În ciuda plecării precipitate a troicăi UE-FMI-BCE, pe 2 septembrie, şi a faptului că Grecia nu îndeplineşte condiţiile puse pentru ajutorul internaţional, “guvernul insistă să păstreze controlul”, titrează Kathimerini în versiunea sa anglofonă. Dar, pentru cotidian, “minciunile sunt terminate. Primul ministru Giorgios Papandreu trebuie să aleagă între ciumă şi holeră”, adică “între un cartonaş roşu din partea creditorilor Greciei” şi “vechea gardă a PASOK”, partidul socialist pe care îl conduce. “UE şi FMI cer un semn clar pentru a demonstra că Grecia face tot ceea ce poate pentru a tăia din cheltuieli, şi asta nu poate însemna decât concedieri masive în sectorul public”, notează ziarul, pentru care o asemenea politică “ar putea pecetlui finalul domniei sale”.
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.