"Dezbaterea trebuie să se deschidă asupra efectelor umane şi societale ale strategiei de luptă împotriva pandemiei. Cu o singură grijă: a păstra neantinse regulile democraţiei în gestiunea crizei". Acesta este apelul lansat pe prima pagină a lui Libération de câteva zeci de oameni politici, sindicalişti, cercetători, medici şi responsabili de ONG (Medici fără frontiere, Medici ai lumii, Ajutoare) franceze.
In caz de pandemie, "ameninţările asupra sănătăţii ar putea degenera în ameninţări ale libertăţilor", subliniază cotidianul francez, care revelă că pe lângă măsurile luate autonom de către primari sau directori de întreprindere, guvernul prepară măsuri de excepţie în închisori: prelungirea arestărilor ca şi ţinerea de procese cu uşile închise. În discuţie este şi lipsa de dezbatere democratică asupra acestui subiect, gerată în întregime de către experţi şi de politicieni, fără o concertaţie cu societatea civilă sau cu partenerii sociali.
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.