“FMI: Europa, la proces”, titrează La Stampa. “Adunarea anuală a FMI se deschide astăzi, 23 septembrie, cu UE pe banca acuzaţilor”. Instituţia se reuneşte în momentul în care pieţele cad din nou ca urmare a publicării de noi previziuni economice care lasă să se prevadă o recesiune a economiei mondiale. Şefa FMI, Christine Lagarde a cerut ţărilor din zona euro “să pună imediat în aplicare acordurile summitului din 21 iulie, pentru că timpul este crucial”. Secretarul de stat al Trezoreriei americane, Tim Geithner a avertizat şi el că “împiedicarea unui faliment grecesc este mai importantă decât susţinerea creşterii europene”. “Situaţia poate fi descrisă într-un singur cuvânt: panică”, scrie economistul Mario Deaglio în cotidianul italian. “Niciuna dintre politicile adoptate în 2009 de ambele părţi ale Atlanticului nu a funcţionat. (...) Lucrul pe care cetăţenii din ţările atinse de criză ar trebui să-l ceară responsabililor lor politici este să se elibereze de tirania insidioasă a pieţelor internaţionale”, şi să oblige băncile să separe “circuitele speculative ale creditului ordinar”.
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.