“Scurgeri de dolari pentru băncile europene”, titrează Rzeczpospolita, la o zi după ce băncile centrale cele mai importante au pompat dolari în sistemul financiar oferind băncilor europene împrumuturi pe trei luni. Ca rezultat, acţiunile au crescut iar euro şi-a revenit. “Unii analişti au văzut în mişcarea de creştere a lichidităţii, primul pas în pregătirea falimentului Greciei... un scenariu exclus în mod oficial de liderii europeni”, notează cotidianul din Varşovia. Totuşi, efectul pozitiv al “scurgerii de dolari”, la exact trei ani după căderea băncii americane de investiţii Lehman Brothers care a declanşat criza mondială, ar putea să aibă viaţă scurtă şi nu va “înlocui reformele necesare”. “Previziunea economică recentă a Comisiei Europene arată că economia UE încetineşte... dar situaţia ar putea să devină chiar mai gravă dat fiind faptul că nimeni nu poate să prezică în prezent consecinţele restructurării datoriei greceşti”, avertizează cotidianul din Varşovia.
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.