă din pregătirea summit-ului de dupa Kyoto vârful de lance al preşedenţiei sale europene. Dar criza economică i-a încurcat priorităţile şi a obligat Suedia să-şi revadă ambiţiile la nivelul cel mai de jos. 
Acum că irlandezii au obţinut garanţii asupra tratatului de la Lisabona, un nou referendum ar trebui organizat în octombrie viitor. Este deci timpul să separăm faptele de ficţiune şi să răspundem coaliţiei heterogene a partizanilor Nu-ului, estimează Irish Times. 
Reuniţi la Bruxelles în 18 şi 19 iunie, conducătorii europeni ar trebui să susţină reconducerea lui José Manuel Barroso la conducerea Comisiei. Portughezul este însă departe de a întruni unanimitatea. Dovada şi prin acest portret realizat de The Guardian. 
150 de la moartea sa, şeful diplomaţiei Imperiului Austriac rămâne incorect din punct de vedere politic. Dar o dată cu Tratatul de la Lisabona, cei 27 ar putea recrea acea înţelegere a marilor naţiuni europene pe care prinţul a pus-o în practică, remarcă cotidianul ceh Lidové Noviny. 
Oponenţi ai Tratatului de la Lisabona, extremişti sau anti-liberali, cei din partidele contestatare ar putea fi marii câştigători ai alegerilor. Dar presa europeană se întreabă care va fi greutatea lor politică reală în Parlament.
După multe negocieri între partidele politice, Senatul ceh a ratificat, în 6 mai, tratatul de la Lisabona. Dar preşedintele Vaclav Klaus, care se opune textului, opune rezistenţă. 