"Bruxelles pune presiune pe Slovacia: decideţi-vă odată pentru salvarea euro", titrează Pravda, amintind că Slovacia a amânat pentru luna decembrie votul Parlamentului său asupra planului de salvare a grecilor. O decizie care ar putea fragiliza răspunsul pe care Europa se pregăteşte să-l dea crizei greceşti. Pentru Comisia Europeană, "aprobarea rapidă a acordurilor asupra summit-ului excepţional din 21 iulie, al zonei euro, asupra lărgirii competenţelor Fondului European de Stabilizare Financiară (FESF) este şi în interesul Slovaciei", explică acest cotidian. Însă primul ministru, Iveta Radičová, duce lipsă de sprijin în interiorul propriului său guvern de coaliţie. Preşedintele Parlamentului, Richard Sulik, în ceea ce-l priveşte, a calificat FESF drept "un instrument pentru a produce şi mai multă datorie" şi a considerat că implementând "un zid de apărare pentru euro", UE ar deveni asemeni Uniunii sovietice. "Dacă Bruxelles pune presiune este doar pentru că toţi [conducătorii zonei euro] s-au pus de acord în prealabil" asupra planului de salvare, comentează cotidianul din Bratislava, care conchide că "ezitările nu pot de fapt decât să crească şi mai mult nota finală de plată".
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.