Grupul de la Visegrad, care reuneşte Polonia, Republica Cehă, Slovacia şi Ungaria, a decis să deschidă ambasade şi consulate comune în anumite ţări ale Asiei centrale, ale Africii şi ale Americii latine, pentru a scădea costurile prezenţei lor în străinătate. "Relaţiile între Slovacia şi Ungaria par a fi ieşite dintr-un film cu gangsteri", remarcă Hospodarske Noviny, făcând referinţă la tensiunile care există între cele două ţări cu privire la minoritatea maghiară din Slovacia. "Dar se pare că peripeţiile recente nu împiedică o colaborare diplomatică strânsă".
Pentru Varşovia, grupul "ar putea deveni un pionier al diplomaţiei comune a UE". Dar nu este vorba despre misiuni diplomatice comune, căci Visegrad este o structură informală care nu-şi poate reprezenta membrii în ţări terţe. "Colocaţia" ambasadelor este deja practicată de către ţările scandinave "care nu împart sedii diplomatice în ţări îndepărtate, ci chiar la Berlin", notează cotidianul economic praghez.
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.