Numărul lor oscilează între 2000 şi 10 000. Stabiliţi în principal la Bucureşti, fac parte din cotidianul locuitorilor din cartierul Colentina şi au construit un veritabil Chinatown în cel din Voluntari: chinezii din România sunt pe prima pagină din Cotidianul, care consacră subiectului un dosar consistent.
"La sfârşitul lui 2008, 9432 de societăţi chineze şi româno-chinezez au fost înregistrate în România, în timp ce investitorii chinezi reprezintă 230,8 milioane de euro, potrivit ministerului român de Afaceri externe", afirmă cotidianul. Schimburile comerciale între cele două ţări au crescut cu 38 % anul trecut, plasând China pe locul 17 în clasamentul investitorilor străini în România. Potrivit Cotidianul, chinezii găsesc că în România viaţa este frumoasă, căci "contrar altor ţări din regiune, oamenii sunt primitori şi amabili".
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.