După moartea a şase paraşutişti într-un atentat sinucigaş, la Kabul, în 17 septembrie, guvernul italian este divizat asupra ipotezei unei retrageri anticipate din Afganistan. Leader-ul Ligii Nordului, Umberto Bossi, a reacţionat imediat cerând respingerea continuării prezenţei italiene în zonă de către opinia publică, care, potrivit unui recent sondaj publicat înaintea atentatului, ar fi acum majoritar (51 %) favorabilă unei retrageri înainte de Crăciun. Declaraţiile sale au provocat furia ministrului Apărării, Ignazio la Russa (Poporul libertăţii), care nu înghite alianţa guvernamentală cu Liga şi care susţine ferm prezenţa italiană în Isaf (Forţa internaţională de asistanţă la securitate), informează La Repubblica.
Preşedintele Consiliului, Silvio Berlusconi, a confirmat angajamentul Italiei în Afganistan, propunând o reducere a contingentului până la sfărşitul anului. Tot în La Repubblica, Roberto Saviano observă că "din cei 20 de soldaţi italieni morţi în Afganistan, majoritatea sunt din sudul Italiei. Este vorba de meridionali sau de fii de meridionali, înrolaţi din regiunea lor de origine sau de aiurea. Astăzi asistăm la al nu ştiu câtelea tribut pe care regiunile din sud, cele mai sărace din Italia, îl plătesc în numele ţării".
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.