“Merkel şi Sarkozy iau frâiele Greciei”, titrează cotidianul El Periódico. La o zi după o nouă zi de tensiuni pe pieţe, “Germania şi Franţa încearcă să evite intrarea în incapacitate de plată ‘necontrolată’ a Atenei”, notează cotidianul din Barcelona. Intervenţia de la Berlin şi Paris trebuia să ia forma unei videoconferinţe între cancelarul german, preşedintele francez şi premierul grec Georgios Papandreu pe 14 septembrie, “într-un gest vizând să nu lase Grecia în voia sorţii”. Discuţia precedă intenţionat Consiliul miniştrilor de finanţe ai UE din 16 septembrie, din Wroclaw (Polonia), care va trebui să facă faţă “situaţiei economice europene delicate”, în prezent “pradă zvonurilor” care o face să se clatine, adaugă El Periódico. Acesta face şi el parte dintre cei care au criticat declaraţiile preşedintelui Statelor Unite, Barack Obama, care afirmase recent că Italia şi Spania sunt “o problemă” gravă pentru euro. “Poate că Obama nu a fost foarte înţelept”, estimează ziarul, dar a pus în evidenţă “dezordinea din lume faţă de lentoarea şi îndoielile în momentul luării deciziilor în sânul Uniunii Europene”.
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.