Libération şi-a procurat o listă a împrumuturilor toxice vândute de Dexia Crédit local (DCL), “instituţia bancară care a ruinat 5 000 de oraşe” franceze. Între 1995 şi 2009, această instituţie franco-belgiană a împrumutat în jur de 25 de miliarde de euro marilor oraşe şi micilor localităţi sub forma unor împrumuturi numite “structurate”, bazate pe evoluţia comparată a francului elveţian, a euro, a yenului şi a dolarului. “Capcane mortale”, scrie Libération: aceştia oferă rate ale dobânzii foarte joase în primii ani, dar “intrăm într-o lume a nebunilor, unde orice eveniment mondial având repercursiuni economice poate să crească rambursările unui oraş francez”.
Astăzi, cele 5 500 de comunităţi locale trebuie să plătească o dobândă de aproape 4 miliarde de euro. Aceste împrumuturi fiind riscante şi pentru cel care le gestionează, Dexia a vrut să aibă acoperire de la marile bănci internaţionale cumpărând “swaps structurate”, contracte de schimb pentru a-şi echilibra poziţia. “Dintr-o dată, montajul pus în practică este în totalitate în avantajul marilor bănci. (...) Şi dacă ele speculează bine, jackpot-ul vine şi el”, explică ziarul. “JP Morgan a acumulat astfel 712 milioane de euro din beneficii, Royal Bank of Scotland 676 de milioane şi Goldman Sachs 507 milioane”. Libération comentează: “Dacă există un domeniu în care trebuie să deplângem că imaginaţia a preluat puterea, fără să vrea să-şi asume responsabilităţile, acesta este cel financiar: cetăţenii din aceste zone vor trebui să plătească timp de douăzeci de ani creativitatea nebună a grăbiţilor din bănci. Cunoaştem totuşi urmarea: mai multe impozite, mai puţine cheltuieli şi îngheţarea investiţiilor”.
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.