Consiliul Naţional al Secuilor (CNS), care reprezintă minoritatea maghiară din România, s-a dotat cu un imn, un drapel şi un simbol pentru a încarna astfel "viitorul Ţinut al Secuilor", informează Ziua. Cu ocazia unei Mari Adunări care a avut loc la Odorheiu Secuiesc, 400 de aleşi locali au adoptat o serie de decizii asupra limitelor "acestui teritoriu controversat" în sânul judeţelor Harghita, Covasna şi Mureş. Acesta, remarcă Ziua, pune premizele creării unei unităţi administrativ-teritoriale.
În timp ce FIDESZ, principalul partid conservator maghiar, şi-a adus sprijinul acestei iniţiative, evenimentul de la Odorheiu Secuiesc a suscitat condamnarea unanimă a clasei politice româneşti, care se teme, după cum afirmă cotidianul, de "o epurare etnică a românilor". În faţa evocării unei Transleithanii unificate (nume sub care erau cunoscute Transilvania şi Ungaria în epoca Imperiului Austro-Ungar, în 1867), partidul naţionalist România Mare a cerut un referendum naţional, în 22 noiembrie, ziua alegerilor prezidenţiale.
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.