"Robert Bourgi, fostul Domn Africa, dă foc Republicii!", titrează Le Monde. Week-end-ul trecut, acest fost consilier oficios al lui Nicolas Sarkozy l-a acuzat pe fostul preşedinte Jacques Chirac ca şi pe fostul său prim ministru, Dominique de Villepin, de a fi "primit mai multe zeci de milioane pe an via unor valize bine umplute", din partea şefilor de state africane. Banii erau destinaţi finanţării campaniilor electorale.
Aceste revelaţii par a fi "bârfe", regretă cotidianul, care aminteşte că "Domnul Bourgi nu este un nimeni. A fost mult timp colaboratorul lui Jacques Foccart, stăpânul celulei africane de la palatul Elysée, inventator de fapt al acestor relaţii incestuoase între Franţa şi fostele sale colonii: finanţări oculte ale nu ştiu cărui partid în schimbul sprijinului Franţei către regimurile implementate în Africa". Într-un editorial intitulat "Bananieră, a V-a Republică?", Le Monde constată că "apărând după ultimele dezvăluiri ale afacerii Bettencourt şi supravegherea ilegală a unui jurnalist al redacţiei Le Monde, avem aici o imagine degradantă a democraţiei noastre, murdară, prea puţin propice unei dezbateri electorale la înălţimea mizelor momentului".
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.