“Putin se întoarce primăvara viitoare”, titrează Gazeta Wyborcza scriind despre “cel mai mare secret al politicii ruse din ultimii ani”: succesiunea la Kremlin, după alegerile prezidenţiale ce se vor desfăşura în luna martie. La acest sfârşit de săptămână, Partidul Rusia Unită, aflat la conducere, precum şi actualul preşedinte, Dmitri Medvedev, şi-au anunţat oficial sprijinul pentru întoarcerea lui Putin în cea mai înaltă funcţie din stat – Vladimir Vladimirovici a mai fost şef al statului între 2000 şi 2008. “Chiar dacă alegerile prezidenţiale sunt abia peste şase luni, ştim deja cine va fi câştigătorul”, scrie cotidianul din Varşovia. Potrivit comentatorului independent Leonid Radzihovsky, “Putin a fost tot timpul văzut ca lider al naţiunii”, şi nu are contracandidat având în vedere că “etica şi profesionalismul elitelor [ruse] sunt în continuare în declin”.
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.