"Ajutoarele destinate Greciei costă cu mult mai puţin băncile decât a fost prevăzut iniţial", informează Der Standard. Bazându-se pe un studiu al băncii Barclay's, cotidianul explică faptul că instituţia care va deţine titluri greci nu va pierde decât 5 până la 10 % din investiţia iniţială în locul celor 21 % estimate. Diferenţa reiese din nonconcordanţa dintre valoarea actuală a obligaţiunilor greceşti şi valoarea lor nominală, cea fixată în momentul emiterii lor. Totuşi, notează Der Standard, "îndoielile se înmulţesc printre experţi pentru a şti dacă participarea prevăzută a băncilor la salvarea Greciei va duce la diminuarea efectivă a datoriei". Potrivit ziarului, însuşi şeful Fondului European de Stabilitate, Klaus Regling, este de părere că planul "nu funcţionează": "Ideea era de a cumpăra timp. Ţările trebuie să-şi onoreze obligaţiile. Acest lucru funcţionează în Portugalia şi Irlanda, dar nu încă în Grecia".
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.